Participanţii la formatul de negocieri „5+2” (Chişinău, Tiraspol, OSCE, Ucraina, Rusia + UE şi SUA) ar putea reveni la masa de tratative privind reglementarea transnistreană în luna octombrie, după o pauză de circa doi ani şi jumătate. Reuniţi, luni, la Viena (Austria), pentru consultaţii în format „3+2”, reprezentanţii mediatorilor şi observatorilor au convenit să insiste ca Chişinăul şi Tiraspolul să înceapă negocierile directe.
Potrivit site-ului Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa (OSCE), care citează declaraţia emisarului special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Heikki Talvitie, „reuniunea a fost o bună oportunitate pentru a lua pulsul procesului de negocieri”. El a mai subliniat că „toţi participanţii la consultări au convenit să înceapă negocierile pe marginea proiectului de statut al regiunii transnistrene în formatul 5+2 şi vor încerca să convingă cele două părţi să participe activ”. Deşi nu a fost stabilită o dată fixă pentru reluarea tratativelor, Mikko Kivikoski, un consilier al lui Talvitie, a precizat pentru presa internaţională că OSCE se aşteaptă ca negocierile să înceapă în luna octombrie. Totodată, el a precizat că situaţia din Georgia „a fost unul din factorii” înţelegerii mediatorilor şi observatorilor referitor la reluarea negocierilor. „Important este să avem o înţelegere între mediatori şi observatori pentru a începe într-adevăr negocierile cu privire la statut”, a spus Mikko Kivikoski, adăugînd că “va fi un drum hopuros şi nu va fi uşor, dar cel puţin lucrurile se mişcă”.
Într-un interviu apărut în numărul de marţi al publicaţiei ruseşti „Nezavisimaia Gazeta” (NG), pretinsul ministru interimar de externe de la Tiraspol, Vladimir Iastrebceak a admis posibilitatea ca negocierile în formatul „5+2” să fie deblocate în luna viitoare. Deşi nu s-a arătat încîntat de această formulă, reprezentantul regiunii transnistrene a evidenţiat necesitatea continuării negocierilor „5+2” pentru a se evita situaţia similară celei din 2003, cînd a fost respins „memorandumul Kozak”.
Procesul de reglementare transnistreană a sporit în dinamică după întrevederea, din 25 august, la Soci, a preşedinţilor moldovean şi rus, Vladimir Voronin, respectiv, Dmitri Medvedev. Cei doi şefi de stat au atras atenţia că la moment sînt create toate condiţiile pentru o soluţionare definitivă a problemei raioanelor din estul R. Moldova. Tot atunci, liderul de la Kremlin a declarat că Rusia va depune toate eforturile pentru soluţionarea acestui „conflict îngheţat”.
Revenit la Chişinău, în aceiaşi zi, Vladimir Voronin a anunţat că se pregăteşte o nouă întrevedere cu liderul regimului de la Tiraspol, Igor Smirnov, ulterior şi cu preşedintele rus, Dmitri Medvedev. Acelaşi lucru l-a informat, în interviul pentru „NG”, şi Iastrebceak, care a precizat că pe parcursul lunii curente va avea loc o întrevedere Voronin-Smirnov, iar în octombrie se va desfăşura şi o întîlnire la care va participa inclusiv preşedintele Federaţiei Ruse. Amintim că liderul administraţiei tiraspolene, Igor Smirnov, după discuţiile purtate cu Dmitri Medvedev, la Soci, pe 3 septembrie, a anunţat despre renunţarea la „moratoriul” referitor la întreruperea relaţiilor cu R. Moldova, lansat pe 12 august. Tot atunci el a dat de înţeles că negocierile în formatul „5+2” vor fi reluate după întrevederea trilaterală Voronin-Medvedev-Smirnov.
La conferinţa de presă ţinută la cîteva ore după consultările purtate cu şeful statului rus, preşedintele moldovean a repetat că problema raioanelor din estul ţării noastre poate fi soluţionată, în mod obligatoriu, în baza proiectului de lege privind statutul regiunii transnistrene, elaborat în conformitate cu Legea privind prevederile de bază ale statutului Transnistriei, aprobate, cu unanimitate de voturi, pe 22 iulie 2005, de Parlamentul R. Moldova. Vladimir Voronin a atras atenţia asupra consensului întrunit la aprobarea legii respective, în care, pentru prima dată, se expune viziunea întregii clase politice moldoveneşti asupra perspectivelor de reglementare a diferendului transnistrean.
Săptămîna trecută, aflată la Praga (Cehia) într-o vizită de lucru, premierul Zinaida Greceanîi a subliniat că Chişinăul doreşte acordarea unei autonomii largi regiunii transnistrene, în cadrul statului unitar R. Moldova. Ea a exclus posibilitatea federalizării sau a confederalizării ţării noastre.
Negocierile în format „5+2” au fost întrerupte, în martie 2006, după ce Tiraspolul a refuzat să mai participe la tratative ca urmare a introducerii, de către Chişinău şi Kiev, a noilor reguli de export a mărfurilor din regiunea transnistreană, în baza specimenelor vamale ale R. Moldova.
PS Îmi pare foarte stranie tăcerea ministerului rus de Externe, care nu a plasat nicio informaţie pe site-ul său despre consultările de la Viena, deşi anterior mereu publica informaţii despre astfel de discuţii.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
marți, 9 septembrie 2008
Moldova tot mai prezentă pe agenda europeană
Ţara noastră este subiect de discuţii în cadrul Uniunii Europene din ce în ce mai des. La începutul lunii curente, la reuniunea liderilor europeni s-a convenit ca R. Moldova să figureze pe agenda viitorului summit din octombrie. Săptămîna trecută, Parlamentul European a recomandat Comisiei Europene să accelereze procesul creării unei Zone de Liber schimb, care să cuprindă şi R. Moldova. La finele săptămînii trecute, în dezbaterile europenilor s-a pomenit din nou despre noi. S-a întîmplat la summit-ul informal al miniştrilor de externe din UE, reuniţi, vinerea trecută, la Avignon, Franţa, pentru a discuta despre perspectiva relaţiilor comunităţii respective cu Rusia, în lumina celor întîmplate în Caucauz.
Şeful diplomaţiei estoniene, Urmas Paet, a subliniat importanţa faptului ca Occidentul, inclusiv UE, să acorde „o susţinere cît mai mare Ucrainei, Moldovei şi altor state, care îşi văd viitorul ca democraţii deschise”. Ministrul de Externe al Estoniei crede că la moment o atare susţinere ar reprezenta „cele mai bune garanţii pentru astfel de state”. În aceeaşi ordine de idei, ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, afirmă că „cea mai eficientă reacţie la evenimentele din Caucaz este susţinerea forţelor proeuropene ale vecinilor din est”.
