Rusia încearcă să ţină în şah R. Moldova şi Georgia, prin audierile petrecute ieri în Duma de Stat. Pe de o parte vorbeşte că recunoaşte integritatea R. Moldova şi Georgiei, pe de altă parte anunţă că îşi va schimba formatul relaţiilor cu regiunile separatiste. Aceste regiuni rebele devin pentru Rusia un fel de Taiwan pentru Marea Britanie sau SUA. Un fel de teritorii/state semirecunoscute.
Vă recomand să citiţi un interviu acordat publicaţiei RBK de către spicherul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, care declară că Moscova nu este gata să recunoască independenţa celor trei republici autoproclamate. În interviu (vedeţi aici) se relatează şi despre întreruperea lui Şevciuk de către vicespicherul Dumei ruseşti, Liubovi Spiska, atunci când reprezentantul Tiraspolului a criticat "lucrul Rusiei şi R. Moldova pe la spatele Transnistriei".
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
vineri, 14 martie 2008
joi, 13 martie 2008
Duma de Stat va propune Guvernului rus să-şi schimbe "formatul relaţiilor" cu statele nerecunoscute din CSI UPDATE 17.55
Duma de Stat a Federaţiei Ruse examinează în acest moment chestiunea privind situaţia conflictelor îngheţate (Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud) şi solicitarea acestor regiuni privind recunoaşterea independenţei. Proiectul unei Declaraţii a Dumei de Stat pe acest subiect va fi aprobat doar pe 17 martie, dar se cunoaşte că deputaţii ruşi vor solicita Executivului Central de la Moscova să modifice "formatul relaţiilor cu republicile nerecunoscute". Despre aceasta a anunţat Alexandr Ostrovski, preşedinte al Comitetului pentru relaţiile cu statele CSI şi cu compatrioţii, instituţie care a iniţiat aceste dezbateri (citiţi aici). De asemenea, Duma a propus deschiderea unor misiuni diplomatice ruse în "capitalele" republicilor nerecunoscute (vedeţi aici)
În cadrul acestor audieri, spicherul de la Tiraspol, Evgheni Şeviuk a pledat pentru recunoaşterea independenţei rmn şi, "în contextul precedentului Kosovo, Rusia trebuie să-şi schimbe atitudinea faţă de republicile nerecunoscute" (este oare întâmplător că solicitarea lui Şevciuk este identică cu ideea expusă de Ostrovski?).
Într-un interviu publicat astăzi de ziarul rusesc "Kommersant", Igor Smirnov declară că nici nu poate fi vorba ca Transnistria să formeze un "stat comun cu R. Moldova" (câteva detalii vedeţi aici).
Miercuri, la Moscova, pretinşii liderii ai regiunilor rebele Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud "au reconfirmat cursul spre independenţă" a acestor provincii separatiste (citiţi aici şi aici).
Cred că răspuns la interviul preşedintelui Voronin despre planul moldovenesc de reglementare, deja a fost primit. Nicio şansă!
Pe parcursul zilei voi prezenta informaţii care vin din Duma de Stat a Federaţiei Ruse. Astăzi, Parlamentul de la Chişinău a respins propunerea opoziţiei de a efectua audieri pe marginea reglementării transnistrene.
UPDATE 17.55
Fracţiunea Partidului Comunist al Federaţiei Ruse se pronunţă pentru recunoaşterea independenţei Transnistriei, Abhaziei şi Osetiei de Sud (ce palmă trasă PCRM-ului). Despre aceasta a anunţat, în cadrul şedinţei de azi a Dumei de Stat, Vladimir Nikitin, deputat comunist (citiţi aici). El a comunicat mai multe detalii din rezoluţia pe care urmează să fie aprobată. Transnistria va deveni un fel de enclavă rusă semirecunoscută.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
În cadrul acestor audieri, spicherul de la Tiraspol, Evgheni Şeviuk a pledat pentru recunoaşterea independenţei rmn şi, "în contextul precedentului Kosovo, Rusia trebuie să-şi schimbe atitudinea faţă de republicile nerecunoscute" (este oare întâmplător că solicitarea lui Şevciuk este identică cu ideea expusă de Ostrovski?).
Într-un interviu publicat astăzi de ziarul rusesc "Kommersant", Igor Smirnov declară că nici nu poate fi vorba ca Transnistria să formeze un "stat comun cu R. Moldova" (câteva detalii vedeţi aici).
Miercuri, la Moscova, pretinşii liderii ai regiunilor rebele Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud "au reconfirmat cursul spre independenţă" a acestor provincii separatiste (citiţi aici şi aici).
Cred că răspuns la interviul preşedintelui Voronin despre planul moldovenesc de reglementare, deja a fost primit. Nicio şansă!
Pe parcursul zilei voi prezenta informaţii care vin din Duma de Stat a Federaţiei Ruse. Astăzi, Parlamentul de la Chişinău a respins propunerea opoziţiei de a efectua audieri pe marginea reglementării transnistrene.
UPDATE 17.55
Fracţiunea Partidului Comunist al Federaţiei Ruse se pronunţă pentru recunoaşterea independenţei Transnistriei, Abhaziei şi Osetiei de Sud (ce palmă trasă PCRM-ului). Despre aceasta a anunţat, în cadrul şedinţei de azi a Dumei de Stat, Vladimir Nikitin, deputat comunist (citiţi aici). El a comunicat mai multe detalii din rezoluţia pe care urmează să fie aprobată. Transnistria va deveni un fel de enclavă rusă semirecunoscută.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
miercuri, 12 martie 2008
Unii găgăuzi încep să întreacă măsura
De ceva timp scriu periodic despre renaşterea sentimentelor separatiste în Găgăuzia, mişcare centrifugă susţinută de către Başcanul Mihail Furmuzal. Personal cred că unii găgăuzi deja întrec măsura. Ba doresc ca toţi cetăţenii R. Moldova, inclusiv fiecare dintre cititorii acestui blog care plăteşte impozite în statul nostru, să finanţeze alegerile în parlamentul autonomiei, deşi legea prevede altceva. Ba doresc "misiuni diplomatice", inclusiv la Tiraspol. Acum am citit apelul mişcării Edinaia Găgăuzia, părintele căreia este Mihail Furmuzal, şi m-am enervat (citiţi aici iar aici vedeţi şi poza de la congres, cu Furmuzal în prim plan). Pe lângă faptul că din această mişcare fac parte persoane, care în 1990 "luptau pentru independenţa Găgăuziei" şi care sunt în relaţii strânse cu separatiştii de la Tiraspol, aceştea se mai mândresc că EG reprezintă o continuare a ceea ce a fost mişcarea rebelă din Găgăuzia, de la finele anilor 80, începutul anilor 90 "Gagauz Halkî", dar şi a partidului regional Vatang, dispărut prin 1994. Totuşi, aceasta încă treacă-meargă.
Iritant este altceva. La congresul acestei EG participanţii s-au plâns că Chişinăul nu doreşte să le aloce bani pentru dezvoltarea culturală şi lingvistică. La ce le-a trebuit atunci lor autonomia respectivă? Ca să se laude cu ea şi ca să mai şantajeze Chişinăul? Găuzii singuri aleg să studieze în şcolile de limbă rusă, apoi acuză moldovenii că le împiedicăm să-şi dezvolte cultura şi limba naţională. Da voi, stimaţi găgăuzi, pentru ce aveţi autonomie?
