OSCE nu va admite paralele între provincia Kosovo şi regiunea transnistreană a Moldovei

Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, a avut o întrevedere cu Ilkka KANERVA, Ministru al Afacerilor Externe al Republicii Finlanda, Preşedinte în exerciţiu al OSCE.
Preşedintele Parlamentului a accentuat importanţa deosebită pe care o acordă ţara noastră dialogului şi colaborării cu Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa în direcţia promovării reformelor democratice, drepturilor omului şi identificării unei soluţii a conflictului transnistrean.
Spicherul a adresat mulţumiri pentru sprijinul şi contribuţia OSCE în direcţia realizării reformelor democratice în Republica Moldova şi transformărilor în sectoarele cheie ale societăţii.
Referindu-se la problema transnistreană, Marian LUPU a reafirmat poziţia Parlamentului Republicii Moldova exprimată în vara anului 2005 prin adoptarea unanimă a Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului. Spicherul a pledat pentru retragerea completă şi necondiţionată a forţelor armate ruse de pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu angajamentele internaţionale asumate de către Federaţia Rusă. Preşedintele Legislativului, de asemenea, a reiterat necesitatea înlocuirii forţelor pacificatoare din regiunea de est a Moldovei cu o misiune internaţională de observatori civili.
Preşedintele Legislativului a apreciat faptul că problema transnistreană ar putea fi soluţionată în baza voinţei tuturor părţilor antrenate în reglementarea conflictului, întrucât esenţa acestui diferend nu conţine elemente etnice sau religioase. În acest context, Marian LUPU a relevat faptul că identificarea unei soluţii finale a conflictului de pe Nistru urmează a fi găsită doar în cadrul formatului de negocieri 5 + 2, fapt care ar atribui transparenţă şi ar asigura un mecanism clar de garanţii.
În context, spicherul a optat în favoarea implicării mai active a Uniunii Europene în procesul de reglementare a conflictului transnistrean.
Ilkka KANERVA a subliniat interesul său de a vizita ţara noastră printre primele state de la preluarea la 1 ianuarie curent a mandatului de Preşedinte în exerciţiu al OSCE, accentuând faptul că pe durata misiunii sale la conducerea OSCE una din priorităţile acestei organizaţii în 2008 o va constitui identificarea unor soluţii în cazul conflictelor îngheţate.
Oficialul OSCE s-a pronunţat pentru reluarea negocierilor în problema transnistreană şi a reiterat suportul organizaţiei pentru identificarea unei soluţii paşnice, cu respectarea principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei.
În mod particular, Ilkka KANERVA a subliniat faptul că OSCE nu va admite paralele între provincia Kosovo şi regiunea transnistreană a Moldovei, menţionând că soluţia negociată pentru provincia Kosovo nu va putea fi utilizată drept precedent în cazul conflictelor îngheţate, inclusiv în problema transnistreană.
În altă ordine de ide, oficialul OSCE a încurajat vectorul de integrare europeană a Republicii Moldova şi continuarea reformelor interne în acest sens.

Serviciul de presă al Parlamentului

Preşedintele OSCE recunoaşte că diferendul transnistrean este alimentat din exterior pentru a fi folosit în scopuri politice

Preşedintele în exerciţiu al OSCE s-a întîlnit, joi, şi cu Andrei Stratan, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Printre subiectele abordate, părţile au discutat şi despre procesul de integrare europeană a RM, precum şi despre dinamica relaţiilor bilaterale cu Finlanda.
Andrei Stratan, în mod particular, a solicitat preşedintelui în exerciţiu al OSCE sprijinul statelor membre pentru implementarea iniţiativelor preşedintelui R. Moldova privind consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Părţile au subliniat necesitatea imperativă a democratizării şi demilitarizării regiunii transnistrene, precum şi a transformării aşa-zisei operaţiuni de menţinere a păcii într-o misiune multinaţională civilă cu mandat internaţional. O atenţie deosebită a fost acordată necesităţii asigurării respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană, în particular dreptul la libera exprimare şi libera circulaţie a persoanelor, bunurilor şi serviciilor, care continuă a fi obstrucţionate de către regimul separatist de la Tiraspol. În acelaşi context tematic, preşedintele în exerciţiu al OSCE a opinat că dorinţa unor forţe din exterior de a menţine starea de conflict are la bază pronunţate scopuri politice.