Deoarece reuniunea de la Avignon s-a desfăşurat cu doar cîteva zile înaintea summit-ului UE-Ucraina, programat pentru azi, 9 septembrie, relaţiilor cu această ţară din vecinătatea estică a Moldovei li s-a acordat o atenţie sporită. În această privinţă, un grup de state est-europene, în special Ţările Baltice şi Polonia, au cerut acordarea unei perspective clare de aderare la UE pentru Ucraina. Un alt grup de state, dintre care Franţa, Germania, Olanda şi Belgia, au dat dovadă de o anumită reticenţă vizavi de viitorul european al ucrainenilor. În opinia acestora, Ucraina deocamdată nu este pregătită pentru a deveni membru al UE.
Gazda evenimentului, Bernard Kouchner, ministrul francez de Externe, a atras atenţia la criza politică de la Kiev, subliniind că, pentru o apropiere de Uniunea Europeană, Ucraina, mai întîi de toate, ar trebui să aibă un nou guvern. Amintim că săptămîna trecută ţara vecină a rămas fără coaliţie de guvernămînt, după ce, în urma unei lungi dispute între preşedinţie şi prim-ministru, deputaţii pro-prezidenţiali din Blocul „Ucraina Noastră – Apărarea Populară” au părăsit alianţa formată împreună cu Blocul Iuliei Timoşenko, liderul căruia este premierul cu acelaşi nume.
Ministrul german de Externe, Frank Walter Steinmeier, este de părere că acum se poate vorbi doar despre „o cooperare aprofundată” între UE şi Ucraina. La rîndul său, şeful diplomaţiei luxemburgheze, Jean Asselborn, a propus să se renunţe la stabilirea anumitor date ce vor viza calea de apropiere a Ucrainei de UE. „Nu va da nimic dacă vom vorbi despre 2011, 2014, 2020 sau 2030. Va fi mult mai corect dacă vom intensifica cooperarea”, a menţionat Asselborn.
Astăzi, în localitatea Evian din Franţa va avea loc reuniunea UE-Ucraina, la care urmează să fie semnat documentul ce prevede „un parteneriat aprofundat”. Pe parcursul săptămînii trecute, statele UE au fost convinse să accepte ca noul document ce urmează a fi semnat cu Ucraina să ia forma unui Acord de Asociere, deşi fără a se menţiona expres perspectiva de integrare europeană a statului vecin. În acelaşi timp, proiectul documentului în cauză prevede că UE „recunoaşte aspiraţiile europene ale Ucrainei”.
De remarcat faptul că şi Chişinăul doreşte să semneze un Acord de Asociere cu UE, pentru a înlocui Acordul de Parteneriat şi Cooperare ce mai reglementează relaţiile moldo-comunitare. Partea moldovenească doreşte ca noul cadru juridic să prevadă şi o perspectivă clară de aderare la UE, fără a fi stabilită vreo dată concretă. Acordul de Asociere, dorit de R. Moldova, ar urma să conţină crearea unei zone de comerţ liber şi liberalizarea regimului de vize. Perspectiva creării unei zone de liber schimb nu este de domeniul fantasticului, în condiţiile în care, cîteva zile în urmă, eurodeputaţii au votat un proiect de document prin care solicită Comisiei Europene să urgenteze crearea acestei zone, care să mai cuprindă, pe lîngă Moldova, şi alte state din Estul Europei. Este reală şi posibilitatea facilitării regimului de vize, pînă la lichidarea acestuia. De altfel, Ucraina chiar astăzi va începe negocierile cu europenii în vederea renunţării treptate la regimul de vize.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Şeful diplomaţiei estoniene, Urmas Paet, a subliniat importanţa faptului ca Occidentul, inclusiv UE, să acorde „o susţinere cît mai mare Ucrainei, Moldovei şi altor state, care îşi văd viitorul ca democraţii deschise”. Ministrul de Externe al Estoniei crede că la moment o atare susţinere ar reprezenta „cele mai bune garanţii pentru astfel de state”. În aceeaşi ordine de idei, ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, afirmă că „cea mai eficientă reacţie la evenimentele din Caucaz este susţinerea forţelor proeuropene ale vecinilor din est”.
Deoarece reuniunea de la Avignon s-a desfăşurat cu doar cîteva zile înaintea summit-ului UE-Ucraina, programat pentru azi, 9 septembrie, relaţiilor cu această ţară din vecinătatea estică a Moldovei li s-a acordat o atenţie sporită. În această privinţă, un grup de state est-europene, în special Ţările Baltice şi Polonia, au cerut acordarea unei perspective clare de aderare la UE pentru Ucraina. Un alt grup de state, dintre care Franţa, Germania, Olanda şi Belgia, au dat dovadă de o anumită reticenţă vizavi de viitorul european al ucrainenilor. În opinia acestora, Ucraina deocamdată nu este pregătită pentru a deveni membru al UE.
Gazda evenimentului, Bernard Kouchner, ministrul francez de Externe, a atras atenţia la criza politică de la Kiev, subliniind că, pentru o apropiere de Uniunea Europeană, Ucraina, mai întîi de toate, ar trebui să aibă un nou guvern. Amintim că săptămîna trecută ţara vecină a rămas fără coaliţie de guvernămînt, după ce, în urma unei lungi dispute între preşedinţie şi prim-ministru, deputaţii pro-prezidenţiali din Blocul „Ucraina Noastră – Apărarea Populară” au părăsit alianţa formată împreună cu Blocul Iuliei Timoşenko, liderul căruia este premierul cu acelaşi nume.
Ministrul german de Externe, Frank Walter Steinmeier, este de părere că acum se poate vorbi doar despre „o cooperare aprofundată” între UE şi Ucraina. La rîndul său, şeful diplomaţiei luxemburgheze, Jean Asselborn, a propus să se renunţe la stabilirea anumitor date ce vor viza calea de apropiere a Ucrainei de UE. „Nu va da nimic dacă vom vorbi despre 2011, 2014, 2020 sau 2030. Va fi mult mai corect dacă vom intensifica cooperarea”, a menţionat Asselborn.