Deja apare şi la mine dorinţa de a mă declara autonom faţă de centru, pentru a-mi crea bugetul meu "autonom" şi să mai "mulg" şi bugetul de stat pentru propriile necesităţi.
Înţeleg că democraţia presupune respectarea dreptului la opinie. Dar teamă îmi este că aceste opinii, care au iz de separatism, vor duce la ceea ce este acum regiunea Transnistreană.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Iritant este altceva. La congresul acestei EG participanţii s-au plâns că Chişinăul nu doreşte să le aloce bani pentru dezvoltarea culturală şi lingvistică. La ce le-a trebuit atunci lor autonomia respectivă? Ca să se laude cu ea şi ca să mai şantajeze Chişinăul? Găuzii singuri aleg să studieze în şcolile de limbă rusă, apoi acuză moldovenii că le împiedicăm să-şi dezvolte cultura şi limba naţională. Da voi, stimaţi găgăuzi, pentru ce aveţi autonomie?
Deja apare şi la mine dorinţa de a mă declara autonom faţă de centru, pentru a-mi crea bugetul meu "autonom" şi să mai "mulg" şi bugetul de stat pentru propriile necesităţi.
Înţeleg că democraţia presupune respectarea dreptului la opinie. Dar teamă îmi este că aceste opinii, care au iz de separatism, vor duce la ceea ce este acum regiunea Transnistreană.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
marți, 11 martie 2008
Un preşedinte de partid va fi destituit înainte de a intra oficial în funcţie
După beciurile de la Mileştii Mici, Moldova are toate şansele să mai intre în Cartea Recordurilor mondiale prin situaţia cînd un preşedinte de partid urmează a fi destituit înainte de a intra oficial în această funcţie. O altă latură curioasă a acestui caz e faptul că cel ales preşedinte de facto nu a fost în R. Moldova pe perioada „exercitării mandatului, fără ştampilă”. Toate aceste acţiuni ciudate se întîmplă într-o formaţiune care acumulează la alegeri în jur de un procent – Partidul „Patria-Moldova” (ex-Uniunea Muncii „Patria-Rodina”).
Congresul din septembrie 2007 al Uniunii Muncii „Patria-Rodina” l-a ales în calitate de preşedinte pe Andrei Ţărnă, lider al mişcării gastarbaiterilor moldoveni din Rusia - „Patria-Moldova”. Congresul a mai decis schimbarea denumirii în Partidul Patria-Moldova (PPM). Din anumite considerente, ministerul Justiţiei a refuzat înregistrarea deciziilor aprobate la congres, ceea ce înseamnă că tot ce s-a votat în septembrie 2007 nu are un caracter legal. Respectiv, Andrei Ţărnă nu este preşedinte de jure al formaţiunii.
După jumătate de an de la acel congres, nici cei din organele de conducere ale Partidului „Patria-Moldova” nu-l mai doresc pe Andrei Ţărnă, cerînd demisia lui şi excluderea din partid (sînt foarte curios să văd cererea lui A. Ţărnă prin care a solicitat să devină membru al formaţiunii respective, ţinînd cont de faptul că acesta se află la Moscova de mai mulţi ani). Marţi, la o conferinţă de presă, Gheorghe Sima, (ex?)preşedintele Uniunii Muncii, actual vicepreşedinte(?) al PPM, a anunţat despre decizia Consiliului Politic şi a Consiliului Naţional privind solicitarea demisiei lui Ţărnă şi convocarea, într-o lună-două, a unui congres extraordinar pentru alegerea unui nou lider. Acestuia i s-a interzis să facă orice declaraţie în numele PPM. Motivul invocat al supărării este că Ţărnă nu coordonează poziţia sa cu cea a organelor colective de conducere ale formaţiunii, în special ce ţine de problematica transnistreană, încălcînd astfel statutul.
Pe parcursul anului trecut, şeful mişcării „Patria-Moldova” a promovat intens, pe anumite canale, aşa-numitul „Plan Ţărnă” de reglementare transnistreană, care prevedea recunoaşterea independenţei r.m.n., ulterior formarea unei confederaţii din doi subiecţi egali în drepturi. Cei din Uniunea Muncii cunoşteau foarte bine cine este acest Ţărnă şi ce idei promovează, totuşi l-au ales în calitate de preşedinte al noii formaţiuni. La o întîlnire cu jurnaliştii din toamna anului trecut, la care emigrantul nostru a intervenit prin videoconferinţă, în calitate de preşedinte ales al PPM, el a repetat ideea despre recunoaşterea independenţei r.m.n., iar Gheorghe Sima, prezent la acea conferinţă, nu a replicat nimic. Acum aceştia au depistat „poziţii diferite” pe marginea subiectului transnistrean.
Retragerea dreptului de a reprezenta PPM nu este una întîmplătoare. Pe 13 martie, conducerea acestei formaţiuni a fost invitată la „audierile” din Duma de Stat a Federaţiei Ruse în ce priveşte viitorul regiunilor separatiste Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud. Criteriile care au stat la baza selectării invitaţilor la această şedinţă e un alt subiect, luînd în calcul importanţa nesemnificativă a formaţiunii în cauză. La respectiva şedinţă urmau să participe Andrei Ţărnă, Gheorghe Sima şi Gheorghe Musteaţă, deputat în Parlamentul de la Chişinău, devenit recent „patriot”, dar nu pentru mult timp. Sima a anunţat că nu va pleca, iar poziţia pe care ar putea s-o exprime în Dumă Ţărnă nu este cea a PPM.
După cum spuneam, deputatul Gheorghe Musteaţă, devenit membru al PPM în decembrie 2007, de asemenea va fi exclus din rîndurile formaţiunii din aceleaşi motive ca şi Ţărnă. Un alt lucru curios e că la conferinţa de presă de la finele anului trecut, cînd a fost prezentată „noua achiziţie” a PPM, deputatul a fost întrebat ce crede despre „planul Ţărnă”, despre care, se pare, acesta prima dată auzise. Atunci Musteaţă a spus că „trebuie să se mai informeze”. Se pare că s-a informat deja bine şi va rămîne din nou fără partid.
Sînt mici şi neimportante formaţiunile acestea, dar ce show pot să demonstreze. Se pare că unele formaţiuni încearcă să umple golul produs de închiderea, de mai mulţi ani, a Circului republican din Chişinău.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Congresul din septembrie 2007 al Uniunii Muncii „Patria-Rodina” l-a ales în calitate de preşedinte pe Andrei Ţărnă, lider al mişcării gastarbaiterilor moldoveni din Rusia - „Patria-Moldova”. Congresul a mai decis schimbarea denumirii în Partidul Patria-Moldova (PPM). Din anumite considerente, ministerul Justiţiei a refuzat înregistrarea deciziilor aprobate la congres, ceea ce înseamnă că tot ce s-a votat în septembrie 2007 nu are un caracter legal. Respectiv, Andrei Ţărnă nu este preşedinte de jure al formaţiunii.
După jumătate de an de la acel congres, nici cei din organele de conducere ale Partidului „Patria-Moldova” nu-l mai doresc pe Andrei Ţărnă, cerînd demisia lui şi excluderea din partid (sînt foarte curios să văd cererea lui A. Ţărnă prin care a solicitat să devină membru al formaţiunii respective, ţinînd cont de faptul că acesta se află la Moscova de mai mulţi ani). Marţi, la o conferinţă de presă, Gheorghe Sima, (ex?)preşedintele Uniunii Muncii, actual vicepreşedinte(?) al PPM, a anunţat despre decizia Consiliului Politic şi a Consiliului Naţional privind solicitarea demisiei lui Ţărnă şi convocarea, într-o lună-două, a unui congres extraordinar pentru alegerea unui nou lider. Acestuia i s-a interzis să facă orice declaraţie în numele PPM. Motivul invocat al supărării este că Ţărnă nu coordonează poziţia sa cu cea a organelor colective de conducere ale formaţiunii, în special ce ţine de problematica transnistreană, încălcînd astfel statutul.
