Bruxelles-ul dă undă verde pentru un nou acord cu R. Moldova care ne va "apropia gradual" de Uniunea Europeană

Pe 13 octombrie 2008, la Luxemburg, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale şi Relaţii Externe al UE (CAGRE), Miniştrii de Externe ai statelor membre ale UE au adoptat Concluziile privind Republica Moldova. Reproducem integral textul concluziilor:

“Consiliul a adoptat următoarele Concluzii:

1. UE salută accelerarea recentă a dinamicii relaţiilor sale cu Republica Moldova. UE este pregătită să aprofundeze aceste relaţii în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi să negocieze în curînd un nou acord ambiţios cu Moldova. Acest Acord va depăşi actualul Acord de Parteneriat şi Cooperare şi va cuprinde obiectivul unei zone de liber schimb aprofundate şi comprehensive, care va fi stabilită din momentul în care Republica Moldova va fi pregătită să suporte efectele liberalizării complete a schimburilor comerciale cu UE. Scopul acestui Acord este apropierea graduală a Republicii Moldova de UE. În acest sens, Consiliul reaminteşte că Acordul privind facilitarea vizelor stabileşte introducerea regimului de călătorii fără vize pentru cetăţenii Republicii Moldova într-o perspectivă de termen lung.

2. Consiliul reiterează că ritmul şi calitatea reformelor în Republica Moldova vor influenţa natura relaţiilor sale cu UE. În acest context, Consiliul încurajează autorităţile Republicii Moldova să întreprindă eforturile necesare pentru consolidarea statului de drept şi implementarea angajamentelor sale în materia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. UE acordă o importanţă specială organizării într-o manieră democratică a alegerilor parlamentare din primăvara anului 2009.

3. UE îşi va consolida angajamentul în ceea ce priveşte eforturile de soluţionare a conflictului transnistrean şi îşi reafirmă respectul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Consiliul reiterează că formatul de negocieri „5+2” este unica garanţie a transparenţei şi legitimităţii necesare în vederea definirii unei soluţii durabile. Consiliul face apel la toate părţile pentru a relansa negocierile în formatul „5+2”. Consiliul încurajează părţile în conflict să lucreze împreună asupra măsurilor de consolidare a încrederii şi subliniază contribuţia asistenţei Comunităţii Europene şi a statelor sale membre în susţinerea şi facilitarea acestui proces.”

Textul în original al Concluziilor Consiliului UE poate fi accesat pe pagina web a Consiliului UE (aici)

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Vreau un Parlament Curat ! Dar Tu ? UPDATE 14.10.08, ora 10.00

A venit timpul să facem curăţenie şi în Parlamentul de la Chişinău. Peste aproximativ jumătate de an se vor desfăşura viitoarele alegeri legislative, la care vom "selecta" 101 de deputaţi care să ne conducă republica noastră parlamentară pentru încă 4 ani. Noul Parlament va alege viitorul preşedinte al ţării, va desemna noul Guvern. Aceasta este principala instituţie publică a R. Moldova şi ar trebui să-i acordăm o atenţie sporită atunci când suntem chemaţi la urne pentru a ne exercita suveranitatea.

Eu cred că în Legislativ trebuie să ajungă 101 deputaţi fără pete negre în biografia lor, să pot spune că Moldova, care merge pe calea integrării europene, are în sfârşit un Parlament Curat. Alegătorii au tot dreptul să cunoască detaliile despre candidaţi, despre cei care ne cerşesc votul, pentru ca atunci când va lua în mâini buletinul de vot să poată face o opţiune corectă, bine întemeiată. Iar în acest caz informaţia veridică şi amplă despre candidaţi este fundamentală.

