Noi nu formăm coaliţii de state, noi unim oamenii. Mesaj de Ziua Europei

Mesajul Comisarului Benita Ferrero-Waldner cu prilejul Zilei Europei 2009

"Noi nu formăm coaliţii de state, noi unim oamenii"

Aceste cuvinte istorice ale lui Jean Monnet, unul dintre părinţii noştri fondatori, exprimă într-o singură frază ce a realizat Uniunea Europeană în mai multe decenii. Numai 20 de ani în urmă cortina de fier separa oamenii, fiind o cicatrice a Europei. Astăzi, celebrăm a cincea aniversare a Uniunii Europene extinse şi re-unite, Uniunii a cetăţenilor care au decis în comun, din propria dorinţă, să construiască un viitor comun, bazat pe statul de drept, o piaţă internă unică şi desfiinţarea treptată a frontierelor interne.
Ceea ce am făcut pentru noi înşine - am susţinut şi am consolidat democraţia pentru milioane de oameni - dorim să ajutăm să realizeze şi alţii. Puterea de transformare a Uniunii Europene este o forţă majoră în schimbarea democratică şi economică în ţările vecine şi nu doar în ţările candidate la aderare, dar şi în ţările Europei de Est şi cele mediteraneene, incluse în Politica Europeană de Vecinătate.

Pe parcursul ultimului an noi am fondat Uniunea Mediteraneană cu partenerii noştri mediteraneeni şi am convenit asupra şase proiecte-pilot pentru a aduce beneficii concrete pentru cetăţenii din regiune. În mod similar, am propus un Parteneriat Estic ambiţios cu scopul de a transmite un mesaj durabil de solidaritate, cu sprijin suplimentar şi tangibil pentru reforme democratice şi orientate către dezvoltarea pieţii, reforme de consolidarea statalităţii şi integrităţii teritoriale a ţărilor-partenere.

Aceste modificări aduc noi oportunităţi, dar şi noi responsabilităţi pentru partenerii noştri şi pentru o Europă unită şi globală. Conflictul din vara trecută din Georgia şi disputa gazelor dintre Rusia şi Ucraina, au demonstrat că Europa unită şi capabilă de a acţiona operativ poate fi un garant al stabilităţii, libertăţii şi securităţii într-o lume globalizată. 

Răspundem acestei provocări prin încercarea de a construi un consens la nivel mondial pentru a rezolva problemele cu care ne confruntăm. Acest lucru este cu atât mai adevărat pentru căutările unei soluţii pentru criza globală financiară. Uniunea Europeană nu a devenit doar una dintre forţele motrice pentru formaţiunea G20, care reuneşte toţi actorii-cheie globali şi regionali, dar, de asemenea, a furnizat scheme pentru un răspuns global care a devenit un stimul şi mai ambiţios la nivel mondial pentru a impulsiona economia globală şi a remodela lumea noastră globalizată.

Această criză este, de asemenea o oportunitate, deoarece cotribuie la extinderea viziunilor pentru a veni cu soluţii necesare la nivel mondial. Astfel, am convenit să lucrăm cu partenerii noştri din G20 pentru progresul la Doha, schimbările climaterice, securitate energetică, precum şi să aprovizionăm ţările în curs de dezvoltare lovite grav de scăderea veniturilor din exporturi. 

2009 nu este doar un an de criză. Este, de asemenea, un moment unic în istoria mondială, o oportunitate unică de a colabora în abordarea problemelor globale. O Europă globală şi unită ar trebui să se folosească de acest moment şi să contribuie nu doar la depăşirea provocărilor crizei financiare şi economice globale, dar şi la realizarea unui acord ambiţios şi obligatoriu la Conferinţa de la Copenhaga privind clima de la sfârşitul acestui an.