Serviciul de presă al MAEIE

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

O capcană pentru PCRM şi pentru opoziţia moldovenească

Deputaţii comunişti au pregătit un nou proiect de lege privind modificarea Codului electoral în ce priveşte principiul de formare a componenţei (,) Comisiei Electorale Centrale. Proiectul prevede revenirea la vechea practică de numire a membrilor CEC: câte trei de Parlament, Preşedinţie şi Consiliul Superior al Magistraturii. Acum membrii CEC sunt numiţi în felul următor: câte unul de către Preşedinţie şi Guvern şi 7 de către Parlament, dintre care 7 propuşi de partidele de opoziţie. În felul acesta, din cei 9 membri ai CEC, 5 (majoritatea) sunt din partea opoziţiei. Revenirea la practica veche va duce la restabilirea controlului asupra CEC, înaintea alegerilor parlamentare din 2009.
Acest băţ are două capete şi nu este exclus că ar putea să lovească mai dur în PCRM, după 2009. Cu siguranţă, guvernarea doreşte să-şi asigure o nouă victorie confortabilă în 2009. Cu toate acestea, indiferent de eforturile pe care le vor depune, PCRM nu va acumula mai mult de 45% din mandate, ceea ce înseamnă că ori trece în opoziţie, ori va participa într-o coaliţie de guvernare. Dacă trece în opoziţie, atunci noua coaliţie de guvernare va pune mâna pe CEC, în conformitate cu proiectul de lege scris de deputaţii comunişti. Deci, ei îşi seapă singuri groapa. ar putea apărea discuţii despre imperativitatea mandatului membrilor CEC. Însă cu o majoritate parlamentară se poate face multe schimbări în lege, astfel ca eventuala componenţă pro-PCRM să fie schimbată cu alta anti-PCRM. Eu, în locul lor, nu aş face acest pas. În plus, Occidentul va privi modificarea respectivă ca un regres important.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

NATO susţine aspiraţiile de integrare europeană ale R. Moldova

Organizaţia Tratatului Nord Atlantic (NATO) susţine eforturile R. Moldova de integrare europeană. Declaraţia a fost făcută de către Robert Simmons, Secretar General Adjunct al NATO, în cadrul unei scurte conferinţe de presă ţinută, joi, împreună cu Andrei Stratan, ministrul moldovean de Externe, cu ocazia vizitei înaltului oficial al Blocului Nord-Atlantic în ţara noastră. Simmons a precizat că sprijinul NATO pentru integrarea europeană a R. Moldova se materializează, inclusiv prin realizarea Planul Individual de Acţiuni RM-NATO (IPAP).
În cadrul întrevederii bilaterale, Andrei Stratan l-a informat pe oficialul NATO despre progresele înregistrate de către Moldova în procesul de integrare europeană, subliniind dorinţa Chişinăului de a semna, în acest an, un nou document cu Uniunea Europeană, care ar contribui la aprofundarea reformelor în ţara noastră.
Robert Simmons a evidenţiat că NATO susţine neutralitatea R. Moldova şi, în acest context, a repetat poziţia statelor-membre referitoare la necesitatea respectării de către Federaţia Rusă a obligaţiilor asumate la summit-ul OSCE de la Istambul, privind retragerea prezenţei militare din R. Moldova. Şeful diplomaţiei moldoveneşti a mulţumit pentru sprijinul permanent în acest sens din partea NATO şi a statelor-membre ale Alianţei, subliniind, la rîndul său, că trupele străine trebuie să fie evacuate integral de pe teritoriul Moldovei.
Cei doi oficiali au discutat despre punerea în practică a IPAP, ambii atestînt progrese în acest sens. A fost menţionat, printre altele, necesitatea aprobării Concepţiei Securităţii Naţionale, care, potrivit Secretarului General Adjunct al NATO, este un document foarte important pentru securitatea oricărei ţări. Robert Simmons a mai spus că acest document, al cărui proiect deja a fost elaborat, urmează să fie actualizat în conformitate cu recentele propuneri ale preşedintelui R. Moldova, Vladimir Voronin, de demilitarizare a ţării noastre.
Andrei Stratan a mai relatat ziariştilor că în prima jumătate a anului 2008 va avea loc o reuniunea în formatul 26 (state NATO) + 1 (R. Moldova), la care se va examina modul în care se realizează IPAP.