Pe parcursul anului trecut, şeful mişcării „Patria-Moldova” a promovat intens, pe anumite canale, aşa-numitul „Plan Ţărnă” de reglementare transnistreană, care prevedea recunoaşterea independenţei r.m.n., ulterior formarea unei confederaţii din doi subiecţi egali în drepturi. Cei din Uniunea Muncii cunoşteau foarte bine cine este acest Ţărnă şi ce idei promovează, totuşi l-au ales în calitate de preşedinte al noii formaţiuni. La o întîlnire cu jurnaliştii din toamna anului trecut, la care emigrantul nostru a intervenit prin videoconferinţă, în calitate de preşedinte ales al PPM, el a repetat ideea despre recunoaşterea independenţei r.m.n., iar Gheorghe Sima, prezent la acea conferinţă, nu a replicat nimic. Acum aceştia au depistat „poziţii diferite” pe marginea subiectului transnistrean.
Retragerea dreptului de a reprezenta PPM nu este una întîmplătoare. Pe 13 martie, conducerea acestei formaţiuni a fost invitată la „audierile” din Duma de Stat a Federaţiei Ruse în ce priveşte viitorul regiunilor separatiste Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud. Criteriile care au stat la baza selectării invitaţilor la această şedinţă e un alt subiect, luînd în calcul importanţa nesemnificativă a formaţiunii în cauză. La respectiva şedinţă urmau să participe Andrei Ţărnă, Gheorghe Sima şi Gheorghe Musteaţă, deputat în Parlamentul de la Chişinău, devenit recent „patriot”, dar nu pentru mult timp. Sima a anunţat că nu va pleca, iar poziţia pe care ar putea s-o exprime în Dumă Ţărnă nu este cea a PPM.
După cum spuneam, deputatul Gheorghe Musteaţă, devenit membru al PPM în decembrie 2007, de asemenea va fi exclus din rîndurile formaţiunii din aceleaşi motive ca şi Ţărnă. Un alt lucru curios e că la conferinţa de presă de la finele anului trecut, cînd a fost prezentată „noua achiziţie” a PPM, deputatul a fost întrebat ce crede despre „planul Ţărnă”, despre care, se pare, acesta prima dată auzise. Atunci Musteaţă a spus că „trebuie să se mai informeze”. Se pare că s-a informat deja bine şi va rămîne din nou fără partid.
Sînt mici şi neimportante formaţiunile acestea, dar ce show pot să demonstreze. Se pare că unele formaţiuni încearcă să umple golul produs de închiderea, de mai mulţi ani, a Circului republican din Chişinău.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Moldova este un stat puternic şi stabil, se arată în raportul Brookings Institution
R. Moldova este un stat puternic şi stabil. Cel puţin aşa arată raportul Centrului de studii "Brookings Institution", care a realizat un top al "celor mai slabe state din lume". Din 141 de state vizate în raport (primele sunt cele mai slabe state, iar ultimele, state puternice şi stabile), R. Moldova se află pe locul 88, având o poziţie mai bună decât Belarus (81), Azerbaidjan (80), Kârgâstan (73), Rusia (65), Tadjikistan (42). Ţara noastră este devansată de Kazahstan (89), Georgia (90), Armenia (105), Ucraina (107), Letonia (136), Lituania (138).
Primele zece state sunt Somali, Afganistan, Kongo, Irak, Burundi, Sudan, Republica Central-Africană, Zimbabve, Liberia şi Coasta de Fildeş.
Clasificarea s-a făcut după studierea a patru indicatori de bază: situaţia în economie, politică, securitate şi în domeniul social. La aprecierea situaţiei în economiei s-a ţinut cont de astfel de indicii cum sunt ritmul de creştere a economiei naţionale, PIB-ul pe cap de locuitor, nivelul inflaţiei, discrepanţa dintre bogaţi şi săraci, precum şi calitatea actului guvernării. La capitolul politic s-a luat în calcul eficienţa activităţii organelor de conducere, gradul de supremaţie a legii, transparenţa puterii, nivelul de control al corupţiei şi nivelul de libertăţi personale.
Autorii ratingului au clasificat statele în cinci grupe: 1 "state care au falimentat" (de ex.: Afganistan, Somali şi Kongo), 2 "state critic de slabe" (Irak, Coreea de Nord etc.); 3 "state slabe" (Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, Pakistan, Venesuela, Laos etc.); 4 "state care necesită atenţie" (Rusia, Belarus, Kârgâstan, China, India, Egispt, Columbia etc.); 5 "state destul de puternice şi stabile" (Moldova, Kazahstan, Georgia, Armenia, Ucraina, Letonia, Lituania etc.)
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Primele zece state sunt Somali, Afganistan, Kongo, Irak, Burundi, Sudan, Republica Central-Africană, Zimbabve, Liberia şi Coasta de Fildeş.
Clasificarea s-a făcut după studierea a patru indicatori de bază: situaţia în economie, politică, securitate şi în domeniul social. La aprecierea situaţiei în economiei s-a ţinut cont de astfel de indicii cum sunt ritmul de creştere a economiei naţionale, PIB-ul pe cap de locuitor, nivelul inflaţiei, discrepanţa dintre bogaţi şi săraci, precum şi calitatea actului guvernării. La capitolul politic s-a luat în calcul eficienţa activităţii organelor de conducere, gradul de supremaţie a legii, transparenţa puterii, nivelul de control al corupţiei şi nivelul de libertăţi personale.
Autorii ratingului au clasificat statele în cinci grupe: 1 "state care au falimentat" (de ex.: Afganistan, Somali şi Kongo), 2 "state critic de slabe" (Irak, Coreea de Nord etc.); 3 "state slabe" (Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, Pakistan, Venesuela, Laos etc.); 4 "state care necesită atenţie" (Rusia, Belarus, Kârgâstan, China, India, Egispt, Columbia etc.); 5 "state destul de puternice şi stabile" (Moldova, Kazahstan, Georgia, Armenia, Ucraina, Letonia, Lituania etc.)
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
vineri, 7 martie 2008
Măria Sa, Doamna politician! Avem noi doamne politicieni importanţi?
Pentru că mâine, 8 martie, este o sărbătoare internaţională, a Femeilor, am decis să postez un scurt comentariu despre implicarea politică a doamnelor, în special, din R. Moldova. Citisem undeva, cu mai mulţi ani în urmă, că în anul 2024 în lume se va restabili matriarhatul. Mai existau şi prognoze că cea mai mare putere din lume - Statele Unite, vor fi conduse de către o doamnă. După şansele în bătălia candidaţilor democraţi, se pare că americanii vor mai aştepta cel puţin un ciclu electoral ca să vadă o doamnă în fruntea Casei Albe (şansele dnei Clinton sunt relativ mici). Nu am o statistică a numărului de doamne, care sunt preşedinţi ori lideri de guvern, totuşi tendinţa este în creştere. În Suedia aproape jumătate din deputaţi sunt doamne.
