Ediţia din luna martie a revistei VIP Magazin a publicat prognozele mai multor persoane (jurnalişti, lideri de ONG şi politicieni) referitoare la alegerile parlamentare din 5 aprilie. Printre cei chestionaţi am figurat şi eu (prognozele au fost făcute în luna ianuarie, cu o actualizare la începutul lunii februarie).
Deci, prognoza mea este următoarea:
PCRM 32-36% (41-48 mandate)
AMN 14-17% (18-22 mandate)
PL 10-13% (12-17 mandate)
PLDM 7-10% (8-12 mandate)
UCM şi PD câte 5-7%
PPCD 4+7%
Găsiţi aici foile scanate ale revistei, cu prognozele mai multor persoane, inclusiv cu descrieri ale unor scenarii post-electorale.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
miercuri, 11 martie 2009
marți, 10 martie 2009
Statutele de călător "bona fide" şi "mala fide" criticate de eurodeputaţi
Crearea spaţiului Schengen a presupus o regândire a conceptului de „gestionare integrată a frontierelor” propus de către Consiliul European de la Laeken din 2001. Raportul elaborat de Jeanine Hennis-Plasschaert (ALDE, Olanda) analizează propunerile Comisiei Europene referitoare la luarea de noi măsuri în vederea unei gestionări cu adevărat integrate a frontierelor pentru a realiza cele două obiective privind sporirea securităţii şi facilitarea călătoriilor resortisanţilor din ţările terţe.
Sistemul de intrare / ieşire UE
În fiecare an, 160 de milioane de cetăţeni UE, 60 de milioane de resortisanţi din ţări terţe (RTT) care nu au nevoie de viză şi 80 de milioane care au nevoie de viză trec frontiera externă a UE.
Comisia Europeană intenţionează crearea unui sistem automat de intrare şi ieşire pentru înregistrarea resortisanţilor din ţări terţe (RTT), sistem care, în primul rând, ar facilita verificarea depăşirii perioadei de sejur autorizată, iar în al doilea rând ar facilita managementul migraţiei legale, în special în ceea ce priveşte înregistrarea lucrătorilor sezonieri din ţări terţe. În raport se arată că persoanele care depăşesc perioada de sejur autorizată reprezintă cea mai mare categorie de imigranţi ilegali din UE.
Potrivit deputaţilor europeni din Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), "sistemul propus nu va pune capăt fenomenului de depăşire a perioadei de şedere autorizate." În plus, funcţionarea corectă a acestui sistem depinde de succesul programelor VIS şi SIS II, care momentan nu sunt complet operaţionale şi de aceea este dificil de realizat o evaluare corespunzătoare.
Programul călătorilor înregistraţi
Comisia Europeană propune acordarea statutului de "călător înregistrat" , ceea ce înseamnă reducerea anumitor proceduri la trecerea de frontieră precum scopul călătoriei, mijloace de subzistenţă, absenţa riscului legat de ordinea publică. Acest statut s-ar acorda călătorilor bona fide, persoane care deţin deja un "track record" pozitiv, adică nu au depăşit termenul de şedere şi prezintă un risc scăzut.
Deputaţii europeni critică folosirea termenului de "călător bona fide", deoarece ar însemna că se consideră a priori că un număr ridicat de călători prezintă un „risc ridicat” sau sunt „mala fide” şi recomandă termenul de „persoane care călătoresc frecvent”. (7)
Sistemul electronic de autorizare a călătoriilor
Acest sistem ar facilita verificarea faptului că un resortisant dintr-o ţară terţă îndeplineşte condiţiile de intrare în UE, înainte de a călători în UE, prin completarea unui formular electronic care să conţină date legate de identitate.
Membrii Comisiei LIBE pun însă la îndoială necesitatea absolută a sistemului propus şi ar dori să primească o explicaţie detaliată a argumentelor în favoarea acestuia. "Mai degrabă o colaborare strânsă, mai ales între serviciile de informaţii, reprezintă soluţia adecvată în acest sens, şi nu o colectare masivă de date în general", se arată în raportul PE.
Protecţia datelor şi probleme legate de datele biometrice
Datele biometrice sunt, teoretic, elemente eficiente de identificare a persoanelor, deoarece caracteristicile măsurate sunt considerate a fi diferite pentru fiecare persoană. Totuşi, siguranţa datelor biometrice nu este absolută şi acestea nu sunt în toate cazurile corecte. Prin urmare, ar trebui să existe întotdeauna proceduri alternative, iar profilurile de risc ar trebui elaborate mai bine, sunt de părere deputaţii europeni.