Interesant, cum va reacţiona la aceste declaraţii preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, la întrevederea, de pe 22 ianuarie, cu preşedintele Vladimir Voronin.

PS Materialul poate fi preluat doar cu acordul autorului
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Ucraina - liberă, Moldova - parţial liberă

În Moldova este mai puţină libertate decât în Ucraina, dar mai multă decât în Georgia, atestă raportul provind libertăţile civile pentru 2008, prezentat, ieri, de organizaţia americană "FreeDoom House" (citiţi aici descrierea raportului, cu tendinţele înregistrate, iar aici veţi vedea notele primite de state). Potrivit acestui raport anual, Ucraina în premieră a intrat în clubul statelor "libere", 90 la număr în acest an (comparativ cu 81 în 1997). Tendinţe negative s-au înregistrat în Georgia, Rusia, Azerbaidjan, Kazahstan. Moldova nu a progresat, dar nici nu a regresat la acest capitol. Regiunea transnistreană a R. Moldova este declarată "ne liberă".

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Cine va sări pragul în 2009?

Viitorul Parlament de la Chişinău ar putea fi format din 3-4 partide, maxim 5. Cel puţin aşa putem deduce urmărind rezultatele ultimelor sondaje de opinie publică, precum şi procesul de fuzionare a unor formaţiuni. Asupra numărului de partide în următorul Legislativ ar putea influenţa şi recentele modificări la Codul electoral, votate în prima lectură la finele anului trecut, care prevăd majorarea pragului electoral şi interzicerea blocurilor preelectorale. Ieri acest subiect a revenit în actualitate fiind discutat în cadrul unei emisiuni la televiziunea şi radioul publice, dar şi abordat de către un şir de jurnalişti pe paginile ziarelor.

În cadrul emisiunii de miercuri, Vladimir Ţurcan, şef al Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, a Parlamentului, a menţionat că în cea de-a doua lectură va fi propus spre aprobare pragul de 5%, în locul celor 4% existente la moment. Deşi intenţia de a ridica baremul de trecere în Legislativ, dar şi interzicerea blocurilor electorale este criticată de către unele formaţiuni de opoziţie, aceste modificări sînt şi în interesul lor, fapt subliniat şi în comentariile analistului politic Igor Boţan. Potrivit sondajelor, 3-4 formaţiuni din cele existente în Parlament au şanse reale să fie prezente şi în Legislativul de după 2009. Iar în această situaţie, ele sînt interesate să capete cel puţin un mandat în plus graţie resturilor electorale ce vor fi repartizate.

Argumentul de bază pentru majorarea pragului electoral este asigurarea stabilităţii politice, deoarece în Parlament intră formaţiuni cu susţinere populară importantă. La moment în R. Moldova sînt înregistrate circa 30 de formaţiuni politice, altele fiind în proces de creare. Democraţia pluralistă prevede existenţa mai multor partide. Dar poporul suveran decide cîte şi care dintre acestea să-l reprezinte la nivel parlamentar. De altfel, practica de pînă acum a demonstrat că şi atunci cînd baremul a fost de 4%, în Parlament erau 3-4 partide. Prin urmare, partidele de opoziţie ori trebuie să devină formaţiuni serioase, cu sprijin popular, sau să fuzioneze. De altfel, procesul de unificare a demarat deja.