Situaţia în R. Moldova este următoarea. Avem o lege privind egalitatea de şanse, care spune că pe listele candidaţilor în organele elective trebuie să figureze cel puţin 1/3 doamne. În Parlamentul de la Chişinău, din 101 deputaţi 22 sunt doamne, dintre care una este vicepreşedinte al Legislativului (Maria Postoico), una preşedinte al fracţiunii majoritare (Eugenia Ostapciuc), şi una lider de partid (Vitalia Pavlicenco). Spre exemplu, în Parlamentul European statisticile arată o creştere a numărului de femei printre deputaţii europeni de la 17% în 1979, când au fost primele alegeri directe, până la 31% în momentul de faţă.
În Guvern avem un prim-viceprim-ministru (Zinaida Greceanâi) şi doi miniştri (Violeta Ivanov, la Ecologie şi Galina Balmăş, la Protecţia Socială). În total, din Cabinetul de miniştri fac parte 20 de persoane, inclusiv Başcanul Găgăuziei şi preşedintele Academiei de Ştiinţe.
În alegerile parlamentare din 2005, pentru prima dată în practica electorală din R. Moldova, o formaţiune politică, PPCD, a utilizat tehnologia repartizării listei candidaţilor după formula "un domn şi o doamnă". Printre altele, această strategie este una reuşită, deoarece în R. Moldova se acordă prea puţină atenţie doamnelor, ca alegători.
Despre calitatea doamnelor politicieni nu voi vorbi, lăsând ca fiecare în parte să judece în felul său. În schimb, am plasat pe blog un sondaj în care vă invit să daţi aprecieri doamnelor politicieni.
Sincere Felicitări pentru toate Doamnele care accesează acest blog!
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Situaţia în R. Moldova este următoarea. Avem o lege privind egalitatea de şanse, care spune că pe listele candidaţilor în organele elective trebuie să figureze cel puţin 1/3 doamne. În Parlamentul de la Chişinău, din 101 deputaţi 22 sunt doamne, dintre care una este vicepreşedinte al Legislativului (Maria Postoico), una preşedinte al fracţiunii majoritare (Eugenia Ostapciuc), şi una lider de partid (Vitalia Pavlicenco). Spre exemplu, în Parlamentul European statisticile arată o creştere a numărului de femei printre deputaţii europeni de la 17% în 1979, când au fost primele alegeri directe, până la 31% în momentul de faţă.
În Guvern avem un prim-viceprim-ministru (Zinaida Greceanâi) şi doi miniştri (Violeta Ivanov, la Ecologie şi Galina Balmăş, la Protecţia Socială). În total, din Cabinetul de miniştri fac parte 20 de persoane, inclusiv Başcanul Găgăuziei şi preşedintele Academiei de Ştiinţe.
În alegerile parlamentare din 2005, pentru prima dată în practica electorală din R. Moldova, o formaţiune politică, PPCD, a utilizat tehnologia repartizării listei candidaţilor după formula "un domn şi o doamnă". Printre altele, această strategie este una reuşită, deoarece în R. Moldova se acordă prea puţină atenţie doamnelor, ca alegători.
Despre calitatea doamnelor politicieni nu voi vorbi, lăsând ca fiecare în parte să judece în felul său. În schimb, am plasat pe blog un sondaj în care vă invit să daţi aprecieri doamnelor politicieni.
Sincere Felicitări pentru toate Doamnele care accesează acest blog!
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
joi, 6 martie 2008
Mediatorii depun eforturi pentru reluarea negocierilor privind reglementarea transnistreană
Mai multe instituţii media de la Chişinău au tirajat, zilele acestea, o informaţie precum că pe 13 martie a.c. Duma de Stat a Federaţiei Ruse va recunoaşte independenţa Transnistriei, Abhaziei şi Osetiei de Sud după modelul Kosovo. E un fals ordinar menit să mai ridice nivelul de adrenalină din sîngele cetăţenilor noştri. Nu exclud că există persoane în capitala ţării noastre care chiar şi-ar dori acest lucru, pentru „a scăpa de balastul” transnistrean. Totuşi, Rusia reconfirmă că vede R. Moldova stat integru, iar Transnistria – parte componentă a Moldovei integre. Acest lucru a fost declarat, într-un interviu publicat ieri (joi) de către portalul informaţional „Utro.ru”, de către preşedintele Comitetului Dumei de Stat pentru chestiunile CSI şi legăturile cu compatrioţii, Alexei Ostrovski. Anume acest comitet a iniţiat audieri pe subiectul solicitărilor celor trei regiuni separatiste de a le recunoaşte independenţa. Deputatul rus spune că astfel de audieri s-au mai desfăşurat de cîteva ori în Camera Inferioară a parlamentului rus.
Ostrovski a mai subliniat că Rusia nu este gata să discute despre statutul unitar al Moldovei şi că este cazul să se identifice un statut juridic special pentru regiunea transnistreană, care e posibil de păstrat pentru foarte mult timp. „Noi nu am pledat niciodată pentru divizarea Moldovei pe criterii teritoriale sau naţionale”, a declarat deputatul rus, care a recunoscut că în anumite situaţii „Moscova a apărat dur interesele” Transnistriei. El s-a pronunţat pentru revenirea părţilor la negocieri.
Despre deblocarea procesului de negocieri în format „5+2” a discutat, la Tiraspol şi Chişinău, pe 5 şi 6 martie, Iurii Zubakov prim-vicesecretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse. La întîlnirea cu pretinsul lider transnistrean, Igor Smirnov, trimisul Moscovei a afirmat că acum „s-a copt necesitatea obiectivă pentru reluarea tratativelor privind reglementarea transnistreană şi că acest lucru este înţeles de către toţi participanţii acestui proces”. O agenţie de presă de la Tiraspol, la o zi de la întîlnirea celor doi, a difuzat o informaţie, cu trimitere la „surse din organele de stat ale rmn”, precum că „Zubakov nu a făcut presiuni asupra conducerii Transnistriei” ca să revină la masa de negocieri. Cu toate acestea, săptămîna trecută, Smirnov, după o pauză de doi ani, a vorbit despre necesitatea reluării tratativelor. Afirmaţia a fost făcută ca urmare a unei întrevederi avute cu un înalt reprezentant al „Gazpromului”, sosit la Tiraspol pentru a cere explicaţii pentru datoria regiunii transnistrene faţă de compania rusească, cifrată la aproximativ 1,6 miliarde USD (la începutul săptămînii curente „Gazprom” a limitat cu 50% livrările de gaze pentru Ucraina, deoarece această ţară datorează 1,5 miliarde USD).
Pentru reluarea negocierilor s-a pronunţat, joi, şi spicherul legislativului regional, Evheni Şevciuk, unicul „oficial” de la Tiraspol care a primit recent „undă verde” în vederea călătoriei în spaţiul UE. Acesta, de asemenea a solicitat „egalitatea părţilor” în tratative şi respectarea înţelegerilor atinse anterior.
După întrevederea de joi, la Tiraspol, cu Evgheni Şevciuk, Ambasadorul Statelor Unite în R. Moldova, Michael David Kirby a informat că săptămîna viitoare va pleca la Viena (Austria, unde se află sediul OSCE) pentru a participa la consultări în format „3+2” (OSCE, Rusia şi Ucraina, în calitate de mediatori + SUA şi UE, în calitate de observatori) în cadrul cărora se va examina posibilitatea revenirii părţilor la masa de tratative.