Membrii LIBE solicită crearea unui protocol-standard pentru folosirea şi schimbul de informaţii privind datele biometrice şi a unor acorduri privind controlul interfeţei pentru descrierea modului în care va fi folosit protocolul. De asemenea, folosirea datelor biometrice ar trebui să facă obiectul unui standard de calitate pentru a se evita divergenţele în materie de acceptare dintre diferitele sisteme folosite de statele membre.
Raportul din iniţiativă proprie a fost adoptat cu 600 voturi pentru, 46 împotrivă şi 30 de abţineri.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Sistemul de intrare / ieşire UE
În fiecare an, 160 de milioane de cetăţeni UE, 60 de milioane de resortisanţi din ţări terţe (RTT) care nu au nevoie de viză şi 80 de milioane care au nevoie de viză trec frontiera externă a UE.
Comisia Europeană intenţionează crearea unui sistem automat de intrare şi ieşire pentru înregistrarea resortisanţilor din ţări terţe (RTT), sistem care, în primul rând, ar facilita verificarea depăşirii perioadei de sejur autorizată, iar în al doilea rând ar facilita managementul migraţiei legale, în special în ceea ce priveşte înregistrarea lucrătorilor sezonieri din ţări terţe. În raport se arată că persoanele care depăşesc perioada de sejur autorizată reprezintă cea mai mare categorie de imigranţi ilegali din UE.
Potrivit deputaţilor europeni din Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), "sistemul propus nu va pune capăt fenomenului de depăşire a perioadei de şedere autorizate." În plus, funcţionarea corectă a acestui sistem depinde de succesul programelor VIS şi SIS II, care momentan nu sunt complet operaţionale şi de aceea este dificil de realizat o evaluare corespunzătoare.
Programul călătorilor înregistraţi
Comisia Europeană propune acordarea statutului de "călător înregistrat" , ceea ce înseamnă reducerea anumitor proceduri la trecerea de frontieră precum scopul călătoriei, mijloace de subzistenţă, absenţa riscului legat de ordinea publică. Acest statut s-ar acorda călătorilor bona fide, persoane care deţin deja un "track record" pozitiv, adică nu au depăşit termenul de şedere şi prezintă un risc scăzut.
Deputaţii europeni critică folosirea termenului de "călător bona fide", deoarece ar însemna că se consideră a priori că un număr ridicat de călători prezintă un „risc ridicat” sau sunt „mala fide” şi recomandă termenul de „persoane care călătoresc frecvent”. (7)
Sistemul electronic de autorizare a călătoriilor
Acest sistem ar facilita verificarea faptului că un resortisant dintr-o ţară terţă îndeplineşte condiţiile de intrare în UE, înainte de a călători în UE, prin completarea unui formular electronic care să conţină date legate de identitate.
Membrii Comisiei LIBE pun însă la îndoială necesitatea absolută a sistemului propus şi ar dori să primească o explicaţie detaliată a argumentelor în favoarea acestuia. "Mai degrabă o colaborare strânsă, mai ales între serviciile de informaţii, reprezintă soluţia adecvată în acest sens, şi nu o colectare masivă de date în general", se arată în raportul PE.
Protecţia datelor şi probleme legate de datele biometrice
Datele biometrice sunt, teoretic, elemente eficiente de identificare a persoanelor, deoarece caracteristicile măsurate sunt considerate a fi diferite pentru fiecare persoană. Totuşi, siguranţa datelor biometrice nu este absolută şi acestea nu sunt în toate cazurile corecte. Prin urmare, ar trebui să existe întotdeauna proceduri alternative, iar profilurile de risc ar trebui elaborate mai bine, sunt de părere deputaţii europeni.
Membrii LIBE solicită crearea unui protocol-standard pentru folosirea şi schimbul de informaţii privind datele biometrice şi a unor acorduri privind controlul interfeţei pentru descrierea modului în care va fi folosit protocolul. De asemenea, folosirea datelor biometrice ar trebui să facă obiectul unui standard de calitate pentru a se evita divergenţele în materie de acceptare dintre diferitele sisteme folosite de statele membre.