Motivaţia precum că modificările ar fi nedemocratice, nu suportă nicio critică. Or, există multe state din UE în care pragul de trecere în Parlament este de 5% şi nimeni nu vorbeşte că în respectivele ţări se încalcă principiul reprezentativităţii. Şi interzicerea blocurilor electorale este o practică existentă, bunăoară, în statele baltice, la care ne place să ne raportăm (în Estonia sînt interzise, iar în Lituania ele nu se creează niciodată). Avem 17 ani de parlamentarism pluripartidist. Îşi aminteşte cineva vreo istorie de succes a vreunui bloc electoral? De regulă, acestea se destramă peste cîteva luni de la accederea în Parlament. Ultimul exemplu a înregistrat un record absolut – BMD s-a destrămat la prima şedinţă a noului Parlament. Prin urmare, apare logica întrebare de ce să fie susţinute astfel de blocuri electorale, care promit una, iar cînd ajung în Parlament, explodează şi fac ce le trăsneşte prin cap?

Sîntem la etapele embrionare de dezvoltare a pluriparidismului moldovenesc şi excluderea acestor „colhozuri electorale”, cum le numesc unii politicieni, va contribui la dezvoltarea partidelor. Celor puternice. Iar cele slabe urmează să dispară prin alipire sau să rămînă în categoria veşnicilor „lăturaşi politici”. Dacă le place statutul de pierdanţi. Aşa cred şi mulţi lideri din opoziţie, deşi preferă să spună public altceva. Pentru că „aşa e meseria de opozant”.

Mai este şi un alt argument, care îl consider cel mai important. Ridicarea pragului electoral şi interzicerea blocurilor electorale ar reduce din şansele accederii în parlament a formaţiunilor pro-ruse agresive, gen Patria-Rodina-Ravnopravie sau chiar Partidul Popular Republican. Acum există un consens parlamentar în ce priveşte integrarea europeană şi reîntregirea R. Moldova. Aşa defect cum este acesta, dar există. În cazul în care apar şovini ruşi în Parlament, atunci o să ascultăm de la tribuna Parlamentului discursurile lui Klimenko despre Uniunea Rusia-Belarus şi Uniunea Euroasiatică.

Vedeţi că şi rezultatele sondajelor de pe blog, pe care le-am mai păstrat, arată că sunt mulţi susţinători ai ideii de ridicare a pragului electoral şi de interzicere a blocurilor preelectorale.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Politicianul Vlad Filat se va impune cel mai bine în 2008, arată rezultatul sondajului

Vladimir Filat se va impune cel mai bine în anul politic 2008. În acest fel cred 65% din cei care au participat la sondajul de pe acest blog. Aici cred că trebuie să fac o remarcă. Până la ora 17 a zilei de marţi, numărul celor care şi-au dat votul pentru Filat era puţin mai mic decât cel care arăta rezultatul obţinut de Dorin Chirtoacă. Astăzi dimineaţă am descoperit cu surprindere că pentru Filat au mai votat peste 200 de persoane (hostinguri). În felul acesta, s-a primit următorul procentaj.
Al doilea clasat este Dorin Chirtoacă, cu 15%. El este urmat de Dumitru Braghiş cu 5%, apoi de Iurie Roşca cu 4%. Vladimir Voronin şi Marian Lupu au acumulat câte 2%, iar Serafim Urecheanu şi Dumitru Diacov - câte 1%. Pentru Vasile Tarlev au optat sub 1%.
În total la sondaj au participat, pe parcursul ultimelor patru zile, 426 de persoane (IP-uri individuale).

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Tiraspolul poate zdrobi militar Chişinăul în câteva ore, arată o simulare computerizată

Publicaţia de scandal din România "Atac" scrie astăzi un material intitulat "Război simulat pe calculator Transnistria zdrobeşte Republica Moldova în câteva ore" (care poate fi citit integral aici), în care, făcând trimitere la o simulare realizat pe calculator de specialiştii militari americani, arată că în eventualitatea unui nou conflict armat între cele două maluri ale Nistrului, Chişinăul va capitula în câteva zilei sau chiar ore. În material se descriu mai multe scenarii după care poate evolua situaţia, ţinând cont de potenţialul militar şi uman al Chişinăului şi autoproclamatei rmn.