PS Doritorii de a asculta, odată în plus, Imnul Europei (Oda Bucuriei  preluată din Simfonia a IX-a compusă de Ludwig Van Beethoven), o pot face aici. Graţie serviciului relaţii cu presa (ori cum ar fi sunat el) al Consiliului Europei (a nu se confunda cu Consiliul European), am pe CD Oda Bucuriei interprpretată în 19 moduri, inclusiv versiunea Hip Hop şi Trance (absolvenţii Institutului European îşi amintesc, probabil cu nostalgie, interpretarea acestui imn, în sala hemicycle a Consiliului Europei, la încheierea Universităţilor de Vară pentru Democraţie). Din păcate, nu pot încărca aceste versiuni pe blog. Ştie cineva vreo soluţie?

UPDATE 14.25:  Doritorii să vizioneze un film documentar despre istoria UE şi a Zilei Europei o pot face aici .

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Parlamentul European a aprobat Rezoluţia cu privire la situaţia din R. Moldova

Parlamentul European a adoptat, în data de 7 mai 2009, rezoluţia cu privire la situaţia din Republica Moldova. Dezbaterea pe această temă a avut loc în cadrul sesiunii plenare din aprilie (23 aprilie). Deputaţii europeni subliniază importanţa unei relaţii consolidate între UE şi Republica Moldova şi confirmă necesitatea de a colabora în vederea ridicării gradului de stabilitate, securitate şi prosperitate pe continentul european şi a prevenirii apariţiei unor noi linii de demarcaţie. 

Parlamentul European se exprimă pentru continuarea unui dialog de substanţă, dar acordă o mare importanţă introducerii unor dispoziţii ferme privind statul de drept şi respectarea drepturilor omului. Campania amplă de hărţuiri, gravele încălcări ale drepturilor omului şi toate celelalte acţiuni ilegale ale guvernului moldovean în perioada de după alegerile parlamentare este condamnată cu fermitate.

Deşi condamnă toate actele de violenţă şi vandalism, Parlamentul European consideră drept inacceptabilă prezentarea tuturor protestelor ca fiind acte criminale şi drept un „complot anticonstituţional.” Protestele paşnice au fost determinate îndeosebi de îndoielile cu privire la corectitudinea alegerilor, de neîncrederea în instituţiile publice şi de insatisfacţia cu privire la situaţia socială şi economică din Republica Moldova. 

Comisia independentă de investigare

Având în vedere tensiunile interne foarte mari existente în Republica Moldova este necesară crearea urgentă a unei comisii independente de investigare, cu participarea UE, a Comitetului pentru prevenirea torturii a Consiliului Europei şi a unor experţi independenţi, care să asigure un proces transparent şi imparţial de investigare. 

În rezoluţia Parlamentului European se mai solicită lansarea unei investigaţii speciale în cazurile persoanelor decedate în timpul evenimentelor ce au urmat alegerilor, precum şi în cazul tuturor acuzaţiilor de viol sau rău tratament în timpul detenţiei, şi a arestărilor operate pe criterii politice, cum ar fi arestarea lui Anatol Mătăsaru şi a lui Gabriel Stati.

Libertatea presei

Deputaţii europeni condamnă campania de hărţuire lansată de autorităţile moldovene împotriva jurnaliştilor, a reprezentanţilor societăţii civile şi ai partidelor din opoziţie, îndeosebi arestarea şi expulzarea jurnaliştilor, întreruperea accesului la pagini de internet şi la posturi de televiziune, emiterea de mesaje propagandistice pe posturile publice şi blocarea accesului la mass-media publice al reprezentanţilor opoziţiei. Aceste acţiuni sunt menite să izoleze Republica Moldova de controlul public şi al presei interne şi internaţionale.

Membrii Parlamentului European solicită luarea de măsuri suplimentare pentru a garanta independenţa editorială a tuturor serviciilor media, inclusiv a Radio-televiziunii Moldova şi încetarea oricărei intimidări a canalului ProTV şi a oricăror ameninţări în ceea ce priveşte prelungirea licenţei acestuia, precum şi a îmbunătăţirii considerabile a legii electorale moldovene drept elemente esenţiale pentru viitoarele procese electorale şi pentru consolidarea democraţiei în Republica Moldova. 