Raportul din iniţiativă proprie a fost adoptat cu 600 voturi pentru, 46 împotrivă şi 30 de abţineri.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Unii politicieni cheltuiesc pentru alegeri mai mult decât câştigă. De unde aceşti bani?
Există un banc destul de răspândit în ţara noastră. Esenţa lui se reduce la faptul că moldovenii au un venit de 1000 de lei pe lună, dar cheltuiesc 2000 pe lună. "Să nu-i intereze pe nimeni de unde se iau restul banilor". Cam acelaşi lucru se întâmplă şi cu politicienii noştri, unul mai curat decât decât altul. Jurnal de Chişinău publică astăzi un articol "ofranele pentru campanie" (vedeţi aici), care cred că ar trebui să fie nu doar materie de gândit pentru alegători, dar şi obiect de cercetare pentru organele abilitate. Mai mulţi politicieni au declarat, singuri şi nesiliţi de nimeni, că au virat în fondul electoral al partidelor din care fac parte sume mai mari decât venitul declarat, tot de ei, pe ultimii doi ani. Oare cum se face aceasta? Ca şi în bancul cu "venit de 1000 şi cheltuieli de 2000. Să nu intereseze pe nimeni de unde s-au luat ceilalţi bani"? Poate explică cineva acest fenomen?!
Mai jos prezint extrase din Jurnal de Chişinău, în care s-a evidenţiat această discrepanţă.
Leonid Bujor şi Vasile Balan au depus pe contul partidului mai mult decât au indicat cei doi că au obţinut în ultimii doi ani – câte 263.750 de lei la venituri de 235.181 şi, respectiv, 248.061 de lei. Aceeaşi situaţie este valabilă şi pentru Veaceslav Untilă care a obţinut în 2007 şi 2008 448 de mii de lei, dar a depus pe contul AMN suma de 535.000. Partidul Liberal (PL) a adunat de la două persoane suma de 580.000 de lei, dintre care îi rămăsese să mai cheltuiască aproape 10 mii de lei. Cei mai mulţi bani au venit de la preşedintele formaţiunii Mihai Ghimpu – 400.000 de lei. Acesta a indicat în declaraţia de avere depusă la CEC un venit de doar 85.992 de lei în ultimii doi ani.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Mai jos prezint extrase din Jurnal de Chişinău, în care s-a evidenţiat această discrepanţă.
Leonid Bujor şi Vasile Balan au depus pe contul partidului mai mult decât au indicat cei doi că au obţinut în ultimii doi ani – câte 263.750 de lei la venituri de 235.181 şi, respectiv, 248.061 de lei. Aceeaşi situaţie este valabilă şi pentru Veaceslav Untilă care a obţinut în 2007 şi 2008 448 de mii de lei, dar a depus pe contul AMN suma de 535.000. Partidul Liberal (PL) a adunat de la două persoane suma de 580.000 de lei, dintre care îi rămăsese să mai cheltuiască aproape 10 mii de lei. Cei mai mulţi bani au venit de la preşedintele formaţiunii Mihai Ghimpu – 400.000 de lei. Acesta a indicat în declaraţia de avere depusă la CEC un venit de doar 85.992 de lei în ultimii doi ani.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
vineri, 6 martie 2009
Viitorul Moldovei în Camera Comunelor Parlamentului Marii Britanii
Camera Comunelor a Parlamentului Marii Britanii a lansat o moţiune parlamentară de susţinere a eforturilor Republicii Moldova în vederea realizării obiectivelor de integrare europeană şi reintegrare a ţării.
Moţiunea parlamentară, intitulată "Viitorul Moldovei", elaborată de un grup de parlamentari în frunte cu dl Alun Michael, membru al Grupului parlamentar de prietenie britanico-moldovenesc, a fost semnată de 53 de membri ai Camerei Comunelor şi este deschisă pentru semnare în continuare.
Moţiunea parlamentară sprijină perspectiva de integrare europeană a ţării noastre, încurajînd încheierea cît mai curînd posibil a unui nou cadru juridic între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, care ar asigura calea ţării noastre spre aderare la UE.