Sunt sigur că astfel de scenarii pot fi realizate doar la computer. Nu mai poate fi vorba despre un nou conflict armat la mai puţin de 200 km de frontiera NATO şi UE. Cu atât mai mult că şi Ucraina a solicitat, ieri (preşedintele Ucrainei, premierul şi spicherul Radei Supreme), aderarea la NATO. În asemenea condiţii, nici chiar Rusia nu s-ar încumeta să înceapă un război pe mai multe fronturi. Nu exclud provocări, inclusiv armate. Serviciile secrete ruse, dar şi ale altor mari puteri, sunt specialiste în diverse provocări.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Noi schimbări la EU(RO) TV

La fostul post municipal de televiziune EURO TV (care a eliminat din brand RO, rămânând doar cu EU /a fost personalizată în aşa fel?/) s-a produs o nouă schimbare a directorului. După ce în vară a fost concidiat (fără multă zarvă, deşi ar fi ieşit mult foc, nu doar fum) Vasile Năstase, locul lui fiind preluat de proprietarul de jure, Igor Boldureanu, zilele acestea fotoliul de director a trecut sub altcineva. Din păcate, deocamdată nu-i cunosc numele.
Aceasta nu este unica noutate legată de EU(RO) TV. Tot zilele acestea şi-a depus cererea de concidiere moderatorul emisiunii de dezbateri Epicentru, Vitalie Călugăreanu. Nu banii a fost motivul plecării, ci deranjul produs de "anumite comenzi". Păcat. Vitalie realiza emisiuni pe care le puteam privi fără ca să mă forţez prea tare.
În ultimele luni s-a atestat o schimbare nu doar a imaginii, ci şi a calităţii acestui post de televiziune. Spre bine. Fapt pentru care doar mă bucur. Chiar dacă tot instrument de propagandă a rămas. Al cui? Ştiţi foarte bine. Iar dacă încă nu cunoaşteţi, urmăriţi câteva buletine de ştiri şi emisiuni de dezbateri şi veţi înţelege extrem de uşor. Puteţi atesta acelaşi lucru urmărind şi emisiuni distractive, gen VIP nu ştiu de care.
Şi pentru că cel mai bine se memorizează concluzia (finalul), mă voi repeta. Îmi place schimbarea spre bine a EU(RO) TV-ului şi mă bucur că există şi alternative. Chiar şi de acest fel.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Limbajul politic în Moldova s-a schimbat datorită procesului de integrare europeană

Interviu cu Ambasadorul Ungariei în R. Moldova, Mihaly Bayer.

- Centrul Comun este gestionat de către Ambasada Ungariei. De ce Ungaria a manifestat acest interes?

- În 2006, cînd era deja clar că România va adera la UE în ianuarie 2007, a fost pusă întrebarea cum poate fi soluţionată problema vizelor pentru cetăţenii moldoveni. Toţi înţelegeau că odată cu aderarea la UE, România trebuia să impună regim de vize pentru cetăţenii R. Moldova. Ungaria a făcut acelaşi lucru cînd a aderat la UE, în raport cu cetăţenii Ucrainei şi Serbiei. Deoarece în acel timp la Chişinău erau puţine ambasade ale statelor UE, s-a propus, în conformitate cu programul de la Haaga, deschiderea unui Centru Comun de eliberare a vizelor, instituţie care încă nu exista. Şi atunci s-a ridicat problema cine este gată să coordoneze această activitate în Moldova. Ţinînd cont de relaţiile noastre bune (moldo-ungare n.r.), de experienţa consulară şi de resursele umane şi materiale ale Ungariei, am decis că putem să realizăm acest proiect.

- De la începutul anului curent, Centrul Comun a început să elibereze vize Schengen, dar şi să lucreze în baza Acordului privind facilitarea regimului de vize cu UE. Vă rugăm să ne spuneţi cum decurge acest proces.