Astăzi, în localitatea Evian din Franţa va avea loc reuniunea UE-Ucraina, la care urmează să fie semnat documentul ce prevede „un parteneriat aprofundat”. Pe parcursul săptămînii trecute, statele UE au fost convinse să accepte ca noul document ce urmează a fi semnat cu Ucraina să ia forma unui Acord de Asociere, deşi fără a se menţiona expres perspectiva de integrare europeană a statului vecin. În acelaşi timp, proiectul documentului în cauză prevede că UE „recunoaşte aspiraţiile europene ale Ucrainei”.
De remarcat faptul că şi Chişinăul doreşte să semneze un Acord de Asociere cu UE, pentru a înlocui Acordul de Parteneriat şi Cooperare ce mai reglementează relaţiile moldo-comunitare. Partea moldovenească doreşte ca noul cadru juridic să prevadă şi o perspectivă clară de aderare la UE, fără a fi stabilită vreo dată concretă. Acordul de Asociere, dorit de R. Moldova, ar urma să conţină crearea unei zone de comerţ liber şi liberalizarea regimului de vize. Perspectiva creării unei zone de liber schimb nu este de domeniul fantasticului, în condiţiile în care, cîteva zile în urmă, eurodeputaţii au votat un proiect de document prin care solicită Comisiei Europene să urgenteze crearea acestei zone, care să mai cuprindă, pe lîngă Moldova, şi alte state din Estul Europei. Este reală şi posibilitatea facilitării regimului de vize, pînă la lichidarea acestuia. De altfel, Ucraina chiar astăzi va începe negocierile cu europenii în vederea renunţării treptate la regimul de vize.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
luni, 8 septembrie 2008
PSL a profanat ideea schimbării
Majoritatea covârşitoare a celor care au participat la sondajul de pe blog cred că PSL a profanat ideea schimbării, prin peruietele făcute de către această formaţiune te la fondarea ei.
Astfel, la întrebarea "A profanat PSL ideea schimbării cu care s-au lansat în 2001 după ce a participat în coaliţie cu foştii guvernanţi, a votat candidatura lui V.Voronin şi s-a unit cu PD?", 78% au răspuns afirmativ, în timp ce doar 17% cred contrariul.
Au mai rămas circa 4 ore până la încheierea sondajului, timp în care puteţi să vă expuneţi poziţia, inclusiv prin intermediul acestui instrument (sondaj).
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Astfel, la întrebarea "A profanat PSL ideea schimbării cu care s-au lansat în 2001 după ce a participat în coaliţie cu foştii guvernanţi, a votat candidatura lui V.Voronin şi s-a unit cu PD?", 78% au răspuns afirmativ, în timp ce doar 17% cred contrariul.
Au mai rămas circa 4 ore până la încheierea sondajului, timp în care puteţi să vă expuneţi poziţia, inclusiv prin intermediul acestui instrument (sondaj).
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
vineri, 5 septembrie 2008
Cât ai klipi din ochi uiţi de ce te-ai lansat în politică
Un proverb vechi ne învaţă să vedem mai întâi de toate bârna din ochiul propriu, înainte de a observa paiul din ochiul altuia. Astăzi mulţi oameni vorbesc doar despre paiele din ochii altora, făcându-se că nu observa bârnele, destul de groase, din proprii ochi. Am revenit acum de la o şedinţă la care s-a vorbit despre faptul că suntem monitorizaţi de Consiliul Europei de circa 12 ani şi nu se ştie când va fi pus capăt acestui proces. În urma discuţiilor purtate acolo, mi-a venit în cap ideea să scriu o scurtă poveste întâmplată cu un grup de tineri, care în 2001 au lansat Grupul de iniţiativă social-liberală, devenit ulterior Partidul Social-Liberal (dispărut recent, prin fuzionarea cu PD).
La încheierea procesului de votare pentru alegerile parlamentare din 2001, la televiziune a participat la o emisiune de comentarii analistul politic Oleg Serebrian care a declarat că nu a fost la votare, pentru că "nu am avut pentru cine să-mi dau votul". În scurt timp după această destăinuire senzaţională (totuşi, analiştii politici evitau să spună în public acest lucru), un grup de tineri, în frunte cu Oleg Serebrian, anunţă crearea Grupului Iniţiativei Social-Liberale, devenit, pe 9 mai, Partidul Social-Liberal.
Liderii Partidului Social-Liberal (PSL) au motivat apariţia noii formaţiuni pe scena politică a Republicii Moldova prin necesitatea de a răspunde sfidărilor generate de decepţia profundă a populaţiei faţă de guvernările din perioada 1991-2000. Ei consideră că această nemulţumire şi neîncredere faţă de forţele politice democratice şi liderii lor s-a manifestat prin acordarea masivă a voturilor electoratului în favoarea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) care promitea revenirea la "bunăstarea" din perioada sovietică." (vedeţi aici) De fapt, este o continuare logică a ceea ce Oleg Serebrian a spus la televiziune, că "nu ai pentru cine vota".
Straniu fapt că îndată după lansarea PSL, în această formaţiune (recitiţi motivul lansării "decepţia faţă de guvernările din perioada 1991-2000"), au ajuns persoane foarte cunoscute publicului larg, inclusiv datorită faptului că au participat la guvernare în deceniul trecut (Moşanu, Matei, Dabija etc.). S-a trecut cu vederea acest lucru. Adevărat că peste nu mult timp a venit perioada despărţirilor. Pe unde cu scandal, pe unde mai liniştit.
Au trecut mai puţin de 4 ani de la lansarea PSL, decepţionat de vechea clasă politică, şi în 2004, a fost anunţată crearea Blocului Moldova Democratică, din care făcea parte AMN, PD şi PSL. Amintesc că din această componenţă făceau parte foşti demnitari, în care cei care au creat formaţiunea social-liberală erau dezamăgiţi în 2001, aşa cum sunt ex-premierul Dumitru Braghiş, ex-spicherul Parlamentului (perioada 1998-2001) Dumitru Diacov, ex-vicepremieri (Ivan Guţu, care a lucrat şi pentru PCUS, Valeriu Cosarciuc) şi alţi politicieni care au fost la guvernare în perioada indicată de PSL. Şi atunci s-a închis ochii la această, cum zic ruşii, "nestâkovkă" în ceea ce au anunţat la lansare junii pslişti şi acţiunile lor practice. (o să mai revin la istoria BMD).
În urma alegerile parlamentare din 2005, pe listele BMD în Legislativ trec trei deputaţi PSL: Oleg Serebrian, Igor Klipii şi Valentina Golban. A urmat 4 aprilie, la care cei trei deputaţi PSL (vedeţi că i-am enumerat) au votat pentru candidatura lui Vladimir Voronin pentru funcţia de şef al statului. Acest gest deja a ridicat un mare semn de întrebare faţă de cei din PSL. Dar, se pare că şi aceasta a trecut.