Totodată, Camera Comunelor pledează pentru susţinerea fermă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în cadrul hotarelor sale recunoscute pe plan internaţional şi îndeamnă toate părţile participante la procesul de reglementare a conflictului transnistrean să reia negocierile în formatul 5+2 în vederea identificării unei soluţii politice definitive şi ample a conflictului, prin acordarea unui statut juridic special regiunii transnistrene a Republicii Moldova. Camera Comunelor califică negocierile în formatul existent drept cruciale pentru identificarea unei soluţii viabile cu respectarea principiilor dreptului internaţional şi a angajamentelor asumate de statele membre ale OSCE.
În moţiune se menţionează importanţa reluării activităţii în cadrul Grupurilor comune de lucru în vederea consolidării încrederii şi securităţii pe ambele maluri ale Nistrului. De asemenea, moţiunea apreciază înalt activitatea Misiunii UE de Asistenţă la Frontieră şi pledează pentru extinderea mandatului acesteia după anul 2009.
Sursa> MAEIE
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Moţiunea parlamentară, intitulată "Viitorul Moldovei", elaborată de un grup de parlamentari în frunte cu dl Alun Michael, membru al Grupului parlamentar de prietenie britanico-moldovenesc, a fost semnată de 53 de membri ai Camerei Comunelor şi este deschisă pentru semnare în continuare.
Moţiunea parlamentară sprijină perspectiva de integrare europeană a ţării noastre, încurajînd încheierea cît mai curînd posibil a unui nou cadru juridic între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, care ar asigura calea ţării noastre spre aderare la UE.
Totodată, Camera Comunelor pledează pentru susţinerea fermă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în cadrul hotarelor sale recunoscute pe plan internaţional şi îndeamnă toate părţile participante la procesul de reglementare a conflictului transnistrean să reia negocierile în formatul 5+2 în vederea identificării unei soluţii politice definitive şi ample a conflictului, prin acordarea unui statut juridic special regiunii transnistrene a Republicii Moldova. Camera Comunelor califică negocierile în formatul existent drept cruciale pentru identificarea unei soluţii viabile cu respectarea principiilor dreptului internaţional şi a angajamentelor asumate de statele membre ale OSCE.
În moţiune se menţionează importanţa reluării activităţii în cadrul Grupurilor comune de lucru în vederea consolidării încrederii şi securităţii pe ambele maluri ale Nistrului. De asemenea, moţiunea apreciază înalt activitatea Misiunii UE de Asistenţă la Frontieră şi pledează pentru extinderea mandatului acesteia după anul 2009.
Sursa> MAEIE
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
joi, 5 martie 2009
Comisia Europeană a prezentat raportul de activitate pentru 2008
Comisia Europeană a prezentat, miercuri, 4 martie, raportul de activitate pentru 2008. În partea introductivă a documentului se spune că anul 2008 a fost un an marcat de numeroase provocări importante, la care statele membre și instituțiile au dat răspunsuri comune. Criza financiară internațională, schimbările climatice sau diversele conflicte internaționale au făcut obiectul unei reacții europene rapide și eficiente, care a plasat adesea Uniunea într-o poziție de prim-plan pe scena politică internațională. Procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona, încetinit ca urmare a rezultatului negativ al referendumului irlandez din primăvară, a fost relansat cu ocazia Consiliului European din decembrie. Criza financiară, care a debutat în 2007 pe piața americană a împrumuturilor ipotecare cu nivel ridicat de risc, a provocat o perturbare majoră și în creștere, afectând întregul sistem financiar mondial, înainte de a fi resimțită pe piețele europene în septembrie.
La 3 decembrie, Comisia a adoptat o comunicare privind Parteneriatul estic cu țările Europei de Est, în care evocă aprofundarea relațiilor Uniunii Europene cu Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina, ceea ce ar putea implica o eventuală semnare a unor noi acorduri de asociere care să includă în special acorduri de liber schimb.
Ca urmare a conflictului deschis care a izbucnit în Georgia în luna august, Consiliul European a convocat o reuniune extraordinară la 1 septembrie, la Bruxelles. Acesta a condamnat decizia unilaterală a Rusiei de a recunoaște independența Abhaziei și a Osetiei de Sud și a constatat cu îngrijorare impactul crizei asupra întregii regiuni. Consiliul European a subliniat, de asemenea, necesitatea de a sprijini cooperarea regională și de a consolida relațiile Uniunii Europene cu vecinii săi din est, în special prin dezvoltarea „Sinergiei Mării Negre” și prin crearea unui nou „Parteneriat estic”.