- Am început să primim cereri pentru vize Schengen pe 21 decembrie 2007, cînd Ungaria a devenit oficial parte a Zonei Schengen, iar de pe 2 ianuarie anul curent am început să activăm în conformitate cu prevederile Acordului de facilitare a regimului de vize cu UE. Activitatea Centrului decurge normal, echilibrat, la fel cum a fost şi de la deschiderea acestei instituţii la Chişinău. Am atestat creşterea interesului din partea cetăţenilor moldoveni, mulţi dintre care vin şi se interesează. Încercăm să înţelegem de ce sînt multe persoane care vin la Centru doar pentru a se interesa de serviciile pe care le oferim şi, în caz de necesitate, vom perfecţiona sistemul de informare prin Internet, telefon sau stand. La general, noi reuşim să eliberăm în termen vizele şi totul decurge fără probleme.

- Cu cît a crescut numărul solicitărilor de vize?

- Pe parcursul a doar cîteva zile din acest an au fost primite circa 150 de cereri de vize. Este normal pentru început de an, deoarece credem că unii cetăţeni, care nu trebuiau să plece de urgenţă la finele anului trecut, au aşteptat să fie puse în aplicare noile reguli de eliberare a vizelor şi au depus acum dosarele. Ne aşteptăm la creşterea numărului de solicitări, inclusiv datorită faptului că de la sfîrşitul lunii decembrie la activitatea Centrului a aderat şi Estonia. În scurt timp va participa şi Suedia, iar la moment se negociază şi cu alte state ca să adere.

- Puteţi să precizaţi cum decurge procesul de eliberare a vizelor. Anul trecut, consulii statelor care participau la activitatea Centrului veneau la Chişinău aproximativ odată la două săptămîni şi acordau vize pentru statele lor. Acum cine le acordă?

- Deja nu mai avem consuli oaspeţi. Pentru ei lucrează serviciul consular al Ungariei. Noi primim solicitările, examinăm dosarul şi decidem dacă să acordăm sau nu vize.

- În baza Acordului de facilitare a regimului de vize, 16 categorii de persoane, cetăţeni ai R. Moldova, beneficiază de vize gratuite. Totuşi, eliberarea unei vize necesită anumite cheltuieli. Cine suportă aceste cheltuieli?

- Ungaria.

- Cît investiţi în acest proces?

- Deocamdată nu avem astfel de date. Noi acum investim în mai multe direcţii, inclusiv logistică şi infrastructura Centrului. Dar nu cred importantă chestiunea banilor. Important e să realizăm reuşit politica de vecinătate a UE. Aderarea la această organizaţie presupune pentru orice stat şi asumarea unor obligaţii, inclusiv de realizare a politicii de vecinătate. Vrem să oferim servicii consulare de calitate, umane, deoarece considerăm R. Moldova o parte a Europei, cu frontieră comună cu UE. Nu facem aceasta de dragul banilor sau recunoştinţei, ci pentru că suntem obligaţi.

- Spuneţi, vă rog, la ce etapă sînt negocierile cu alte state, care şi-au manifestat interesul de a adera la Centrul Comun?

- La o etapă foarte avansată sînt tratativele cu Suedia. Mai negociem cu Norvegia şi Cipru. Mai sînt şi alte state care şi-au arătat disponibilitatea de a participa la activitatea Centrului. Dar aceasta depinde şi de Parlamentul maghiar, care trebuie să ratifice acordurile, dar şi de parteneri. Ne aşteptăm la o creştere treptată a numărului de participanţi la activitatea Centrului în următoarea jumătate de an.

- Se mai negociază cu Italia, care a anunţat că va deschide pînă în vara curentă o ambasadă la Chişinău?

- Italia s-a adresat oficial cu o solicitare Ungariei, interesîndu-se dacă am putea să acordăm vize din numele acestei ţări. Noi am răspuns afirmativ. Ulterior au fost un şir de întrevederi ungaro-italiene în această privinţă. Deocamdată, Italia nu ne-a spus nimic despre eventuala deschidere a ambasadei sale la Chişinău şi ce ar aştepta, în acest caz, de la Centrul Comun. Trebuie să mai discutăm cu această ţară.