Amintim că la finele săptămînii trecute, la o emisiune TV, preşedintele R. Moldova Vladimir Voronin a anunţat că negocierile privind reglementarea transnistreană în format „5+2” vor fi reluate în viitorul apropiat, printr-o rundă la Helsinki (Finlanda) sau Sankt-Petersburg (Rusia). Tot atunci, şeful statului a precizat că pachetul de documente care va fi propus negociatorilor a fost elaborat în conformitate cu prevederile Legii privind principiile de bază ale statutului regiunii transnistrene a R. Moldova, adoptată în vara anului 2005. Preşedintele a mai spus că există garanţii solide din partea conducerii Federaţiei Ruse că prezenţa militară va fi evacuată de pe teritoriul R. Moldova, inclusiv forţele pacificatoare, odată cu semnarea documentelor în cauză.
Între timp, presa din regiunea de est a R. Moldova scrie despre creşterea nemulţumirilor în rîndul populaţiei din Transnistria în legătură cu agravarea problemelor sociale şi cu modalitatea de repartizare a ajutorului umanitar acordat de Rusia la finele anului 2007. Ziarul tiraspolean „Profsoiuznîie Vesti” scrie că în colectivele de muncă ale organizaţiilor bugetare din Transnistria „se coace o explozie socială, deoarece salariile au rămas la nivelul celor din anul trecut, iar serviciile comunale, produsele alimentare şi, în general, toate produsele de uz brusc s-au scumpit”. Potrivit datelor statistice ale organelor de la Tiraspol, în 2007 inflaţia înregistrată în regiune a fost de aproape 30%, de trei ori mai mare decît cea prognozată. Presa mai scrie că producătorii agricoli din Transnistria sînt indignaţi de faptul că pretinsele autorităţi nistrene au decis să le distribuie ajutorul umanitar rusesc sub formă de credit cu dobîndă pentru o perioadă de 3-5 ani.
În scopul ameliorării situaţiei din regiune, joi, Ambasadorul SUA în Moldova a promis că ţara sa va acorda ajutor ţăranilor din raioanele de est ale ţării noastre care au suferit de pe urma secetei din anul trecut. Washingtonul este gata să ofere şi consultaţie pentru agenţii economici transnistreni, precum şi expertiză în domeniul marketingului şi controlului asupra calităţii. Ambasadorul american a exprimat dorinţa SUA de a finanţa, în cadrul programului „Provocările mileniului”, reconstruirea a două autostrăzi de importanţă internaţională, care traversează regiunea transnistreană – Brest-Odessa şi Chişinău-Volgograd.
Comunitatea internaţională este gata să ne ajute, inclusiv financiar, pentru a reîntregi ţara. Mai e nevoie de voinţa părţilor şi de multe eforturi pentru a depăşi anumite bariere. Important că restabilirea integrităţii teritoriale a R. Moldova este posibilă, pe cale paşnică, în interesul tuturor cetăţenilor moldoveni.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Ostrovski a mai subliniat că Rusia nu este gata să discute despre statutul unitar al Moldovei şi că este cazul să se identifice un statut juridic special pentru regiunea transnistreană, care e posibil de păstrat pentru foarte mult timp. „Noi nu am pledat niciodată pentru divizarea Moldovei pe criterii teritoriale sau naţionale”, a declarat deputatul rus, care a recunoscut că în anumite situaţii „Moscova a apărat dur interesele” Transnistriei. El s-a pronunţat pentru revenirea părţilor la negocieri.
Despre deblocarea procesului de negocieri în format „5+2” a discutat, la Tiraspol şi Chişinău, pe 5 şi 6 martie, Iurii Zubakov prim-vicesecretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse. La întîlnirea cu pretinsul lider transnistrean, Igor Smirnov, trimisul Moscovei a afirmat că acum „s-a copt necesitatea obiectivă pentru reluarea tratativelor privind reglementarea transnistreană şi că acest lucru este înţeles de către toţi participanţii acestui proces”. O agenţie de presă de la Tiraspol, la o zi de la întîlnirea celor doi, a difuzat o informaţie, cu trimitere la „surse din organele de stat ale rmn”, precum că „Zubakov nu a făcut presiuni asupra conducerii Transnistriei” ca să revină la masa de negocieri. Cu toate acestea, săptămîna trecută, Smirnov, după o pauză de doi ani, a vorbit despre necesitatea reluării tratativelor. Afirmaţia a fost făcută ca urmare a unei întrevederi avute cu un înalt reprezentant al „Gazpromului”, sosit la Tiraspol pentru a cere explicaţii pentru datoria regiunii transnistrene faţă de compania rusească, cifrată la aproximativ 1,6 miliarde USD (la începutul săptămînii curente „Gazprom” a limitat cu 50% livrările de gaze pentru Ucraina, deoarece această ţară datorează 1,5 miliarde USD).
Pentru reluarea negocierilor s-a pronunţat, joi, şi spicherul legislativului regional, Evheni Şevciuk, unicul „oficial” de la Tiraspol care a primit recent „undă verde” în vederea călătoriei în spaţiul UE. Acesta, de asemenea a solicitat „egalitatea părţilor” în tratative şi respectarea înţelegerilor atinse anterior.
După întrevederea de joi, la Tiraspol, cu Evgheni Şevciuk, Ambasadorul Statelor Unite în R. Moldova, Michael David Kirby a informat că săptămîna viitoare va pleca la Viena (Austria, unde se află sediul OSCE) pentru a participa la consultări în format „3+2” (OSCE, Rusia şi Ucraina, în calitate de mediatori + SUA şi UE, în calitate de observatori) în cadrul cărora se va examina posibilitatea revenirii părţilor la masa de tratative.
Amintim că la finele săptămînii trecute, la o emisiune TV, preşedintele R. Moldova Vladimir Voronin a anunţat că negocierile privind reglementarea transnistreană în format „5+2” vor fi reluate în viitorul apropiat, printr-o rundă la Helsinki (Finlanda) sau Sankt-Petersburg (Rusia). Tot atunci, şeful statului a precizat că pachetul de documente care va fi propus negociatorilor a fost elaborat în conformitate cu prevederile Legii privind principiile de bază ale statutului regiunii transnistrene a R. Moldova, adoptată în vara anului 2005. Preşedintele a mai spus că există garanţii solide din partea conducerii Federaţiei Ruse că prezenţa militară va fi evacuată de pe teritoriul R. Moldova, inclusiv forţele pacificatoare, odată cu semnarea documentelor în cauză.
Între timp, presa din regiunea de est a R. Moldova scrie despre creşterea nemulţumirilor în rîndul populaţiei din Transnistria în legătură cu agravarea problemelor sociale şi cu modalitatea de repartizare a ajutorului umanitar acordat de Rusia la finele anului 2007. Ziarul tiraspolean „Profsoiuznîie Vesti” scrie că în colectivele de muncă ale organizaţiilor bugetare din Transnistria „se coace o explozie socială, deoarece salariile au rămas la nivelul celor din anul trecut, iar serviciile comunale, produsele alimentare şi, în general, toate produsele de uz brusc s-au scumpit”. Potrivit datelor statistice ale organelor de la Tiraspol, în 2007 inflaţia înregistrată în regiune a fost de aproape 30%, de trei ori mai mare decît cea prognozată. Presa mai scrie că producătorii agricoli din Transnistria sînt indignaţi de faptul că pretinsele autorităţi nistrene au decis să le distribuie ajutorul umanitar rusesc sub formă de credit cu dobîndă pentru o perioadă de 3-5 ani.