Pe 10 februarie 2008, PSL fuzionează cu PD în baza formaţiunii conduse de ex-spicherul D. Diacov, formaţiune pentru care, Oleg Serebrian, nu a putut nicidecum să voteze pentru că "nu avea pentru cine". Apare logica întrebare: ce s-a schimbat de junii pslişti au renunţat la ideea cu care s-au lansat ca formaţiune politică? A întinerit Diacov? Sau Diacov "marca 2008" este mai bun decât Diacov "marca 2001"?
Acum revin la BMD, aşa cum am promis. În 2004-2005, cei mai înverşunaţi critici, din interiorul BMD, referitor la prezenţa PD-ului şi a lui D. Diacov în "Moldova Democrată" erau, bineînţeles, cei din PSL. Şi discuţiile după spate erau destul de acide....
Acum PSL şi ideea cu care s-a lansat sunt date uitării. A trecut în istorie ideea "schimbării clasei politice" lansate de social-liberali, îmbrăţişaţi acum cu cei pe care-i criticau atunci. Ei au fost pripii care au profanat în R. Moldova ideea schimbării pe care o pot aduce în politică tinerii.
Mi-am amintit această poveste datorită unor (s)klipi(ri), care mi-au părut deplasate.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
La încheierea procesului de votare pentru alegerile parlamentare din 2001, la televiziune a participat la o emisiune de comentarii analistul politic Oleg Serebrian care a declarat că nu a fost la votare, pentru că "nu am avut pentru cine să-mi dau votul". În scurt timp după această destăinuire senzaţională (totuşi, analiştii politici evitau să spună în public acest lucru), un grup de tineri, în frunte cu Oleg Serebrian, anunţă crearea Grupului Iniţiativei Social-Liberale, devenit, pe 9 mai, Partidul Social-Liberal.
Liderii Partidului Social-Liberal (PSL) au motivat apariţia noii formaţiuni pe scena politică a Republicii Moldova prin necesitatea de a răspunde sfidărilor generate de decepţia profundă a populaţiei faţă de guvernările din perioada 1991-2000. Ei consideră că această nemulţumire şi neîncredere faţă de forţele politice democratice şi liderii lor s-a manifestat prin acordarea masivă a voturilor electoratului în favoarea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) care promitea revenirea la "bunăstarea" din perioada sovietică." (vedeţi aici) De fapt, este o continuare logică a ceea ce Oleg Serebrian a spus la televiziune, că "nu ai pentru cine vota".
Straniu fapt că îndată după lansarea PSL, în această formaţiune (recitiţi motivul lansării "decepţia faţă de guvernările din perioada 1991-2000"), au ajuns persoane foarte cunoscute publicului larg, inclusiv datorită faptului că au participat la guvernare în deceniul trecut (Moşanu, Matei, Dabija etc.). S-a trecut cu vederea acest lucru. Adevărat că peste nu mult timp a venit perioada despărţirilor. Pe unde cu scandal, pe unde mai liniştit.
Au trecut mai puţin de 4 ani de la lansarea PSL, decepţionat de vechea clasă politică, şi în 2004, a fost anunţată crearea Blocului Moldova Democratică, din care făcea parte AMN, PD şi PSL. Amintesc că din această componenţă făceau parte foşti demnitari, în care cei care au creat formaţiunea social-liberală erau dezamăgiţi în 2001, aşa cum sunt ex-premierul Dumitru Braghiş, ex-spicherul Parlamentului (perioada 1998-2001) Dumitru Diacov, ex-vicepremieri (Ivan Guţu, care a lucrat şi pentru PCUS, Valeriu Cosarciuc) şi alţi politicieni care au fost la guvernare în perioada indicată de PSL. Şi atunci s-a închis ochii la această, cum zic ruşii, "nestâkovkă" în ceea ce au anunţat la lansare junii pslişti şi acţiunile lor practice. (o să mai revin la istoria BMD).
În urma alegerile parlamentare din 2005, pe listele BMD în Legislativ trec trei deputaţi PSL: Oleg Serebrian, Igor Klipii şi Valentina Golban. A urmat 4 aprilie, la care cei trei deputaţi PSL (vedeţi că i-am enumerat) au votat pentru candidatura lui Vladimir Voronin pentru funcţia de şef al statului. Acest gest deja a ridicat un mare semn de întrebare faţă de cei din PSL. Dar, se pare că şi aceasta a trecut.
Pe 10 februarie 2008, PSL fuzionează cu PD în baza formaţiunii conduse de ex-spicherul D. Diacov, formaţiune pentru care, Oleg Serebrian, nu a putut nicidecum să voteze pentru că "nu avea pentru cine". Apare logica întrebare: ce s-a schimbat de junii pslişti au renunţat la ideea cu care s-au lansat ca formaţiune politică? A întinerit Diacov? Sau Diacov "marca 2008" este mai bun decât Diacov "marca 2001"?
Acum revin la BMD, aşa cum am promis. În 2004-2005, cei mai înverşunaţi critici, din interiorul BMD, referitor la prezenţa PD-ului şi a lui D. Diacov în "Moldova Democrată" erau, bineînţeles, cei din PSL. Şi discuţiile după spate erau destul de acide....
Acum PSL şi ideea cu care s-a lansat sunt date uitării. A trecut în istorie ideea "schimbării clasei politice" lansate de social-liberali, îmbrăţişaţi acum cu cei pe care-i criticau atunci. Ei au fost pripii care au profanat în R. Moldova ideea schimbării pe care o pot aduce în politică tinerii.
Mi-am amintit această poveste datorită unor (s)klipi(ri), care mi-au părut deplasate.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Aproape jumătate din populaţia Transnistriei nu crede că Rusia va recunoaşte independenţa acestei regiuni
Optimismul transnistrenilor privind "apropiata independenţă" a rmn scade. Dacă îndată după aşa-numitul referendum de independenţă, din noiembrie 2006, majoritatea dintre locuitorii regiunii erau convinşi că mâine-poimâne va fi recunoscută independenţa Transnistriei, în special, de către Rusia, acum numărul acestor "optimişti" este de circa o treime. În schimb, toţi mai mulţi oameni revin cu picioarele pe pământ şi înţeleg că nu au şanse ca rmn să fie stat independent.