- Spuneaţi anterior că intenţionaţi să deschide alte două ghişee. Mai e valabilă această idee?

- Da. Ne pregătim pentru extinderea Centrului. Lucrul pentru reconstrucţia clădirii în care se află Centrul va începe, cel mai probabil, în luna martie şi ar putea să dureze cel mult 3 luni. Astfel, din iunie vom avea în loc de 3+1, 5+1 ghişee.

- Gestionarea Centrului Comun necesită mult timp şi eforturi. Reuşeşte Ambasada Ungariei să acorde suficientă atenţie pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale moldo-ungare?

- Eu sper că se observă că activitatea Centrului este doar una dintre priorităţile Ambasadei noastre. Noi lucrăm şi în alte direcţii. Ungaria susţine activ procesul de integrare europeană a R. Moldova. Poziţia noastră în acest sens este fermă. Noi considerăm că toate statele care doresc să devină membre ale UE trebuie să aibă perspectivă, iar atunci cînd vor fi gata – să adere. Acordăm suport Moldovei pentru realizarea Planului de Acţiuni R. Moldova-UE şi oferim experienţa noastră de integrare europeană. Am depus anumite eforturi pentru lichidarea consecinţelor secetei din anul trecut. Sîntem foarte activi la Bruxelles cînd e vorba de R. Moldova, susţinînd şi necesitatea elaborării unui cadru juridic nou pentru reglementarea relaţiilor moldo-europene.
Depunem eforturi şi pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Creşte în intensitate raportul dintre diferite instituţii statele ale ţărilor noastre. Încercăm să creăm condiţii pentru dezvoltarea afacerilor mixte, pentru venirea investiţiilor ungare în R. Moldova. Pînă acum am semnat peste 40 de acorduri bilaterale.

- La finele lunii februarie expiră Planul de Acţiuni RM-UE. Puteţi da o apreciere modului în care a fost realizat acest document?

- Aprecierea va fi dată de către statele-membre ale UE, de către Comisia Europeană, la începutul lunii aprilie. Ştiu că şi în Moldova există discuţii despre modul în care s-a îndeplinit Planul de Acţiuni. Unii spun că insuficient, alţii zic că s-a îndeplinit integral şi înainte de termen. Eu aş sublinia că integrarea europeană sau mai bine spus, modernizarea, reprezintă un proces. Este imposibil să aşteptăm ca, de exemplu, în domeniul armonizării legislaţiei, printr-un singur pas se poate face totul. Economia voastră nu va rezista. Societatea voastră nu este pregătită pentru aşa ceva. Modernizarea reprezintă un proces continuu, pas cu pas. Şi UE se reformează mereu. Cred că sînt schimbări importante în R. Moldova. Întrebarea este cît de suficiente sînt acestea; cînd de profunde vor să le vadă moldovenii şi europenii; cît de eficiente sînt reformele în diferite domenii etc. Trei ani şi ceva în urmă puţini vorbeau despre UE şi puţini înţelegeau ce sarcini îşi asumă Moldova prin Planul de Acţiuni. Iar acum, cînd deschid ziarele sau citesc pe Internet toţi vorbesc despre UE. S-a modificat radical limbajul vostru politic, fapt ce demonstrează că chestiunile ce ţin de UE se implementează la toate nivelele, iar aceasta cred că este un rezultat important. S-a schimbat esenţial calitatea relaţiilor Moldovei cu UE. Sînt multe vizite la diferite nivele, a europenilor la Chişinău şi a moldovenilor la Bruxelles sau în alte capitale ale statelor UE. Aceasta arată că UE priveşte altfel Moldova decît acum 3-4 ani. Este clar că pentru Moldova nu există alternative, decît integrarea europeană. Nimeni nu vă împiedică să fiţi exemplari în acest proces.