În scopul ameliorării situaţiei din regiune, joi, Ambasadorul SUA în Moldova a promis că ţara sa va acorda ajutor ţăranilor din raioanele de est ale ţării noastre care au suferit de pe urma secetei din anul trecut. Washingtonul este gata să ofere şi consultaţie pentru agenţii economici transnistreni, precum şi expertiză în domeniul marketingului şi controlului asupra calităţii. Ambasadorul american a exprimat dorinţa SUA de a finanţa, în cadrul programului „Provocările mileniului”, reconstruirea a două autostrăzi de importanţă internaţională, care traversează regiunea transnistreană – Brest-Odessa şi Chişinău-Volgograd.
Comunitatea internaţională este gata să ne ajute, inclusiv financiar, pentru a reîntregi ţara. Mai e nevoie de voinţa părţilor şi de multe eforturi pentru a depăşi anumite bariere. Important că restabilirea integrităţii teritoriale a R. Moldova este posibilă, pe cale paşnică, în interesul tuturor cetăţenilor moldoveni.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Procuratura Generală îmi dă dreptate în "dosarul Cubreacov"
Atâta timp cât organele de drept nu vor avea acces în regiunea transnistreană pentru a verifica versiunea cu privire la răpirea vicepreşedintelui Partidului Popular Creştin Democrat, Vlad Cubreacov, urmărirea penală nu va putea fi finisată, a declarat joi, 6 martie, prim-viceprocurorul general Vasile Pascari, răspunzând la o interpelare a deputatului Valentina Cuşnir, transmite Info-Prim Neo.
În toamnă, când scandalul cu dispariţia deputatului creştin-democrat Vlad Cubreacov a revenit în actualitate şi Procuratura Generală a declarat că această răpire a fost înscenată, am afirmat că cercetarea pe acest caz nu va fi dusă până la capăt. Cuvintele prim-viceprocurorului general confirmă ipoteza mea. În schimb, reactualizarea dosarului în cauză şi-a atins efectul. PPCD este cuminte.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
În toamnă, când scandalul cu dispariţia deputatului creştin-democrat Vlad Cubreacov a revenit în actualitate şi Procuratura Generală a declarat că această răpire a fost înscenată, am afirmat că cercetarea pe acest caz nu va fi dusă până la capăt. Cuvintele prim-viceprocurorului general confirmă ipoteza mea. În schimb, reactualizarea dosarului în cauză şi-a atins efectul. PPCD este cuminte.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Mitul recunoaşterii "independenţei Transnistriei" de către Duma de Stat a Federaţiei Ruse
Povestea că la 13 martie Duma de Stat va recunoaşte independenţa Transnitriei, de rând cu independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud, s-a transformat în adevărată isterie în unele instituţii media de la Chişinău. Vă prezint mai jos textul unui interviu cu preşedintele Comitetului din Duma de Stat care a iniţiat DISCUŢIILE despre solicitarea celor trei regiuni separatiste privind recunoaşterea independenţei lor.
Интервью с председателем комитета Госдумы по делам СНГ и связям с соотечественниками Алексеем Островским.
"Yтро": Алексей Владимирович, чего стоит ждать от рассмотрения в Думе вопроса непризнанных республик на территории бывшего СССР?
Алексей Островский: Слушания на тему "Об урегулированиях конфликтов на территории СНГ и об обращениях о признании независимости Республики Абхазия, Республики Южная Осетия и Приднестровской Молдавской Республики" будут проводиться в Думе 13 марта по инициативе нашего комитета. Этот вопрос уже рассматривался несколько раз, но сейчас мы делаем это, пользуясь терминами правовой системы, по вновь открывшимся обстоятельствам.
В связи с признанием рядом государств независимости Косова мы считаем необходимым вновь взглянуть на непризнанные территории на пространстве СНГ - Абхазию, Южную Осетию, Приднестровье. С одной стороны, Российская Федерация выступает за незыблемость системы международного права и невозможность создания прецедентов, аналогичных косовскому, и выступает за территориальную целостность государств. Но, с другой стороны, нас не может не волновать достаточно бедственное положение российских граждан в Абхазии и Южной Осетии. Можно было бы отложить рассмотрение вопроса, если бы мы видели какие-либо позитивные шаги со стороны Тбилиси по разрешению этих кризисных ситуаций. Но видим совершенно обратное: сознательную попытку дестабилизировать ситуацию в регионе.
Что касается Приднестровской Молдавской Республики, позиция России здесь однозначна: мы видим Молдову единым государством, а Приднестровье – в составе единой Молдовы. Но мы не готовы говорить о том, что Молдова должна быть унитарной. Должны быть придуманы какие-то иные варианты формирования государства, чтобы у Приднестровья в рамках единой Молдовы был оговоренный юридический статус, который можно сохранить на долгие времена и быть уверенным в том, что в один прекрасный момент позиция Кишинева не изменится.
Мы никогда не выступали за разделение Молдовы по территориальному или национальному признаку. В период наиболее острого противостояния Кишинева и Тирасполя, с учетом того, что в Приднестровье проживает значительное число российских граждан, Москва более жестко отстаивала их интересы и соблюдение прав человека. Сейчас, когда ситуация не так остра, Москва не считает нужным так выпячивать свою поддержку. Мы говорим о другом: должен быть предмет двусторонних договоренностей между равными участниками процесса – Кишиневом и Тирасполем, а Москва готова выступать гарантом достижения и выполнения взятых обязательств. Обе столицы должны, наконец, согласиться сесть за стол переговоров и определить будущее страны.
Как я понимаю, по результатам февральской встречи президентов России и Молдовы были достигнуты определенные договоренности. Кишинев дал понять, что готов обсуждать будущую структуру государства с учетом позиции Москвы. Так что мы надеемся на обмен мнениями между Молдовой и Приднестровьем и на то, что при нашем посредничестве удастся сформировать единую Молдову с особым юридическим статусом Приднестровья.
"Y": В замороженных конфликтах время работает против России, поскольку среди ее граждан в непризнанных республиках растет число разочаровавшихся. Имеет ли смысл сказать прямо: Россия никого не признает?
А.О.: Не могу согласиться с такой формулировкой. Во-первых, все сейчас танцует от Косова. Пока косовский вопрос окончательно не закрыт, полного мирового признания этой сербской территории нет. Не известно, какой статус в перспективе получит этот край в международных организациях. Поэтому сейчас говорить о том, как мы видим развитие ситуации с Абхазией и Южной Осетией, преждевременно. Можно говорить о том, что в свете косовских событий Россия должна пересмотреть свою политику в отношении Абхазии и Южной Осетии, но не с точки зрения незамедлительного признания этих республик, а с точки зрения увеличения помощи проживающим там народам. Речь идет о том, чтобы добиться от Тбилиси согласия на подписание договора о неприменении силы. Во-вторых, нужно добиться снятия действующего до сих пор эмбарго 1996 года. Встает вопрос: мы должны самостоятельно выходить из соглашения об эмбарго или призывать к этому и государства СНГ? Окончательного ответа на этот вопрос пока нет. Думаю, в ближайшее время руководство страны сформулирует свою позицию.
"Y": А ваша личная точка зрения на этот счет?
А.О.: Скорее всего, мы будем вынуждены выйти из соглашения в одностороннем порядке, с последующим призывом к государствам-участникам СНГ присоединиться к выходу из эмбарго. Нет стопроцентной вероятности, что все поддержат эти действия. Но часть государств, безусловно, последует за Россией.