Ce trebuie de făcut pentru ca alegătorii să cunoască Adevărul despre candidaţi, indiferent de culoarea politică a pretendenţilor la fotoliile comode de deputat? Nu trebuie să inventăm bicicleta, care demult merge pe trei, două şi chiar o roată. Cred necesar să preluăm experienţa altor state care au lansat, în ajun de alegeri, proiecte de felul "Pentru un Parlament Curat!", în care societatea civilă, mână în mână cu mass media, a monitorizat mai mulţi candidaţi de pe listele tututor partidelor înscrise în cursa electorală, după anumite criterii. Aici puteţi lua cunoştinţă cu proiectul similar lansat în România, la alegerile parlamentare din 2004. Ulterior românii au desfăşurat aceiaşi campanie la europarlamentarele din anul trecut. Aici vedeţi metodologia după care au activat cei din Coaliţia "Pentru un Parlament Curat" din România. Probabil, în cazul R. Moldova e nevoie de o anumită ajustare a criteriilor de monitorizare, ţinând cont de specificul nostru, inclusiv legislativ (nu dispunem, de exemplu, de o lege a lustraţiei).

În 2005 şi 2007 am avut formate Coaliţii pentru alegeri libere şi corecte. Acum este deja lansată iniţiativa de creare a "Coaliţiei 2009". De ce societatea civilă moldovenească să nu lanseze şi proiectul Coaliţiei "Pentru un Parlament Curat?" Eu vreau un Parlament Curat ! Dar Tu?

Fac apel la bloggerii noştri, care susţin ideea necesităţii lansării unei Coaliţii civice "Pentru un Parlament Curat", să promovze această idee pe paginile proprii, inclusiv prin efectuarea unui sondaj on-line referitor la ideea respectivă (eu voi plasa pe blog o întrebare în acest sens). De asemenea, propun crearea, pe site-urile dedicate colegilor şi prietenilor (http://www.colegi.md/ , http://www.facebook.com/ , http://www.odnoklassniki.ru/ PE ACEST SITE A FOST CREAT DEJA GRUPUL "Pentru un Parlament Curat!", doritorii pot deveni membri, ) a unor grupuri specializate "Pentru un Parlament Curat".

Eu vraeu un Parlament Curat ! Dar Tu?

UPDATE 16.55

Campania "Vreau un Parlament Curat!" ia amploare. Mesajul respectiv a fost preluat de Unimedia, iar doi bloggeri, Victoria Boian şi Elena Robu, au anunţat pe paginile lor despre susţinerea ideii. Dacă vrei şi Tu un Parlament Curat şi ai blog, poţi adera la Campania respectivă!

UPDATE data de 14.10.08, ora 10.00

Curatmurdarsrl a aderat la campania "Vreau un Parlament Curat!". Dacă ai blog ori gestionezi un portal informativ, spune şi Tu că doreşti un Parlament Curat !

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Vlad Filat pe toţi stâlpii din Chişinău

În dimineaţa zilei de astăzi am atestat, pe aproape toţi pilonii din Chişinău, dar şi pe garduri, postere de imaginea cărţii "Vlad Filat, un gangster al tranziţiei care a prădat ţara" (o vedeţi aici). Pe aceste afişe erau scrise mesaje care apar şi în spoturile TV difuzate de EU TV, referitoare la cartea respectivă, editată de PPCD. Este o premieră pentru Moldova acest gen de PR negativ (popularizarea unei cărţi de felul ăsta, cu ajutorul afişelor, de dimensiuni medii, încleiate pe piloni).
Sunt sigur că aceste afişe vor avea un anumit impact negativ asupra imaginii lui Vlad Filat. Totuşi, efectele acestor informaţii ar fi fost cu mult mai nefaste pentru liderul PLD dacă ele veneau dintr-o altă sursă, neutră sau mai credibilă decât liderul PPCD. Sondajele de opinie publică demonstrează că credibilitatea faţă de PPCD şi faţă de liderul acestei formaţiuni este slabă, în timp ce neîncrederea este foarte mare. Respectiv, informaţia venită din sursa dată poate să aibă efect invers. Dacă critici pe cineva, înseamnă că ... acela are dreptate.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Parlamentul Ucrainei. Termen de garanţie - 1 an !