Potrivit rezultatelor sondajului de opinie publică, realizat, recent, de către Asociaţia "New Age" de la Tiraspol (am o anumită încredere în ceea ce face această organizaţie, cunoscând directorul acesteia), 47,4% din locuitorii regiunii de est a R. Moldova sunt sceptici în ce priveşte recunoaşterea, de către Rusia, a independenţei Transnistriei, după ce Moscova a recunoscut indepenţa regiunilor rebele Abhazia şi Osetia de Sud (vedeţi aici). Astfel, din cei intervievaţi, 34,3% cred că Rusia "mai degrabă nu va recunoaşte" independenţa rmn, iar 13,1% nu s-au temut să spun franc că "nu, nu va recunoaşte".
Numărul naivilor (inclusiv a celor forţaţi să fie atare) este de 35,3%, dintre care 13,1% sunt siguri că Rusia va recunoaşte independenţa rmn, iar 32,3% (probabil de frică) au spus că "mai degrabă va recunoaşte".
Propun să judecaţi despre modul în care locuitorii regiunii transnistrene înţeleg pe ce lume se află, citind următoarele cifre ale sondajului în cauză. Astfel, aproape 70% din transnistreni sunt convinşi (!) de faptul că gestul Rusiei de a recunoaşte independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei va contribui la sporirea autorităţii Moscovei în faţa opiniei publice internaţionale. Contrar cred doar 20,2%.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Potrivit rezultatelor sondajului de opinie publică, realizat, recent, de către Asociaţia "New Age" de la Tiraspol (am o anumită încredere în ceea ce face această organizaţie, cunoscând directorul acesteia), 47,4% din locuitorii regiunii de est a R. Moldova sunt sceptici în ce priveşte recunoaşterea, de către Rusia, a independenţei Transnistriei, după ce Moscova a recunoscut indepenţa regiunilor rebele Abhazia şi Osetia de Sud (vedeţi aici). Astfel, din cei intervievaţi, 34,3% cred că Rusia "mai degrabă nu va recunoaşte" independenţa rmn, iar 13,1% nu s-au temut să spun franc că "nu, nu va recunoaşte".
Numărul naivilor (inclusiv a celor forţaţi să fie atare) este de 35,3%, dintre care 13,1% sunt siguri că Rusia va recunoaşte independenţa rmn, iar 32,3% (probabil de frică) au spus că "mai degrabă va recunoaşte".
Propun să judecaţi despre modul în care locuitorii regiunii transnistrene înţeleg pe ce lume se află, citind următoarele cifre ale sondajului în cauză. Astfel, aproape 70% din transnistreni sunt convinşi (!) de faptul că gestul Rusiei de a recunoaşte independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei va contribui la sporirea autorităţii Moscovei în faţa opiniei publice internaţionale. Contrar cred doar 20,2%.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
joi, 4 septembrie 2008
Ucraina ar putea merge pe calea Moldovei, transformându-se în republică parlamentară UPDATE 13.20
Ucraina se va transforma în republică parlamentară, la fel ca şi (parţial) Moldova. Intenţia de a schimba sistemul politic din ţara vecină a fost anunţată de către premierul Iulia Timoşenko, ieri, în cadrul unei intervenţii televizate (vedeţi aici), după ce "coaliţia portocalie" de la Kiev s-a destrămat a doua oară în ultimii doi ani. Liderul "BIuT" şi-a exprimat încrederea că până la viitoarele alegeri prezidenţiale (programata pentru sfârşitul lui 2009) vor fi operate modificările în Constituţie, care vor pune bazele "unei forme parlamentare puternice de conducere în Ucraina". Timoşenko a mai anunţat că va propune Radei, în scurt timp, modificările "gândite şi întemeiate" la constituţia ţării, care "vor consolida Rada Supremă".
O publicaţie ucraineană "Astăzi", deţinută de către Renat Ahmetov, principalul finanţator al Partidului Regiunilor (al lui Viktor Ianukovici) a anunţat că este gândită o strategie potrivit căreia Viktor Ianukovici va deveni preşedinte al Ucrainei, iar Iu. Timoşenko îşi va păstra postul de prim-ministru. Alegerile prezidenţiale urmează să se desfăşoare, potrivit sursei citate, în termen, după ce va fi modificată Constituţia, astfel ca principalele pârghii de administrare a statului să-i revină primului-ministru. Acelaşi ziar, citând surse din cadrul PR, informează că noua coaliţie, formată din BIuT şi PR, va fi creată până la finele lunii curente, iar V. Ianukovici va fi ales în funcţie de spicher al Radei, formaţiunii conduse de către acesta urmând să-i revină şi postul de vicepremier în Guvernul Timoşenko.
Moldova a decis să treacă la forma parlamentare de guvernământ în vara lui 2000, când s-au operat un şir de modificări în Constituţie, în special ce ţin de modul de alegere a preşedintelui ţării. Din 2001, şeful statului moldovean este ales de către Paralment, cu o majoritate calificată, şi nu prin vot direct, de către cetăţeni. De altfel, Constituţia Moldovei nu prevede expres că ţara noastră este republică parlamentară.
De remarcat că şi în România se mai discută (acum cu mai puţină intensitate) despre trecerea la republică parlamentară, idee promovată, în special, de către PSD şi PNL.
La începutul acestui an o formaţiune politică moldovenească a iniţiat o campanie de schimbare a modului de alegere a preşedintelui R. Moldova, care a eşuat.
În Uniunea Europeană există mai multe state cu forme parlamentare de guvernământ. Astfel, în Germania, Italia, Cehia, Grecia, Ungaria, Letonia şi Andora preşedintele ţării este ales de către Parlament. Deşi sunt democraţii parlamentare, Finlanda, Polonia, Slovacia şi Bulgaria, totuşi şeful statului este ales, în aceste ţări, prin sufragiu universal şi direct.