 

Problematica vizelor

Parlamentul European deplânge ferm decizia autorităţilor moldovene de extrădare a ambasadorului român şi de introducere a obligativităţii vizelor pentru cetăţenii acestui stat membru al Uniunii Europene. Discriminarea cetăţenilor UE pe baza originii lor naţionale nu este acceptabilă şi în acest sens se solicită autorităţilor moldovene reinstituirea regimului lipsit fără vize pentru cetăţenii români.

 

Consiliul şi Comisia ar trebui să revizuiască sistemul de vize al UE pentru Republica Moldova, în vederea relaxării condiţiilor regimului de acordare a vizelor cetăţenilor moldoveni, îndeosebi a condiţiilor financiare, iar călătoriile regulate să se poată desfăşura în condiţii mai bune, fără ca însă cetăţenii moldoveni să profite de un sistem de călătorie şi de acordare a vizelor mai bun pentru a începe un exod în masă. 

Raport privind utilizarea fondurilor europene în Republica Moldova

Parlamentul European invită Comisia să garanteze că finanţarea UE de care beneficiază Republica Moldova în domeniul drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale are o rază mai largă de acţiune, în special prin utilizarea deplină a instrumentului european pentru democraţie şi drepturile omului şi în cadrul instrumentului PEV (Politica Europeană de Vecinătate. Comisiei Europene i se solicită să prezinte un raport detaliat Parlamentului European cu privire la utilizarea tuturor fondurilor europene în Republica Moldova, cu un accent special pe fondurile alocate bunei guvernanţe şi dezvoltării democratice.

 Rolul UE în Republica Moldova

Reafirmând sprijinul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, este necesar ca UE să aibă un rol mai puternic în găsirea unei soluţii la problema reprezentată de Transnistria.

 
În vederea menţinerii credibilităţii sale în faţa cetăţenilor moldoveni, UE ar trebui să fie implicată de manieră activă, profundă şi amplă în gestionarea actualei situaţii. Consiliul ar trebui să ia în considerare posibilitatea trimiterii unei misiuni de sprijinire a statului de drept în Republica Moldova, pentru a acorda asistenţă autorităţilor însărcinate cu aplicarea legii în procesul acestora de reformare, în special în domeniile poliţiei şi justiţiei. 

Potrivit deputaţilor europeni, misiunea Reprezentantului special al UE în Republica Moldova trebuie consolidată, atât în ceea ce priveşte sfera sa de cuprindere, cât şi mijloacele. 

Uniunea Europeană trebuie să facă tot ceea ce îi stă în putinţă pentru a oferi poporului moldovean un viitor cu adevărat european şi îndeamnă insistent toate forţele politice din Republica Moldova şi partenerii Moldovei să nu abuzeze de actuala stare de instabilitate pentru a abate Moldova de pe drumul său către Europa.

 

Vizita în Republica Moldova a delegaţiei ad hoc a Parlamentului European

În perioada 26-29 aprilie, o delegaţie ad hoc a Parlamentului European a vizitat Republica Moldova. Delegaţia a fost condusă de Marianne Mikko (PSE, Estonia), preşedintele delegaţiei PE pentru relaţiile cu Moldova. Din delegaţie au mai făcut parte Marie-Anne Isler-Béguin (Grupul Verzilor/EFA, Franţa), Marian-Jean Marinescu (PPE-DE, România) şi Karin Resetarits (ALDE, Austria).

 Scopul delegaţiei ad-hoc a fost analizarea evenimentelor post-electorale şi situaţia politică actuală din Republica Moldova.

Programul vizitei a cuprins vizitarea secţiilor de politie din Chişinău şi a închisorii nr.13, deoarece o serie de ONG-uri au atras atenţia asupra violării drepturilor omului şi asupra condiţiilor de detenţie inumane a demonstranţilor.