Reportul are şapte capitole:
Capitolul I - Cadrul politic și economic general
Secțiunea 1 - 1.1. Îmbunătățirea procesului legislativ
Secțiunea 2 - 1.2. Strategia de comunicare
Secțiunea 3 - 1.3. Tratatul de la Lisabona
Secțiunea 4 - 1.4. Criza financiară internațională
Capitolul II - Obiectivul prosperităţii
Secţiunea 1 - 2.1. Mediul economic și social
Secțiunea 2 - 2.2. Pârghiile prosperității
Capitolul III - Obiectivul solidarității
Secțiunea 1 - 3.1. Consolidarea coeziunii economice și sociale
Secțiunea 2 - 3.2. Solidaritatea cu generațiile viitoare și gestionarea resurselor naturale
Secțiunea 3 - 3.3. Promovarea valorilor comune în cadrul Uniunii Europene
Capitolul IV - Obiectivul securității și libertății
Secțiunea 1 - 4.1. Spațiul european de libertate, securitate și justiție
Secțiunea 2 - 4.2. Gestionarea riscurilor
Capitolul V - Europa în lume
Secțiunea 1 - 5.1. Relațiile de proximitate
Secțiunea 2 - 5.2. Prezența Uniunii Europene în economia mondială
Secțiunea 3 - 5.3. Contribuția la solidaritatea internațională
Secțiunea 4 - 5.4. Contribuția la securitatea în lume
Secțiunea 5 - 5.5. Cooperarea multilaterală
Capitolul VI - Viața instituțiilor, organismelor și agențiilor
Capitolul VII - Buget și activități financiare
Varianta română a raportului îl puteţi găsi aici.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
La 3 decembrie, Comisia a adoptat o comunicare privind Parteneriatul estic cu țările Europei de Est, în care evocă aprofundarea relațiilor Uniunii Europene cu Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina, ceea ce ar putea implica o eventuală semnare a unor noi acorduri de asociere care să includă în special acorduri de liber schimb.
Ca urmare a conflictului deschis care a izbucnit în Georgia în luna august, Consiliul European a convocat o reuniune extraordinară la 1 septembrie, la Bruxelles. Acesta a condamnat decizia unilaterală a Rusiei de a recunoaște independența Abhaziei și a Osetiei de Sud și a constatat cu îngrijorare impactul crizei asupra întregii regiuni. Consiliul European a subliniat, de asemenea, necesitatea de a sprijini cooperarea regională și de a consolida relațiile Uniunii Europene cu vecinii săi din est, în special prin dezvoltarea „Sinergiei Mării Negre” și prin crearea unui nou „Parteneriat estic”.
Reportul are şapte capitole:
Capitolul I - Cadrul politic și economic general
Secțiunea 1 - 1.1. Îmbunătățirea procesului legislativ
Secțiunea 2 - 1.2. Strategia de comunicare
Secțiunea 3 - 1.3. Tratatul de la Lisabona
Secțiunea 4 - 1.4. Criza financiară internațională
Capitolul II - Obiectivul prosperităţii
Secţiunea 1 - 2.1. Mediul economic și social
Secțiunea 2 - 2.2. Pârghiile prosperității
Capitolul III - Obiectivul solidarității
Secțiunea 1 - 3.1. Consolidarea coeziunii economice și sociale
Secțiunea 2 - 3.2. Solidaritatea cu generațiile viitoare și gestionarea resurselor naturale
Secțiunea 3 - 3.3. Promovarea valorilor comune în cadrul Uniunii Europene
Capitolul IV - Obiectivul securității și libertății
Secțiunea 1 - 4.1. Spațiul european de libertate, securitate și justiție
Secțiunea 2 - 4.2. Gestionarea riscurilor
Capitolul V - Europa în lume
Secțiunea 1 - 5.1. Relațiile de proximitate
Secțiunea 2 - 5.2. Prezența Uniunii Europene în economia mondială
Secțiunea 3 - 5.3. Contribuția la solidaritatea internațională
Secțiunea 4 - 5.4. Contribuția la securitatea în lume
Secțiunea 5 - 5.5. Cooperarea multilaterală
Capitolul VI - Viața instituțiilor, organismelor și agențiilor
Capitolul VII - Buget și activități financiare
Varianta română a raportului îl puteţi găsi aici.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
miercuri, 4 martie 2009
Un simpatizant PLD trişează, manipulând sondajul de pe blog. Stop manipulare ! Start Corectitudine!