"Y": Вашингтон предупредил, что шаги Москвы в отношении непризнанных республик приведут к "объявлению независимости" некоторых северокавказских регионов РФ. Эти опасения разделяет и часть российской элиты.
А.О.: С Косова фактически начинается новый передел мира, который в перспективе, к сожалению, может затронуть нашу страну. Действительно, некоторые политические деятели на Западе считают, что за признанием Косова, возможным признанием Абхазии, Южной Осетии и других территорий может встать вопрос о попытке объявления суверенитета некоторыми субъектами РФ. Думаю, в том числе и поэтому руководство страны прилагает все усилия для того, чтобы не допустить мирового признания независим.
http://www.utro.ru/articles/2008/03/06/721512.shtml
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Интервью с председателем комитета Госдумы по делам СНГ и связям с соотечественниками Алексеем Островским.
"Yтро": Алексей Владимирович, чего стоит ждать от рассмотрения в Думе вопроса непризнанных республик на территории бывшего СССР?
Алексей Островский: Слушания на тему "Об урегулированиях конфликтов на территории СНГ и об обращениях о признании независимости Республики Абхазия, Республики Южная Осетия и Приднестровской Молдавской Республики" будут проводиться в Думе 13 марта по инициативе нашего комитета. Этот вопрос уже рассматривался несколько раз, но сейчас мы делаем это, пользуясь терминами правовой системы, по вновь открывшимся обстоятельствам.
В связи с признанием рядом государств независимости Косова мы считаем необходимым вновь взглянуть на непризнанные территории на пространстве СНГ - Абхазию, Южную Осетию, Приднестровье. С одной стороны, Российская Федерация выступает за незыблемость системы международного права и невозможность создания прецедентов, аналогичных косовскому, и выступает за территориальную целостность государств. Но, с другой стороны, нас не может не волновать достаточно бедственное положение российских граждан в Абхазии и Южной Осетии. Можно было бы отложить рассмотрение вопроса, если бы мы видели какие-либо позитивные шаги со стороны Тбилиси по разрешению этих кризисных ситуаций. Но видим совершенно обратное: сознательную попытку дестабилизировать ситуацию в регионе.
Что касается Приднестровской Молдавской Республики, позиция России здесь однозначна: мы видим Молдову единым государством, а Приднестровье – в составе единой Молдовы. Но мы не готовы говорить о том, что Молдова должна быть унитарной. Должны быть придуманы какие-то иные варианты формирования государства, чтобы у Приднестровья в рамках единой Молдовы был оговоренный юридический статус, который можно сохранить на долгие времена и быть уверенным в том, что в один прекрасный момент позиция Кишинева не изменится.
Мы никогда не выступали за разделение Молдовы по территориальному или национальному признаку. В период наиболее острого противостояния Кишинева и Тирасполя, с учетом того, что в Приднестровье проживает значительное число российских граждан, Москва более жестко отстаивала их интересы и соблюдение прав человека. Сейчас, когда ситуация не так остра, Москва не считает нужным так выпячивать свою поддержку. Мы говорим о другом: должен быть предмет двусторонних договоренностей между равными участниками процесса – Кишиневом и Тирасполем, а Москва готова выступать гарантом достижения и выполнения взятых обязательств. Обе столицы должны, наконец, согласиться сесть за стол переговоров и определить будущее страны.
Как я понимаю, по результатам февральской встречи президентов России и Молдовы были достигнуты определенные договоренности. Кишинев дал понять, что готов обсуждать будущую структуру государства с учетом позиции Москвы. Так что мы надеемся на обмен мнениями между Молдовой и Приднестровьем и на то, что при нашем посредничестве удастся сформировать единую Молдову с особым юридическим статусом Приднестровья.
"Y": В замороженных конфликтах время работает против России, поскольку среди ее граждан в непризнанных республиках растет число разочаровавшихся. Имеет ли смысл сказать прямо: Россия никого не признает?
А.О.: Не могу согласиться с такой формулировкой. Во-первых, все сейчас танцует от Косова. Пока косовский вопрос окончательно не закрыт, полного мирового признания этой сербской территории нет. Не известно, какой статус в перспективе получит этот край в международных организациях. Поэтому сейчас говорить о том, как мы видим развитие ситуации с Абхазией и Южной Осетией, преждевременно. Можно говорить о том, что в свете косовских событий Россия должна пересмотреть свою политику в отношении Абхазии и Южной Осетии, но не с точки зрения незамедлительного признания этих республик, а с точки зрения увеличения помощи проживающим там народам. Речь идет о том, чтобы добиться от Тбилиси согласия на подписание договора о неприменении силы. Во-вторых, нужно добиться снятия действующего до сих пор эмбарго 1996 года. Встает вопрос: мы должны самостоятельно выходить из соглашения об эмбарго или призывать к этому и государства СНГ? Окончательного ответа на этот вопрос пока нет. Думаю, в ближайшее время руководство страны сформулирует свою позицию.
"Y": А ваша личная точка зрения на этот счет?
А.О.: Скорее всего, мы будем вынуждены выйти из соглашения в одностороннем порядке, с последующим призывом к государствам-участникам СНГ присоединиться к выходу из эмбарго. Нет стопроцентной вероятности, что все поддержат эти действия. Но часть государств, безусловно, последует за Россией.
"Y": Вашингтон предупредил, что шаги Москвы в отношении непризнанных республик приведут к "объявлению независимости" некоторых северокавказских регионов РФ. Эти опасения разделяет и часть российской элиты.
А.О.: С Косова фактически начинается новый передел мира, который в перспективе, к сожалению, может затронуть нашу страну. Действительно, некоторые политические деятели на Западе считают, что за признанием Косова, возможным признанием Абхазии, Южной Осетии и других территорий может встать вопрос о попытке объявления суверенитета некоторыми субъектами РФ. Думаю, в том числе и поэтому руководство страны прилагает все усилия для того, чтобы не допустить мирового признания независим.
http://www.utro.ru/articles/2008/03/06/721512.shtml
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
miercuri, 5 martie 2008
Başkanul Găgăuziei şantajează Chişinăul?
Situaţia iresponsabilă legată de finanţarea (mai corect, lipsa finanţării) alegerilor Adunării Populare a Uniunii Teritorial-Autonome Găgăuzia se transformă din simplă banalitate în provocare deschisă şi şantaj la adresa Chişinăului. Deşi au mai rămas doar zece zile pînă la data scrutinului (16 martie), autorităţile de la Comrat, în special Başkanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, refuză să aloce, conform legii în vigoare, banii necesari pentru desfăşurarea normală a alegerilor în autonomie. Mai mult, şeful Executivului UTAG încearcă să acuze autorităţile centrale de situaţia creată, insistînd, totodată, ca finanţarea alegerilor să se efectueze, contrar legii, de la bugetul de stat al R. Moldova.
Suma necesară pentru desfăşurarea alegerilor legislativului regional este una relativ mică, de 1,2 milioane de lei şi, potrivit legii cu privire la alegerile în Adunarea Populară, aceşti bani trebuie să fie acordaţi de la bugetul UTAG. Autorităţile de la Comrat nu au prevăzut bani în bugetul autonomiei pentru respectivele alegeri, deşi erau obligaţi să facă acest lucru. Doar acum cîteva zile, parlamentul din regiune a decis alocarea, din fondul de rezervă, a jumătate de sumă necesară în acest scop, acţiune criticată de către Başkanul Formuzal.