- În ce domenii ar trebui să se acorde mai multă atenţie din partea autorităţilor moldoveneşti?

- Credem că în domeniile economic şi financiar Moldova a realizat foarte bine Planul de Acţiuni. Sîntem de părere că Chişinăul a întîrziat puţin în ce priveşte valorile şi principiile democratice. Dar vedem că acum Moldova doreşte să elimine aceste carenţe. Urmează să fie aprobate un şir de legi, care ar îmbunătăţi situaţia în ce priveşte libertatea de asociere, domeniul electoral, reformarea sistemului judecătoresc, libertatea cuvîntului etc. Este important ca legile aprobate să fie respectate şi noi vom acorda o mare atenţie acestui aspect. Înţeleg că se doreşte realizarea tuturor reformelor într-o zi. Dar este imposibil. Important e ca Moldova să progreseze permanent. Nu atest regrese în R. Moldova şi asta este îmbucurător. Responsabili de procesul de reformare sînt nu doar cei de la guvernare, ci întreaga societate.

- Ce şanse are Moldova de a deveni stat-membru al UE?

- Ungaria a avut nevoie de 14 ani pentru ca să adere, cu toate că noi am implementat reformele cu o viteză mare şi speram că vom fi membri ai UE într-un timp scurt. Moldova a început să pună în aplicare Planul de Acţiuni din 2005. Nu trebuie să vă concentraţi la anumite date, ci la procesul de modernizare. Statele UE sînt dezvoltate nu pentru că sînt membre ale acestei organizaţii, ci pentru că au parcurs un proces de modernizare internă, inclusiv a economiei, devenind atractive pentru investitorii străini. Aderarea la UE nu este un scop în sine, ci un rezultat al dezvoltării.

- Care e poziţia Ungariei referitoare la problema transnistreană?

- Poziţia Ungariei este clară. Noi ne-am pronunţat mereu pentru respectarea suveranităţii integrităţii teritoriale ale R. Moldova. Dorim soluţionarea paşnică a conflictului, la masa de tratative. Sîntem pentru o creştere a importanţei UE în reglementarea diferendului.

- Dle Ambasador, sunteţi în R. Moldova de aproape un an. Ce părere v-aţi creat despre ţara noastră?

- Fiind anterior director al Departamentului CSI în cadrul ministerului de Externe al Ungariei, am mai avut contacte cu R. Moldova şi am vizitat ţara voastră de două ori. Am avut mereu o impresie bună despre moldoveni. Cred că avem o colaborare bună cu autorităţile de la Chişinău. Sîntem bine primiţi, oamenii sînt deschişi. Este o ţară interesantă.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Războiul moldo-român continuă. MAI de la Chişinău contra MJ de la Bucureşti

Doi funcţionari din Ministerul român al Justiţiei sunt învinuiţi de autorităţile moldovene că ar face parte dintr-o reţea "care prestează servicii ilegale de redobândire şi de urgentare a redobândirii cetăţeniei române de către moldoveni".
Ministrul adjunct de Interne de la Chişinău, Valentin Zubic, a declarat, marţi, că "din această grupare fac parte mai multe persoane, inclusiv doi moldoveni cu cetăţenie română, unul dintre ei fiind reţinut în flagrant delict la Chişinău".
Zubic nu a oferit nici un nume, dar a precizat că "gruparea a fost urmărită timp de şapte luni", iar în schimbul serviciilor erau percepute taxe de 150 - 300 de euro.
"S-a stabilit că prin această schemă 135 de cetăţeni din Republica Moldova şi-au redobândit cetăţenia română, iar alţi 565 au reuşit să depună dosarele, care acum sunt în faza de examinare", a spus el, precizând că acest lucru a fost posibil graţie "celor doi funcţionari din cadrul Ministerului Justiţiei al României".
Zubic a adăugat că partea moldoveană a strâns probe în sprijinul acestor afirmaţii şi a expediat, prin intermediul Procuraturii moldovene, "materialele necesare autorităţilor competente din România pentru ca acestea să ia măsuri".

Mediafax
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!