UPDATE 13.20
Ieri un deputat al BIuT (formaţiune considerată democratică şi prooccidentală) a înregistrat (vezi aici) în Rada Supremă un proiect de lege privind majorarea pragului electoral de la 3 la 7% (acest prag este în Federaţia Rusă). Atunci când Parlamentul de la Chişinău a votat revenirea la pragul de 6% (de la 4%, stabilit în 2005), majoritatea formaţiunilor politice şi a analiştilor moldoveni au acuzat că aceasta este o practică anti-democratică. Straniu lucru că 7% pentru trecerea barierei electorale în Ucraina vine de la o formaţiune cu susţinere în Occident şi cu viziuni euroatlantice, dar nimeni nu vorbeşte despre caracterul "antidemocratic" al propunerii. Oare de c?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
O publicaţie ucraineană "Astăzi", deţinută de către Renat Ahmetov, principalul finanţator al Partidului Regiunilor (al lui Viktor Ianukovici) a anunţat că este gândită o strategie potrivit căreia Viktor Ianukovici va deveni preşedinte al Ucrainei, iar Iu. Timoşenko îşi va păstra postul de prim-ministru. Alegerile prezidenţiale urmează să se desfăşoare, potrivit sursei citate, în termen, după ce va fi modificată Constituţia, astfel ca principalele pârghii de administrare a statului să-i revină primului-ministru. Acelaşi ziar, citând surse din cadrul PR, informează că noua coaliţie, formată din BIuT şi PR, va fi creată până la finele lunii curente, iar V. Ianukovici va fi ales în funcţie de spicher al Radei, formaţiunii conduse de către acesta urmând să-i revină şi postul de vicepremier în Guvernul Timoşenko.
Moldova a decis să treacă la forma parlamentare de guvernământ în vara lui 2000, când s-au operat un şir de modificări în Constituţie, în special ce ţin de modul de alegere a preşedintelui ţării. Din 2001, şeful statului moldovean este ales de către Paralment, cu o majoritate calificată, şi nu prin vot direct, de către cetăţeni. De altfel, Constituţia Moldovei nu prevede expres că ţara noastră este republică parlamentară.
De remarcat că şi în România se mai discută (acum cu mai puţină intensitate) despre trecerea la republică parlamentară, idee promovată, în special, de către PSD şi PNL.
La începutul acestui an o formaţiune politică moldovenească a iniţiat o campanie de schimbare a modului de alegere a preşedintelui R. Moldova, care a eşuat.
În Uniunea Europeană există mai multe state cu forme parlamentare de guvernământ. Astfel, în Germania, Italia, Cehia, Grecia, Ungaria, Letonia şi Andora preşedintele ţării este ales de către Parlament. Deşi sunt democraţii parlamentare, Finlanda, Polonia, Slovacia şi Bulgaria, totuşi şeful statului este ales, în aceste ţări, prin sufragiu universal şi direct.
UPDATE 13.20
Ieri un deputat al BIuT (formaţiune considerată democratică şi prooccidentală) a înregistrat (vezi aici) în Rada Supremă un proiect de lege privind majorarea pragului electoral de la 3 la 7% (acest prag este în Federaţia Rusă). Atunci când Parlamentul de la Chişinău a votat revenirea la pragul de 6% (de la 4%, stabilit în 2005), majoritatea formaţiunilor politice şi a analiştilor moldoveni au acuzat că aceasta este o practică anti-democratică. Straniu lucru că 7% pentru trecerea barierei electorale în Ucraina vine de la o formaţiune cu susţinere în Occident şi cu viziuni euroatlantice, dar nimeni nu vorbeşte despre caracterul "antidemocratic" al propunerii. Oare de c?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
miercuri, 3 septembrie 2008
După întrevederea cu Medvedev, Smirnov anunţă renunţarea la "moratoriul" referitor la relaţiile cu Moldova
Cum era de aşteptat, după întrevederea cu preşedintele rus, Dmitri Medvedev, liderul separatiştilor transnistreni, Igor Smirnov, anunţă renunţarea la "moratoriul" referitor la întreruperea relaţiilor cu R. Moldova, lansat pe 12 august (vezi aici). Aceasta înseamnă că Smirnov a fost "convins" să fie cooperant şi să discute cu Chişinăul. Pe 26 august, revenit de la Soci, unde s-a întâlnit cu şeful statului rus, preşedintele moldovean Vladimir Voronin a informat că se pregăteşte o întrevedere a sa cu Igor Smirnov.
Deocamdată lipsesc informaţii de la preşedinţia rusă, referitoare la "discuţiile serioase" purtate de către Medvedev-Smirnov. Din la care am făcut trimitere se poate de înţeles că în viitorul apropiat ar putea fi reluat procesul de negocieri în format "5+2" (Была также достигнута договоренность «о продолжении переговорного процесса в трехстороннем формате на рабочем уровне с возможностью выхода на более высокий уровень».).
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Deocamdată lipsesc informaţii de la preşedinţia rusă, referitoare la "discuţiile serioase" purtate de către Medvedev-Smirnov. Din la care am făcut trimitere se poate de înţeles că în viitorul apropiat ar putea fi reluat procesul de negocieri în format "5+2" (Была также достигнута договоренность «о продолжении переговорного процесса в трехстороннем формате на рабочем уровне с возможностью выхода на более высокий уровень».).
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Parlamentul European cere urgentarea creării unui spaţiu de liber schimb între UE şi Moldova UPDATE 15.40
Parlamentul European solicită Comisiei Europene urgentarea procesului de creare a zonei de liber schimb cu R. Moldova, Ucraina şi Georgia. Această solicitare este formulată într-un proiect de rezoluţie a Parlamentului European, referitoare la Georgia, care urmează a fi aprobată astăzi de această instituţie. În acelaşi document se recomandă facilitarea regimului de vize cu statele în cauză. De asemenea, proiectul condamnă "acţiunea armată disproporţionată şi inadecvată a Rusiei împotriva Georgiei".
Amintim că Moldova, din 1 martie 2008, beneficiază de un regim de comerţ asimetric cu UE. Din acest an ţara noastră dispune şi de un regim facilitar de obţinere a vizelor pentru statele UE. Totodată, Chişinău doreşte ca viitorul acord juridic, pe care îl va negocia cu UE, să prevadă crearea unei zone de comerţ liber şi liberalizarea integrală a regimului de vize.
UPDATE 15.40
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Amintim că Moldova, din 1 martie 2008, beneficiază de un regim de comerţ asimetric cu UE. Din acest an ţara noastră dispune şi de un regim facilitar de obţinere a vizelor pentru statele UE. Totodată, Chişinău doreşte ca viitorul acord juridic, pe care îl va negocia cu UE, să prevadă crearea unei zone de comerţ liber şi liberalizarea integrală a regimului de vize.
UPDATE 15.40
Parlamentul European a adoptat miercuri, cu 549 voturi pentru, 68 împotrivă şi 61 abţineri, o rezoluţie privind situaţia din Georgia, după ce luni seară a avut o dezbatere pe aceeaşi temă, în cadrul căreia parlamentarii europeni au condamnat vehement acţiunile Rusiei din Georgia, transmite AGERPRES.