Cel din urmă a ţinut marţi o conferinţă de presă la Chişinău, pentru a acuza din nou autorităţile moldoveneşti că nu ar dori să finanţeze alegerile din Găgăuzia, chiar dacă Guvernul central a propus suma necesară în calitate de credit fără dobîndă. Potrivit lui Formuzal, cele 600 de mii de lei alocaţi de AP „ar fi putut fi utilizaţi pentru cheltuieli sociale”. În cazul în care Chişinăul a acordat statut de autonomie, inclusiv financiară, Găgăuziei, care păstrează în bugetul regional majoritatea taxelor şi impozitelor, de ce întreaga populaţie a ţării noastre trebuie să finanţeze alegerile în organele autonomiei? De ce un sărman ţăran din raionul Soroca sau Ungheni, plătitor de impozite, ar trebui să finanţeze alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei? Sau poate că probleme sociale sînt doar în UTAG?
Este foarte stranie şi comparaţia făcută de Başkan între alegerile locale generale, finanţate din bugetul de stat, şi alegerile în Adunarea Populară de la Comrat care aşa cum scrie litera legii, trebuie să fie finanţate din bugetul autonomiei. Formuzal înţelege foarte bine acest lucru, doar o face pe niznaiul şi încearcă tot mai mult să asmuţe populaţia din sudul republicii împotriva Chişinăului. Iată şi confirmarea venită din gura şefului Executivului de la Comrat: „Această poziţie (a Chişinăului n.r.) înstrăinează şi mai mult populaţia autonomiei de centru”.
Ba mai mult, Formuzal încearcă să şantajeze autorităţile R. Moldova, condiţionînd păstrarea status-quo-ului. „Dacă aceasta este poziţia principială a conducerii ţării, că acestea sînt alegerile voastre şi că voi trebuie să le organizaţi, atunci noi vom fi nevoiţi să reacţionăm. Cum o vom face? Vom fi nevoiţi să desfăşurăm alegerile locale separat”, a subliniat Başkanul UTAG. Interesant, ce a avut în vedere prin faptul că vor desfăşura „alegeri locale separat”? Înseamnă aceasta un nou semnal cu tentă separatistă? De altfel, Mihail Formuzal este în relaţii apropiate cu Tiraspolul, exprimîndu-şi, în noiembrie 2007, dorinţa de a deschide o „misiune diplomatică” a Găgăuziei în „capitala” Transnistriei.
Cu orice ocazie, Başkanul repetă că autorităţile R. Moldova trebuie să demonstreze că autonomia găgăuză este una viabilă şi reprezintă un bun exemplu pentru regiunea transnistreană. Parţial are dreptate. Dar aceasta nu înseamnă că autorităţile de la Chişinău trebuie să se lase provocate de acţiunile de şantaj şi să satisfacă toate mofturile conducerii de la Comrat, închizînd ochii la normele legale şi la interesul tuturor cetăţenilor R. Moldova.
Pe 16 martie, populaţia din UTAG urmează să aleagă 35 de deputaţi în Adunarea Populară. Mandatul acestora este de 4 ani. În cursa electorală sînt înregistraţi 161 de candidaţi, dintre care 81 independenţi, iar 80 reprezintă 10 formaţiuni politice republicane. Anterior s-au desfăşurat trei alegeri ale Adunării Populare a Găgăuziei (1995, 1999, 2003) şi niciodată nu au apărut probleme legate de finanţarea campaniei electorale.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Suma necesară pentru desfăşurarea alegerilor legislativului regional este una relativ mică, de 1,2 milioane de lei şi, potrivit legii cu privire la alegerile în Adunarea Populară, aceşti bani trebuie să fie acordaţi de la bugetul UTAG. Autorităţile de la Comrat nu au prevăzut bani în bugetul autonomiei pentru respectivele alegeri, deşi erau obligaţi să facă acest lucru. Doar acum cîteva zile, parlamentul din regiune a decis alocarea, din fondul de rezervă, a jumătate de sumă necesară în acest scop, acţiune criticată de către Başkanul Formuzal.
Cel din urmă a ţinut marţi o conferinţă de presă la Chişinău, pentru a acuza din nou autorităţile moldoveneşti că nu ar dori să finanţeze alegerile din Găgăuzia, chiar dacă Guvernul central a propus suma necesară în calitate de credit fără dobîndă. Potrivit lui Formuzal, cele 600 de mii de lei alocaţi de AP „ar fi putut fi utilizaţi pentru cheltuieli sociale”. În cazul în care Chişinăul a acordat statut de autonomie, inclusiv financiară, Găgăuziei, care păstrează în bugetul regional majoritatea taxelor şi impozitelor, de ce întreaga populaţie a ţării noastre trebuie să finanţeze alegerile în organele autonomiei? De ce un sărman ţăran din raionul Soroca sau Ungheni, plătitor de impozite, ar trebui să finanţeze alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei? Sau poate că probleme sociale sînt doar în UTAG?
Este foarte stranie şi comparaţia făcută de Başkan între alegerile locale generale, finanţate din bugetul de stat, şi alegerile în Adunarea Populară de la Comrat care aşa cum scrie litera legii, trebuie să fie finanţate din bugetul autonomiei. Formuzal înţelege foarte bine acest lucru, doar o face pe niznaiul şi încearcă tot mai mult să asmuţe populaţia din sudul republicii împotriva Chişinăului. Iată şi confirmarea venită din gura şefului Executivului de la Comrat: „Această poziţie (a Chişinăului n.r.) înstrăinează şi mai mult populaţia autonomiei de centru”.
Ba mai mult, Formuzal încearcă să şantajeze autorităţile R. Moldova, condiţionînd păstrarea status-quo-ului. „Dacă aceasta este poziţia principială a conducerii ţării, că acestea sînt alegerile voastre şi că voi trebuie să le organizaţi, atunci noi vom fi nevoiţi să reacţionăm. Cum o vom face? Vom fi nevoiţi să desfăşurăm alegerile locale separat”, a subliniat Başkanul UTAG. Interesant, ce a avut în vedere prin faptul că vor desfăşura „alegeri locale separat”? Înseamnă aceasta un nou semnal cu tentă separatistă? De altfel, Mihail Formuzal este în relaţii apropiate cu Tiraspolul, exprimîndu-şi, în noiembrie 2007, dorinţa de a deschide o „misiune diplomatică” a Găgăuziei în „capitala” Transnistriei.
Cu orice ocazie, Başkanul repetă că autorităţile R. Moldova trebuie să demonstreze că autonomia găgăuză este una viabilă şi reprezintă un bun exemplu pentru regiunea transnistreană. Parţial are dreptate. Dar aceasta nu înseamnă că autorităţile de la Chişinău trebuie să se lase provocate de acţiunile de şantaj şi să satisfacă toate mofturile conducerii de la Comrat, închizînd ochii la normele legale şi la interesul tuturor cetăţenilor R. Moldova.
Pe 16 martie, populaţia din UTAG urmează să aleagă 35 de deputaţi în Adunarea Populară. Mandatul acestora este de 4 ani. În cursa electorală sînt înregistraţi 161 de candidaţi, dintre care 81 independenţi, iar 80 reprezintă 10 formaţiuni politice republicane. Anterior s-au desfăşurat trei alegeri ale Adunării Populare a Găgăuziei (1995, 1999, 2003) şi niciodată nu au apărut probleme legate de finanţarea campaniei electorale.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