Ţara vecină, Ucraina, a rămas din nou fără parlament. Al treilea legislativ dizolvat în ultimii trei ani. În seara de 8 octombrie, preşedintele ucrainean, Viktor Iuşcenko a adus la cunoştinţa cetăţenilor acestei ţări, prin intermediul unei adresări televizate, conţinutul decretului prin care „se întrerupe înainte de termen” activitatea Radei Supreme şi se anunţă alegeri anticipate. În dimineaţa zilei de joi, pe site-ul preşedinţiei de la Kiev a fost publicat decretul prin care se anunţă data viitoarelor alegerilor legislative – 7 decembrie. Deşi nu toate forţele politice parlamentare agreează decizia şefului statului, Comisia Electorală Centrală a anunţat deja că este gata să organizeze alegerile. Costul estimativ al acestui exerciţiu democratic (alegerile) este de 80 milioane USD, iar deputaţii Blocului „Iulia Timoşenko” (pro-premier) au anunţat că vor vota împotriva alocării surselor bugetare în acest scop. Amintim că actuala Radă Supremă a existat 13 luni, în timp ce precedentul legislativ doar 11 luni (a fost ales în martie 2006 şi dizolvat în aprilie 2007). Presa ucraineană scrie că dacă nu va fi anulat pragul minim de 50% pentru validarea alegerilor, sînt şanse mari ca cetăţenii acestei ţări „să meargă la votare ca la serviciu”, adică să fie organizate scrutine repetate.
Dizolvarea Radei Supreme este rezultatul unor lungi confruntări între membrii fostei coaliţii guvernamentale din care făceau parte Blocul Iuliei Timoşenko şi formaţiunea pro-prezidenţială – Blocul „Ucraina Noastră – Autoapărarea Populară”. Luptele interne, materializate în dispute deschise între preşedintele Iuşcenko şi premierul Timoşenko, au durat pe tot parcursul anului trecut şi în acest an, soldîndu-se cu destrămarea, în septembrie 2008, a „alianţei portocalii”. După ce, acum o lună, partenerii de alianţă au anunţat oficial „decesul” acesteia, şeful statului a dat fracţiunilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare, termen de 30 de zile pentru a forma o nouă coaliţie. Termenul a expirat zilele trecute, fără ca deputaţii să reuşească crearea noii alianţe de guvernare.
Deocamdată este greu de presupus dacă alegerile anticipate vor reprezenta o salvare pentru Ucraina, ţară în care se desfăşoară scrutine, anual, din 2004 încoace (prezidenţiale, legislative şi locale). Fostul preşedinte al acestui stat, Leonid Kravciuk, a declarat presei că optează pentru alegeri prezidenţiale anticipate, concomitent cu cele parlamentare, deoarece, în opinia acestuia, în cazul în care Iuşcenko va rămîne şef al statului, va fi păstrată confruntarea dintre preşedinţie şi legislativ. În pofida unor mişcări tectonice pe arena politică ucraineană înainte de campania electorală, viitoarea componenţă a Radei Supreme ar putea fi aproximativ de aceiaşi culoare a forţelor pro-occidentale şi pro-ruseşti.
Preşedintele Ucrainei a admis posibilitatea creării Blocului „Viktor Iuşcenko”, despre care presa de la Kiev scrie de mai mult timp. Nu este clar cine va face parte din componenţa acestuia, deoarece reprezentanţi ai formaţiunii pro-prezidenţiale „Ucraina Noastră” (UN) au declarat că ea va merge de sine stătător la alegeri, cu păstrarea denumirii, în timp ce Autoapărarea Populară, care la momentul actual este în acelaşi bloc cu UN, înclină spre o participare în comun la alegeri cu Blocul Iuliei Timoşenko. Partidul Regiunilor, principala formaţiune de opoziţie, îl va avea din nou cap de listă pe ex-premierul Viktor Ianukovici.
Potrivit ultimelor sondaje de opinie publică, din luna septembrie, pragul de 3% au şanse să-l treacă şase forţe politice: Partidul Regiunilor, Blocul Iuliei Timoşenko, „Ucraina Noastră”, Blocul lui Litvin, Partidul Comunist şi forţa politică pro-Iuşcenko. Astfel, în conformitate cu rezultatele sondajului de opinie publică prezentat, pe 19 septembrie, de către Centrul de cercetări sociologice „Soţiovîmir”, pentru Blocul Iuliei Timoşenko ar vota 23,3% (respectiv 171 de mandate, cu 15 mai multe decît acum), Partidul Regiunilor ar primi 20,6% din voturi (161, cu 14 mai puţin decît acum), „Ucraina Noastră” – 7,1% (52 de mandate, cu 20 mai puţin decît acum). Pentru Partidul Comunist şi-ar da votul 5,2%, iar pentru Blocul lui Litvin – 5,1%. Potrivit rezultatelor sondajului de opinie publică realizat de către Institutul naţional de studii strategice, pentru PR ar vota 20,2%, pentru BIuT – 17,3%, pentru „UN” – 5,7%, pentru Blocul lui Litvin – 6,6%, pentru PC – 5,7%, pentru o formaţiune pro-prezidenţială 3,5%.
În felul acesta, teoretic sînt posibile două formule de coaliţii, dar ambele la limită: între aceleaşi forţe portocalii care s-au despărţit recent sau formaţiunile pro-ruseşti – PR, Blocul lui Litvin şi PC. Ce va fi după 7 decembrie 2008, cetăţeanul ucrainean va decide.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