Prin documentul adoptat miercuri, eurodeputaţii condamnă "acţiunea militară inacceptabilă şi disproporţionată a Rusiei şi pătrunderea în profunzime a trupelor ruseşti pe teritoriul Georgiei" şi cer Rusiei să respecte "suveranitatea, integritatea teritorială şi inviolabilitatea frontierelor recunoscute internaţional ale Republicii Georgia", apreciind că "nu există nici un motiv legitim pentru ca Rusia să invadeze Georgia, să ocupe părţi ale teritoriului acesteia şi să ameninţe să răstoarne guvernul unei ţări democratice".
De asemenea, rezoluţia condamnă şi recunoaşterea de către Rusia a independenţei regiunilor separatiste Osetia de Sud şi Abhazia, considerînd-o o încălcare a dreptului internaţional.
Ca şi în declaraţia finală a Consiliului European desfăşurat la 1 septembrie la Bruxelles, şi în rezoluţia Parlamentului se pune un accent deosebit pe respectarea de către Rusia a tuturor prevederilor acordului de încetare a focului în şase puncte încheiat cu Georgia, prin medierea preşedintelui în exerciţiu al UE, Nicolas Sarkozy.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Medvedev l-a chemat pe Smirnov "pentru o discuţie serioasă"
Preşedintele rus Dmitri Medvedev se va întâlni astăzi, la Soci, cu liderul separatiştilor de la Tiraspol, Igor Smirnov. Despre aceasta a confirmat şeful de la Kremlin, după ce în după ameaza zilei de ieri, când în raioanele de est ale R. Moldova rebelii marcau "a 18-a independenţă a rmn", un consilier al lui Medvedev a anunţat că Smirnov este invitat la Moscova "pentru o discuţie serioasă". Potrivit consilierului prezidenţial rus, Serghei Prihodiko, Federaţia Rusă, în calitate de mediator (se subliniază acest lucru) "va susţine eforturile preşedintelui Vladimir Voronin de reglementare a diferendului transnistrean, în conformitate cu poziţia exprimată la Soci (la recenta întrevedere) de către preşedinte (Medvedev)".
Acest fapt nu înseamnă nimic altceva decât invitarea lui Smirnov "pe covorul" şefilor, pentru a i se da indicaţii să fie mai cooperant şi să accepte o întrevedere cu preşedintele moldovean, în vederea stabilirii unei înţelegeri de reluare a procesului de negocieri în format "5+2". În felul acesta Rusia, care este în grav handicap de imagine, va demonstra "deschiderea şi atitudinea pozitivă în reglementarea conflictelor îngheţate, după alt model decât Osetia şi Abhazia". Însă, din câte intuiesc, mai mult decât reluarea negocierilor "5+2", întrerupte în martie 2006, nu se va reuşi. Se pare că poziţiile părţilor (R. Moldova şi Rusia) rămân diferite. Chişinăul insistă că soluţionarea problemei transnistrene poate fi făcută OBLIGATORIU (termenul aparţile lui Vladimir Voronin) în baza Legii privind prevederile de bază ale statutului regiunii transnistrene, aprobată cu unanimitate de voturi (facă facem abstracţie de faptul că V. Pavlicenco s-a supărat că nu a fost luată în calcul o sugestie redacţională de-a ei şi nu a susţinut proiectul) de către Parlamentul moldovean, la 22 iulie 2005. În acelaşi timp, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat recent că părţile ar fi de acord să revină la memorandumul Kozak, fapt dezaprobat, la scurt timp, de către spicherul de la Chişinău Marian Lupu. Totodată, reprezentantul special al UE în R. Moldova, Kalman Mizsei a subliniat, ieri, că UE nu va susţine reglementarea transnistreană în baza memorandumului Kozak, respins de preşedintele moldovean în noiembrie 2003. De evidenţiat că oficialităţile moldoveneşti menţionează, de orice dată, că orice soluţie finală a problemei transnistrene trebuie să fie luată la masa de negocieri în format "5+2".
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Acest fapt nu înseamnă nimic altceva decât invitarea lui Smirnov "pe covorul" şefilor, pentru a i se da indicaţii să fie mai cooperant şi să accepte o întrevedere cu preşedintele moldovean, în vederea stabilirii unei înţelegeri de reluare a procesului de negocieri în format "5+2". În felul acesta Rusia, care este în grav handicap de imagine, va demonstra "deschiderea şi atitudinea pozitivă în reglementarea conflictelor îngheţate, după alt model decât Osetia şi Abhazia". Însă, din câte intuiesc, mai mult decât reluarea negocierilor "5+2", întrerupte în martie 2006, nu se va reuşi. Se pare că poziţiile părţilor (R. Moldova şi Rusia) rămân diferite. Chişinăul insistă că soluţionarea problemei transnistrene poate fi făcută OBLIGATORIU (termenul aparţile lui Vladimir Voronin) în baza Legii privind prevederile de bază ale statutului regiunii transnistrene, aprobată cu unanimitate de voturi (facă facem abstracţie de faptul că V. Pavlicenco s-a supărat că nu a fost luată în calcul o sugestie redacţională de-a ei şi nu a susţinut proiectul) de către Parlamentul moldovean, la 22 iulie 2005. În acelaşi timp, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat recent că părţile ar fi de acord să revină la memorandumul Kozak, fapt dezaprobat, la scurt timp, de către spicherul de la Chişinău Marian Lupu. Totodată, reprezentantul special al UE în R. Moldova, Kalman Mizsei a subliniat, ieri, că UE nu va susţine reglementarea transnistreană în baza memorandumului Kozak, respins de preşedintele moldovean în noiembrie 2003. De evidenţiat că oficialităţile moldoveneşti menţionează, de orice dată, că orice soluţie finală a problemei transnistrene trebuie să fie luată la masa de negocieri în format "5+2".
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
marți, 2 septembrie 2008
UE apreciază poziţia echilibrată a Chişinăului în legătură cu situaţia din Georgia
Situaţia din Georgia şi perspectivele reglementării diferendului transnistrean, intensificarea cooperării Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au constituit subiectul principal al întrevederii de astăzi a liderilor fracţiunilor parlamentare cu Kalman Mizsei, Reprezentantul special al UE în Republica Moldova.