Un susţinător înflăcărat al PLD, aflat la Bucureşti (IP-ul 93.122.133.67, operator Orange România), a încercat s-o facă pe şmecherul, manipulând sondajul de pe blog. El a votat pentru PLD de peste 60 de ori (dacă să urmăm logica proverbului popular "azi un ou, mâine un bou", putem afirmă ca manipularea sondajului respectiv este prima etapă a FRAUDĂRII unor alegeri). Aşa înţelege insul respectiv corectitudinea? A vrut să facă un bine partidului pe care îl simpatizează, dar i-a făcut rău. Stop manipulare ! Start corectitudine şi bun simţ!
Circa 20 de voturi pentru PLD, date prin manipularea sistemului, au fost şterse
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Circa 20 de voturi pentru PLD, date prin manipularea sistemului, au fost şterse
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Parteneriatul Estic - elemente pozitive şi negative pentru R. Moldova
Am fost solicitat de Agenţia Infotag sa prezint, pe scurt, câteva păreri despre Parteneriatul Estic, daca e pozitiv sau negativ pentru noi. Mai jos prezint raspunsul dat.
Conceptia Parteneriatului Estic are atat elemente pozitive, cat si negative pentru R. Moldova. Partea negativa e ca acest proiect nu prevede acordarea unei perspective clare de aderare la Uniunea Europeana pentru cele 6 state din estul Europei (Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia si Azerbaidjan) asupra careia insista Chisinaul, dar si Kievul. Nu este un lucru tocmai fericit faptul ca suntem inclusi in acelasi "pachet" cu statele din Caucaz, in special Azerbaidjan si Armenia, dar si alaturi de Belarus. R. Moldova si Ucraina sunt mult avansate pe calea integrarii europene in raport cu Azerbaidjan si Armenia, dar si fata de Georgia, iar Belarus nici nu-si propune drept scop aderarea la UE. Cu toate acestea, Bruxelles-ul vorbeste despre relatii personalizate cu statele care vor face parte din Parteneriatul Estic, astfel ca fiecare sa poata lua de la acest proiect "ce doreste si cat poate".
Proiectul are un sir de atuuri, de care Moldova ar trebui sa beneficieze. Mai intai de toate, lansarea Parteneriatului Estic, preconizata in primavara curenta, va cataliza procesul de negocieri privind noul cadru juridic dinte RM si UE. Avem sanse ca in mai putin de doi ani sa semnam un Acord de Asociere cu UE, desi, cel mai probabil, fara o perspectiva de aderare la UE. Gratie Parteneriatului Estic, Moldova are siguranta ca intr-o perspectiva medie sau indepartata va avea un Acord de Liber schimb aprofundat si coprehensibil cu UE, un regim de vize si mai facilitar sau chiar abolirea acestuia. In felul acesta, Moldova va avea acces practic la toate cele 4 libertati care stau la baza UE: libertatea de deplasare a marfurilor, a capitalului, serviciilor si persoanelor. La fel, in cadrul Parteneriatului Estic vom putea beneficia de diferite proiecte finantate de UE, inclusiv ce tin de infrastructura, securitate energetica, educatie etc. Cat priveste bugetul Parteneriatului Estic pentru 2009-2013, estimat (nu si aprobat) la 350 mil. Euro, consider ca este unul mic, in special in conditiile in care statele din regiune sunt afectate grav de criza economica mondiala. Totusi, trebuie de remarcat faptul ca acestea nu sunt unicii bani pe care UE ii acorda statelor est-europene pentru perioada respectiva, deoarece mai exista si bugetul actual pentru Politica Europeana de Vecinatate. Deocamdata nu exista un consens in sanul UE la capitolul finantare a Parteneriatului Estic. Sperantele noastre sunt ca sa existe un buget separat si acesta sa fie cat mai mare, desi situatia este complicata si de faptul ca sunt necesare modificari in Bugetul UE aprobat deja pe perioada respectiva.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Conceptia Parteneriatului Estic are atat elemente pozitive, cat si negative pentru R. Moldova. Partea negativa e ca acest proiect nu prevede acordarea unei perspective clare de aderare la Uniunea Europeana pentru cele 6 state din estul Europei (Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia si Azerbaidjan) asupra careia insista Chisinaul, dar si Kievul. Nu este un lucru tocmai fericit faptul ca suntem inclusi in acelasi "pachet" cu statele din Caucaz, in special Azerbaidjan si Armenia, dar si alaturi de Belarus. R. Moldova si Ucraina sunt mult avansate pe calea integrarii europene in raport cu Azerbaidjan si Armenia, dar si fata de Georgia, iar Belarus nici nu-si propune drept scop aderarea la UE. Cu toate acestea, Bruxelles-ul vorbeste despre relatii personalizate cu statele care vor face parte din Parteneriatul Estic, astfel ca fiecare sa poata lua de la acest proiect "ce doreste si cat poate".