Membrii Parlamentului European s-au mai întâlnit cu reprezentanţi ai Coaliţiei Civice pentru Alegeri libere şi corecte, cunoscută drept "Coaliţia 2009", ai Alianţei împotriva Torturii, Fundaţiei Soros, filialei din Republica Moldova a Amnesty International, Consiliului Naţional pentru Prevenţia Torturii şi ai ONU (luni, 27 aprilie). Marţi, 28 aprilie, deputaţii europeni au avut întâlniri cu autorităţile din Republica Moldova: ministrul justiţiei, ministrul adjunct pentru afaceri interne şi primarul Chişinăului etc.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Lupu preşedinte?!

După ce a devenit clar în ce funcţii vor fi Vladimir Voronin şi Vladimir Ţurcan (preşedinte al Parlamentului, respectiv, vicepreşedinte), este clar, prin deducţie, cine va fi preşedinte al R. Moldova (cel puţin, candidat la aceastp funcţie). Astfel, în proporţie de 95% candidatura va fi a lui Marian Lupu, iar Zinaida Greceanâi va rămâne premier. 

   Acum devine limpede de ce UE insistă asupra dialogului. Marian Lupu are o imagine pozitivă în Occident, mai puţin în Federaţia Rusă. În cazul în care va fi ales preşedinte al ţării, Lupu ar putea produce anumite surprize, inclusiv pentru PCRM. 

   O altă variantă unde ar putea ajunge Marian Lupu, dar mai puţin probabilă, este funcţia de guvernator al BNM. Iar preşedinte al RM să fie Greceanâi. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Astăzi se lansează oficial Parteneriatul Estic. Optimismul este rezervat...

   M-am bucurat atunci când, un an în urmă, Suedia şi Polonia au lansat ideea Parteneriatului Estic, chiar dacă mi-am exprimat şi un şir de rezerve în privinţa acestei Concepţii. Astăzi, la Praga (Cehia, ţară care prezidează UE) se va desfăşura summit-ul la care va fi lansat oficial Parteneriatul Estic. La reuniune vor participa reprezentanţi din cele 27 de state-membre ale UE, precum oficialităţi din cele 6 state est-europene, care sunt incluse în PE. Georgia, Azerbaidjan, Armenia şi Ucraina vor fi prezentate la summit de către preşedinţii de stat, Mihail Sakaaşvili, Iliham Aliev, Serj Sarkisean şi Victor Iuşcenko. Din partea Ucrainei va mai participa şi Primul ministru, Iulia Timoşenko. Din partea Belarusului va participa Prim vice-premierul, Vladimir Semaşko, iar Moldova va fi reprezentată de ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan (observăm că doar Moldova şi Belarus sunt reprezentate cel mai slab, cu excepţia că noi vrem să ne integrăm în UE, iar Minskul NU). 

    Din cauza ultimelor evoluţii din regiune (situaţia pre şi post-electorală din Moldova, instabilitatea politică din Ucraina şi Georgia), constat cu regret că summit-ul de la Praga nu-şi va atinge scopul propus. Va fi un mic eşec. Atenţia care urma să fie concentrată asupra lansării Parteneriatului Estic este redusă. 

   Totuşi, pe fundalul destabilizării situaţiei în Estul Europei, actualitatea şi importanţa Parteneriatului Estic sunt şi mai mari. UE este obligată să acorde mai multă atenţie acestui spaţiu pentru a-l stabiliza şi a-l apropia de valorile europene. Deocamdată atât...în aşteptarea noutăţilor de la Praga. 

  Tot astăzi, când ar trebui să ne bucurăm de lansarea PE, Parlamentul European va aproba o rezoluţie referitoare la Moldova (mai corect spus, referitoare la situaţia post-electorală din Moldova), care nu este defel pozitivă pentru noi. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Transnistria ne dă lecţii de democraţie participativă

     De vreo lună am senzaţia că în regiunea transnistreană este mai multă democraţie decât pe malul drept al Nistrului şi Tiraspolul, intenţionat, dă lecţii la acest capitol Chişinăului. În Transnistria este o polemică aprinsă referitor la "reforma constituţională"(vedeţi aici), discuţiile purtându-se în Sovietul Suprem, în presă, la diferite congrese şi reuniuni. Forţele implicate în această dispută sunt aproximativ egale. Ce va ieşi din aceasta rămâne să vedem. 