În Moldova a apărut o nouă televiziune pe Internet

În Moldova a apărut o nouă televiziune pe Internet, a două după JurnalTV. Noul post TV on-line, de altfel de un fel de combinare între televiziunea pe Internet şi agenţie de presă, se numeşte Omega (Obiectiv Media Grup). De mai multe zile vedeam la conferinţe de presă un microfon pe care scria Omega şi astăzi am depistat acest site, editat în trei limbi: română, rusă şi engleză (reportajele video sunt doar în română). Calitatea imaginilor video este ceva mai bună decât la JurnalTV.
Din câte cunosc, noul proiect este gestionat de Alexandru Petcov, fost director la N 4, iar în 2005 purtător de cuvânt al PCRM, care este asistat de jurnalistul Viktor Nichituş. Mă bucură faptul că tehnologia televiziunilor (deşi e prea tare spus televiziuni pentru JurnalTV şi Omega) se implementează deja şi în R. Moldova. Au o mare perspectivă.
Spre deosebire de televiziunile clasice, cele on-line deocamdată nu sunt reglementate. Cine are bani, iniţiativă şi idei pentru realizarea acesteia, o poate face fără probleme.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Lupta înte PL şi PLD se intensifică. Liberalii încep să migreze spre populari

Între PL şi PLD va fi un adevărat răsboi. Spuneam acest lucru acum un an, iar acţiunile de ultimă oră demonstrează că lupta a început. Consilierii locali din localitatea Codru, m. Chişinău au anunţat despre trecerea la PLD (vedeţi aici) declaraţia). Ieri ziarul Timpul anunţa despre faptul că la Ştefan Vodă primarul de Chişinău, liberalul Chirtoacă, împărţea buletinul informativ al PL în care era criticat liderul PLD, Vladimir Filat. Cu orice ocazie, reprezentanţii acestor două formaţiuni se înţeapă şi se atacă public destul de dur. Însă aceasta este doar începutul. Asta e logica politicii. Cei care sunt cu viziuni asemănătoare, luptă pentru acelaşi segment de electorat. Iar lupta se duce pe toate căile.

UPDATE : Cei de la PLD mint şi manipulează cu ajutorul sondajului, utilizând proxy server-ul pentru a influenţa rezultatele sondajului de pe blog. Să mintă şi să manipuleze inclusiv cetăţenii ţării noastre şi prin alte canale (IP-ul care începe cu 89.238.254.)? (v-am avertizat mai demult că o veţi primi dacă mai faceţi acest lucru urât).