Proiectul are un sir de atuuri, de care Moldova ar trebui sa beneficieze. Mai intai de toate, lansarea Parteneriatului Estic, preconizata in primavara curenta, va cataliza procesul de negocieri privind noul cadru juridic dinte RM si UE. Avem sanse ca in mai putin de doi ani sa semnam un Acord de Asociere cu UE, desi, cel mai probabil, fara o perspectiva de aderare la UE. Gratie Parteneriatului Estic, Moldova are siguranta ca intr-o perspectiva medie sau indepartata va avea un Acord de Liber schimb aprofundat si coprehensibil cu UE, un regim de vize si mai facilitar sau chiar abolirea acestuia. In felul acesta, Moldova va avea acces practic la toate cele 4 libertati care stau la baza UE: libertatea de deplasare a marfurilor, a capitalului, serviciilor si persoanelor. La fel, in cadrul Parteneriatului Estic vom putea beneficia de diferite proiecte finantate de UE, inclusiv ce tin de infrastructura, securitate energetica, educatie etc. Cat priveste bugetul Parteneriatului Estic pentru 2009-2013, estimat (nu si aprobat) la 350 mil. Euro, consider ca este unul mic, in special in conditiile in care statele din regiune sunt afectate grav de criza economica mondiala. Totusi, trebuie de remarcat faptul ca acestea nu sunt unicii bani pe care UE ii acorda statelor est-europene pentru perioada respectiva, deoarece mai exista si bugetul actual pentru Politica Europeana de Vecinatate. Deocamdata nu exista un consens in sanul UE la capitolul finantare a Parteneriatului Estic. Sperantele noastre sunt ca sa existe un buget separat si acesta sa fie cat mai mare, desi situatia este complicata si de faptul ca sunt necesare modificari in Bugetul UE aprobat deja pe perioada respectiva.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
marți, 3 martie 2009
Reînvierea miraculoasă a Mişcării pentru Neam şi Ţară sau poltergheist electoral moldovenesc
"Scena politică moldovenească este una suprapopulată şi permanent bruiată de actori care se declară ca regulă de esenţă anticomunistă. ... realitatea de pîna acum a demonstrat cu brio că modul destrămat şi ambiţios de acţiune politică a formaţiunilor, în special de dreapta, a provocat doar ineficacitate, disperare şi este marca unei naivităţi politice de care profită atît de mult guvernanţii actuali... Analizînd evoluţia procesului politic din Republica Moldova am ajuns la concluzia că unica formaţiune pe eşichierul de centru dreapta care are un mesaj clar si şanse reale de a demonta pe căi legale regimul comunist este Partidul Liberal Democrat din Moldova. În acest sens Mişcarea Social-Politică pentru Neam şi Ţară declară actul de autodizolvare şi aderare incorpore la Partidul Liberal Democrat din Moldova."
Acest fragment este preluat din declaraţia Partidului Politic Mişcarea Pentru Neam şi Ţară din 17 martie 2008 (vedeţi aici) .
Ieri, 2 martie 2009 Comisia Electorală Centrală a informat despre faptul că Mişcarea pentru Neam şi Ţară a depus documentele de înregistrare în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 (vedeţi aici). Cineva înţelege ceva în această situaţie? Eu, prea puţin...
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Acest fragment este preluat din declaraţia Partidului Politic Mişcarea Pentru Neam şi Ţară din 17 martie 2008 (vedeţi aici) .
Ieri, 2 martie 2009 Comisia Electorală Centrală a informat despre faptul că Mişcarea pentru Neam şi Ţară a depus documentele de înregistrare în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 (vedeţi aici). Cineva înţelege ceva în această situaţie? Eu, prea puţin...