    Ieri, şeful diplomaţiei de la Tiraspol a mai tras o palmă peste obrazul "democraţiei" moldoveneşti, anunţând că pretinsul minister de externe al Transnistriei va lansa un "forum social-politic" care va avea menirea să informeze opinia publică despre "politica externă" a regiunii (vedeţi aici). În acest forum vor participa partide politice şi experţi din societatea civilă. Pe pagina web a "MID"-ului transnistrean va fi lansată o rubrică interactivă la care oricine poate adresa întrebări şi primi răspunsuri pe marginea subiectelor ce ţin de "politica externă". 

   Iniţiativa diplomaţiei de la Tiraspol vine în ajunul marcării Zilei Europei care, şi în acest an, Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene (care, cică de doi ani are o Strategie de comunicare privind integrarea europeană) a ratat-o "cu succes" (cât pe ce să uit că MAEIE, împreună cu Agenţia Sportului, organizează cu această ocazie o competiţie între tineri pe nu ştiu ce distanţă). 

   La finele anului trecut, în decembrie, MAEIE a lansat pompos Clupul de Presă, care, din câte am înţeles atunci (sau poate eu am înţeles prost), urma să aibă şedinţe lunar. De atunci au trecut aproape 6 luni şi.... (re)pauză. 

   Dacă anterior aveam un atu important în raport cu regiunea transnistreană, că suntem mai democratizaţi, ultimele evenimente arată că deja argumentul acesta nu mai este valabil. În asemenea condiţii, cu ce îi convingem pe cei care locuiesc acolo ca să reunificăm ţara?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

UE va aloca 200 de milioane de Euro pentru construcţia gazoductului NABUCCO

Planul european de redresare economică prevede investiţii în valoare de 5 miliarde de euro pentru proiecte de energie, internet în bandă largă şi măsuri destinate dezvoltării rurale. 3.98 miliarde de euro vor fi investite în infrastructura pentru electricitate, gaze naturale, energie eoliană, captarea/stocarea dioxidului de carbon. Parlamentul European sprijină alocarea a 1.02 miliarde de euro pentru proiecte din domeniul dezvoltării rurale. 

3.98 miliarde de euro pentru proiecte din domeniul energiei - Eugenijus Maldeikis (GUEN, Lituania) Această propunere stabilește proceduri și metode de acordare de asistență financiară pentru a stimula investițiile în crearea unei rețele europene integrate de energie, capabile să asigure o mai mare siguranță a aprovizionării cu energie, contribuind, în același timp, la îmbunătățirea politicii Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Cele 3.98 miliarde de euro vor fi alocate după cum urmează:
2 365 de milioane de euro pentru infrastructura de electricitate
565 de milioane de euro pentru energie eoliană marină
1 050 de milioane de euro pentru captarea şi stocarea dioxidului de carbon.

Proiecte pentru infrastructură de electricitate, gaze şi energie eoliană marină vor fi co-finanţate cu până la 50% din planul de redresare. Instalaţii de stocare şi captare a dioxidului de carbon vor putea fi co-finanţate cu până la 80% din costuri.

200 de milioane de euro pentru gazoductul Nabucco
Planul de redresare economică prevede alocarea a 200 de milioane de euro pentru construirea gazoductului Nabucco care va transporta gaze naturale din regiunea caspică spre UE.

Fondurile neutilizate vor fi folosite pentru eficienţa energetică şi energii regenerabile
În urma compromisului dintre Consiliu şi Parlament, Comisia Europeană va monitoriza punerea în aplicare a planului de redresare economică şi va publica anual un raport care va include şi propunerea de buget pentru anul următor. În cazul în care raportul din martie 2010 constată riscuri serioase legate de implementarea proiectelor prioritare, Comisia va propune proiecte suplimentare pentru eficienţa energetică şi energii regenerabile.