Kalman Mizsei a informat liderii fracţiunilor despre conţinutul declaraţiei finale privind situaţia din Georgia, adoptată ieri la Bruxelles în cadrul summitului extraordinar al conducătorilor statelor-membre ale Uniunii Europene. Potrivit documentului recunoaşterea de către Rusia a Abhaziei şi Osetiei de Sud contravine dreptului internaţional. UE consideră inacceptabilă încălcarea integrităţii teritoriale a Georgiei. Deşi este interesată în cooperarea de mai departe cu Federaţia Rusă, UE nu poate depăşi situaţia cînd un partener neglijează principiile de bază ale dreptului internaţional, a spus oficialul european. Uniunea Europeană se pronunţă, de asemenea, pentru respectarea planului de încetare a conflictului armat din Georgia negociat de preşedintele în exerciţiu al UE, Nicolas Sarkozy, cu liderii de la Moscova şi Tbilisi. Potrivit lui Kalman Mizsei, pentru UE este foarte important ca, prin consens, reieşind din noua situaţie, statele-membre să elaboreze o poziţie unică în politica externă a comunităţii.
Reprezentantul special al UE a apreciat înalt poziţia echilibrată şi matură a Republicii Moldova prin aderarea la declaraţia anterioară a UE referitor la situaţia din Georgia, expusă în recenta Declaraţie a Guvernului Republicii Moldova în legătură cu situaţia din Osetia de Sud şi Abhazia. Sîntem interesaţi să intensificăm cooperarea cu statele vecine din est, inclusiv cu Republica Moldova, a accentuat Kalman Mizsei, pronunţîndu-se pentru negocierea unui nou acord, mai profund şi integrat, de cooperare dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Desfăşurarea democratică a viitoarelor alegeri parlamentare din republica noastră, în opinia oficialului european, are o importanţă crucială pentru viitorul relaţiilor cu UE.
Situaţia nou creată în legătură cu evenimentele din Georgia nu au schimbat principiile UE privind reglementarea conflictului transnistrean, a estimat în alt context Kalman Mizsei. Uniunea Europeană pledează pentru reluarea negocierilor în formatul 5+2, pentru soluţionarea cît mai grabnică a problemei prin elaborarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova după cum prevede Legea adoptată unanim de Parlamentul moldovean în vara anului 2005.
Liderii fracţiunilor parlamentare, la rîndul lor, au susţinut poziţia echilibrată a Uniunii Europene vizavi de situaţia din Osetia de Sud şi Abhazia şi eforturile statelor occidentale de a contribui la reglementarea ei pe căi diplomatice. Situaţia din Osetia de Sud şi Abhazia, în opinia acestora, nu poate fi comparată cu cea din regiunea transnistreană. Potrivit conducătorilor formaţiunilor parlamentare, un impuls puternic în procesul de reglementare a diferendului transnistrean ar fi realizarea unor paşi concreţi pe calea Republicii Moldova spre Uniunea Europeană, inclusiv rezolvarea problemei vizelor pentru cetăţenii moldoveni. De asemenea, oficialii au pledat pentru semnarea unui nou acord de cooperare intensă a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
Liderii fracţiunilor parlamentare au exprimat recunoştinţă Reprezentantului special al UE, misiunilor diplomatice occidentale acreditate la Chişinău pentru eforturile depuse în vederea accelerării proceselor de democratizare din republica noastră.
Serviciul de presă al Parlamentului
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Kalman Mizsei a informat liderii fracţiunilor despre conţinutul declaraţiei finale privind situaţia din Georgia, adoptată ieri la Bruxelles în cadrul summitului extraordinar al conducătorilor statelor-membre ale Uniunii Europene. Potrivit documentului recunoaşterea de către Rusia a Abhaziei şi Osetiei de Sud contravine dreptului internaţional. UE consideră inacceptabilă încălcarea integrităţii teritoriale a Georgiei. Deşi este interesată în cooperarea de mai departe cu Federaţia Rusă, UE nu poate depăşi situaţia cînd un partener neglijează principiile de bază ale dreptului internaţional, a spus oficialul european. Uniunea Europeană se pronunţă, de asemenea, pentru respectarea planului de încetare a conflictului armat din Georgia negociat de preşedintele în exerciţiu al UE, Nicolas Sarkozy, cu liderii de la Moscova şi Tbilisi. Potrivit lui Kalman Mizsei, pentru UE este foarte important ca, prin consens, reieşind din noua situaţie, statele-membre să elaboreze o poziţie unică în politica externă a comunităţii.
Reprezentantul special al UE a apreciat înalt poziţia echilibrată şi matură a Republicii Moldova prin aderarea la declaraţia anterioară a UE referitor la situaţia din Georgia, expusă în recenta Declaraţie a Guvernului Republicii Moldova în legătură cu situaţia din Osetia de Sud şi Abhazia. Sîntem interesaţi să intensificăm cooperarea cu statele vecine din est, inclusiv cu Republica Moldova, a accentuat Kalman Mizsei, pronunţîndu-se pentru negocierea unui nou acord, mai profund şi integrat, de cooperare dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Desfăşurarea democratică a viitoarelor alegeri parlamentare din republica noastră, în opinia oficialului european, are o importanţă crucială pentru viitorul relaţiilor cu UE.
Situaţia nou creată în legătură cu evenimentele din Georgia nu au schimbat principiile UE privind reglementarea conflictului transnistrean, a estimat în alt context Kalman Mizsei. Uniunea Europeană pledează pentru reluarea negocierilor în formatul 5+2, pentru soluţionarea cît mai grabnică a problemei prin elaborarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova după cum prevede Legea adoptată unanim de Parlamentul moldovean în vara anului 2005.
Liderii fracţiunilor parlamentare, la rîndul lor, au susţinut poziţia echilibrată a Uniunii Europene vizavi de situaţia din Osetia de Sud şi Abhazia şi eforturile statelor occidentale de a contribui la reglementarea ei pe căi diplomatice. Situaţia din Osetia de Sud şi Abhazia, în opinia acestora, nu poate fi comparată cu cea din regiunea transnistreană. Potrivit conducătorilor formaţiunilor parlamentare, un impuls puternic în procesul de reglementare a diferendului transnistrean ar fi realizarea unor paşi concreţi pe calea Republicii Moldova spre Uniunea Europeană, inclusiv rezolvarea problemei vizelor pentru cetăţenii moldoveni. De asemenea, oficialii au pledat pentru semnarea unui nou acord de cooperare intensă a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
Liderii fracţiunilor parlamentare au exprimat recunoştinţă Reprezentantului special al UE, misiunilor diplomatice occidentale acreditate la Chişinău pentru eforturile depuse în vederea accelerării proceselor de democratizare din republica noastră.
Serviciul de presă al Parlamentului
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