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
luni, 2 martie 2009
Votarea moldovenilor de peste hotare. Dacă eşti peste hotarele RM, află cum şi unde poţi vota la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009
Conform Codului electoral (alin.(7) art.39), la începutul perioadei electorale, misiunile diplomatice şi oficiile consulare aduc la cunoştinţa publică şi actualizează listele electorale deţinute. Cu 7 zile înainte de ziua alegerilor, procedura de actualizare a listelor electorale încetează.
Dacă te afli peste hotare: documentează-te la timp, verifică înscrierea în lista electroală de la misiunea diplomatică sau oficiul consular, pînă la data de 24 martie 2009!
Asociaţia pentru Democraţie Participativă "ADEPT" a plasat pe pagina www.alegeri.md (vedeţi aici) informaţii despre modul de votare al moldovenilor aflaţi peste hotare, precum şi datele de contact ale misiunilor diplomatice ale R. Moldova peste hotare. Aflaţi în baza căror documente puteţi vota, precum şi întreaga procedură de vot (dacă sunteţi peste hotare sau aveţi pe cineva în alte state, transmiteţi-le informaţia respectivă).
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Dacă te afli peste hotare: documentează-te la timp, verifică înscrierea în lista electroală de la misiunea diplomatică sau oficiul consular, pînă la data de 24 martie 2009!
Asociaţia pentru Democraţie Participativă "ADEPT" a plasat pe pagina www.alegeri.md (vedeţi aici) informaţii despre modul de votare al moldovenilor aflaţi peste hotare, precum şi datele de contact ale misiunilor diplomatice ale R. Moldova peste hotare. Aflaţi în baza căror documente puteţi vota, precum şi întreaga procedură de vot (dacă sunteţi peste hotare sau aveţi pe cineva în alte state, transmiteţi-le informaţia respectivă).
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Vom dezvolta agricultura în zona de stepă cu ajutorul Comisiei Europene
Marţi, 3 martie, va începe acţiunea de reabilitare a terenurilor de stepă din localitatea Tartaul de Salcie, raionul Cahul, în cadrul proiectului "Utilizarea durabilă şi integrată a terenurilor de stepă din Eurasia", finanţat de către Comisia Europeană. Aria demonstrativă va fi însămânţată cu seminţe native de plante de stepă colectate în ariile naturale de stepă.
Totodată, Jelmer Buijs, expert olandez în agricultura organică va oferi un seminar de elaborare în comun cu gospodăriile locale de fermieri scheme practice de utilizare durabilă a păşunilor în ariile de stepă.
Proiectul "Utilizarea durabilă şi integrată a terenurilor de stepă din Eurasia" a fost lansat în 2007 şi se implementează în Republica Moldova (raionul Cahul), Ucraina (regiunile Odesa şi Lugansc) şi Federaţia Rusă (regiunea Rostov) cu suportul Programului Tacis al Comunităţii Europene. Obiectivul de bază al proiectului este de a elabora mecanisme şi instrumente pentru aplicarea agriculturii durabile orientate spre reabilitarea valorilor istorice şi socio-culturale a resurselor de stepă şi a zonelor de risc pentru utilizarea terenurilor. În acest proiect sunt implicaţi circa 40 experţi locali şi internaţionali din domeniul agriculturii, ecologiei, turismului etc.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Totodată, Jelmer Buijs, expert olandez în agricultura organică va oferi un seminar de elaborare în comun cu gospodăriile locale de fermieri scheme practice de utilizare durabilă a păşunilor în ariile de stepă.
Proiectul "Utilizarea durabilă şi integrată a terenurilor de stepă din Eurasia" a fost lansat în 2007 şi se implementează în Republica Moldova (raionul Cahul), Ucraina (regiunile Odesa şi Lugansc) şi Federaţia Rusă (regiunea Rostov) cu suportul Programului Tacis al Comunităţii Europene. Obiectivul de bază al proiectului este de a elabora mecanisme şi instrumente pentru aplicarea agriculturii durabile orientate spre reabilitarea valorilor istorice şi socio-culturale a resurselor de stepă şi a zonelor de risc pentru utilizarea terenurilor. În acest proiect sunt implicaţi circa 40 experţi locali şi internaţionali din domeniul agriculturii, ecologiei, turismului etc.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