Rezoluţia Parlamentului European a fost adoptată cu 526 voturi pentru, 64 împotrivă şi 14 abţineri.

 

Mai multă flexibilitate pentru măsuri din domeniul dezvoltării rurale - raportoare Petya Stavreva (PPE-DE, Bulgaria)

250 de milioane de euro suplimentare faţă de fondurile planificate pentru 2009, precum şi mai multă flexibilitate în alocarea şi utilizarea mijloacelor financiare pentru dezvoltarea internetului în bandă largă în zonele rurale şi pentru noile provocări din domeniul agriculturii: acestea reprezintă solicitările Parlamentului European cu privire la măsurile din sectorul dezvoltării rurale incluse în Planul European de redresare economică.

Rezoluţia Parlamentului European a fost adoptată cu 615 voturi pentru, 21 împotrivă şi 32 abţineri.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

În ce "deplasare de serviciu" este deputatul Veaceslav Platon?

     După şedinţa fulger a noului Parlament, jurnalistul de la PRO TV Chişinău l-a întrebat pe liderul AMN, Serafim Urechean, de ce a lipsit deputatul din partea Moldovei Noastre, Veaceslav Platon. Răspunsul a fost: "este într-o deplasare de serviciu". Întrebarea nu a fost întâmplătoare, deoarece de la prima şedinţă a Legislativului au lipsit Dorin Chirtoacă, el anunţând că renunţă la mandatul de deputat, Andrei Stratan, aflat în deplasare la Moscova pentru a se întâlni cu omologul său rus, şi Veaceslav Platon, despre care unii cred că ar fi "cel mai vulnerabil" în faţa "ispitei" de a vota un candidat PCRM la funcţia de şef al statului. În campania electorală despre V. Platon s-a scris că ar avea câteva dosare penale, iar cineva din cadrul AMN a dat de înţeles că acesta şi-ar fi plătit locul pe lista candidaţilor (iniţial figura pe locul 56, ulterior fiind trecut pe locul 11, adică eligibil). 

Se spune că la şedinţa Biroului politic al AMN, de luni, 4 mai, liderii din teritoriu s-au arătat nemulţumiţi de lipsa deputatului V. Platon, deoarece vroiau să afle cine este "cel pentru care ei au lucrat în alegeri". 

Pentru alegerea şefului statului sunt necesare cel puţin 61 de voturi, iar PCRM dispune de 60 de mandate. 

Interesant, când revine din "deplasarea de serviciu" acest deputat?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

MAE se creştin-democratizează fără PNL

    În campania electorală, Polul European format din PNL şi MAE (mai era la număr şi PNR) a anunţat că de Ziua Europei, pe 9 mai 2009, Acţiunea Europeană şi Naţional-Liberalii for fuziona, creând o singură formaţiune. Campania electorală s-a încheiat şi odată cu aceasta s-a stins şi ideea fuzionării MAE şi PNL. Cel puţin aşa deducem din comunicatul de presă al MAE, difuzat luni, 4 mai, în care nu se pomeneşte niciun cuvânt despre unificarea celor două formaţiuni şi nici chiar denumirea de PNL (vedeţi aici comunicatul). În schimb se spune că la şedinţa din 1 mai a Consiliului Naţional al MAE s-a decis ca la viitorul concres să se îmbrăţişeze doctrina creştin-democrată (în actualul statut se spune că MAE se orientează spre doctrina populară, care este apropiată creştin-democraţiei, deşi în presă se vorbea despre orientarea social-liberală a Acţiunii Europene) . Situaţia prin care trec acum MAE şi PNL nu este unică în istoria ţării noastre. În 2003 la alegerile locale generale PSL a participat într-un bloc comun cu PSD dând de înţeles că după alegeri "vor fuziona", lucru care nu s-a întâmplat. Cel mai relevant exemplu este BMD, componenţele căruia (AMN, PD, PSL) mereu convingeau opinia publică de faptul că îndată după alegeri se vor uni pentru a crea un partid puternic. Ce s-a întâmplat cu BMD ştim cu toţi. Din trei componente (menţionate mai sus) s-au transformat în şase cele trei, plus PDS, care ulterior a fuzionat cu PSD, PNL şi PLD. Unii deputaţi din BMD /Braga/ a ajuns preşedinte la Ecologişti). Adevărat că două dintre acestea totuşi au reuşit să se unifice - PSL şi PD. 

    Comunicatul MAE mai informează că din partid au fost excluşi "pentru încălcarea statutului" un şir de membri, printre care, cităm, Vasile Zgardan, candidatul din 2003 al Partidului Comuniştilor la funcţia de primar de Chişinău (cunoscut şi ca "prosto Vasea"). 

   În cazul unor eventuale alegeri parlamentare repetate, MAE şi PNL vor repeta scenariul de participare în comun la alegeri?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Unde-i Tarlev?

    Cu ocazia demisiei Guvernului Greceanâi, anunţate astăzi, mi-am amintit şi de predecesorul premier, Vasile Tarlev, cel mai longeviv prim-ministru din scurta istorie a R. Moldova. Întrebarea dominantă este: "Unde-i Tarlev?". Săptămâna trecută am citit un comentariu pe "Lenta pmr" (tiras.ru) în care autorul formulează aceiaşi întrebare retorică.

După alegerile parlamentare din 5 aprilie liderul Uniunii Centriste din Moldova, cel care a pledat pentru "cercul de prieteni în jurul Moldovei", a dispărut subit din spaţiul public. Nicio declaraţie făcută personal. Niciun interviu. Nicio ieşire în presă cu vreo ocazie. Nicio diplomă sau medalie primită. Niciun acord nou de prietenie. Doar mesaje de felicitare (cu ocazia Paştelui, a Paştelui Blajinilor, a zilei de 1 mai) publicate pe site-ul personal www.tarlev.md . 

În primele zile după scrutin, UCM a remis presei o declaraţie prin care spune că nu recunoaşte rezultatele alegerilor, pe motiv că ar fi falsificate şi cere alegeri parlamentare repetate. De atunci tăcere. 

Ştie cineva unde-i Vasile Tarlev?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Terorismul politic ca tehnologie electorală

   În teza de doctor, la capitolul dedicat tehnologiilor negative, am descris şi tehnologia numită "terorismul politic". Deoarece lucrarea, inclusiv capitolul respectiv, avea un volum prea mare, am decis să reduc şi descrierea acestei tehnologii pe motiv că "nu este actuală pentru Moldova". Se pare că am greşit referitor la "actualitate". "Bombele" anunţate astăzi la Primărie, Casa Presei şi Aeroport, cu doar o zi înaintea începerii activităţii noului Parlament şi cu câteva zile (săptămâni) înaintea alegerii şefului statului, demonstrează că "terorismul politic" este valabil şi pentru ţara noastră. Eficienţa acestei tehnologii a fost demonstrată în mai multe state, în special în Rusia (primul (1995) şi al doilea război (1999) din Cecenia, înaintea realegii preşedintelui Boris Elţin (1996) şi alegerii (2000), la primul mandat, a preşedintelui Putin, detonarea unei clădiri de locuit în Moscova). Fără a susţine teoria conspiraţionistă, putem presupune că astfel de scenarii s-au utilizat şi în alte state, inclusiv SUA.

   Nu lansez nicio presupunere vizavi de cine stă în spatele acestor "atentate" din capitala R. Moldova. Dar sper că de această dată "autorii" vor fi depistaţi şi traşi la răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare. Apropo, cineva ştie ce se mai aude cu explozibilul găsit la mijlocul lunii aprilie în sediul Curţii Supreme de Justiţie de la Chişinău?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!