UPDATE Văd că susţinătorul înflăcărat al PLD, care se află la Bucureşti şi lucrează la EUROWEB ROMANIA S.A. , cu IP-ul indicat mai sus, nu se poate calma până nu MANIPULEAZĂ GROSOLAN SONDAJUL. De la răspunsul sondajului în dreapta PLD-ului, scoateţi cel puţin 15 puncte şi veţi primi rezultatul real.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Vasile Tarlev este un "know-how" în politica moldovenească

Ex-premierul Vasile Tarlev, ales recent preşedinte al Uniunii Centriste din Moldova, spune că a adus un "know-how" în politica moldovenească prin faptul că a semnat cererea de aderare la formaţiune cu doar câteva minute înainte de alegerea în funcţia de lider. Această declaraţie a fost făcut-o într-un interviu pentru JurnalTV (vedeţi aici).
M-a amuzat mult unele expresii şi idei de-ale lui Tarlev. De exemplu, el a afirmat că "în viaţa lui conştientă" nu a fost membru la niciun partid. A mai declarat că a refuzat să adere la PCRM, deşi i s-a propus de mai multe ori, motivând că nu a aderat pentru că "nu era pregătit".

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Premierii moldovean şi român se vor întâlni la Bucureşti, pe 23 octombrie

În contextul vizitei Prim-ministrului Zinaida Greceanîi la Bucureşti se vor desfăşura şi lucrările Comisiei mixte de colaborare economică şi integrare europeană

Acest fapt a fost convenit în cadrul întrevederii de astăzi a doamnei Prim-ministru cu Ambasadorul României în Republica Moldova, dl Filip Teodorescu. Diplomatul român s-a arătat convins că vizita la Bucureşti a şefului Guvernului moldovean şi întîlnirea bilaterală cu omologul său român vor constitui o contribuţie directă a celor doi Prim-miniştri la dezvoltarea şi intensificarea relaţiilor bilaterale moldo-române.

Momentul vizitei este foarte oportun, cei doi premieri avînd posibilitatea să facă o analiză a rezultatelor şedinţei Consiliului European, ce va avea loc în curînd, la fel ca şi contextul pentru desfăşurarea şedinţei Comisiei mixte de colaborare comercial-economică şi integrare europeană. Subiectele convenite la acest nivel pun în evidenţă relaţiile pozitive între cele două ţări, a menţionat ES Filip Teodorescu.

Prim-ministrul Zinaida Greceanîi a subliniat importanţa vizitei la Bucureşti în contextul aspiraţiilor de integrare europeană a Republicii Moldova şi a transmis mulţumiri omologului său român, Călin Popescu Tăriceanu, pentru invitaţie şi pentru sprijinul permanent din partea Guvernului României pe calea integrării europene.

Serviciul de presă al Guvernului

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Democraţia găgăuză - între separatism şi incompetenţă

Unii găgăuzi, pretinşi „democraţi”, provoacă noi bătăi de cap R. Moldova. Mai multe semnale ce vin, în ultimele săptămîni, din Uniunea Teritorial Autonomă Găgăuzia (UTAG), trebuie să ne pună pe gînduri. Renaşte separatismul găgăuz, similar celui de acum două decenii, e şantaj la adresa Chişinăului sau pur şi simplu e vorba de incompetenţa unor demnitari şi forţe politice din această regiune? De cîteva zile poşta electronică a ziariştilor de la Chişinău este „bombardată” de mesaje din partea Mişcării „Găgăuzia Unită”, părintele fondator al căreia este Mihail Formuzal, Başkan al autonomiei, forţă cvazipolitică reprezentată de aproximativ o treime din deputaţii aleşi în primăvara trecută în Adunarea Populară de la Comrat. Aceste mesaje încearcă să convingă presa de la Chişinău că în sudul Moldovei „nu există separatism”. Atunci ce este? Să o luăm de la capăt.
Vă mai amintiţi cînd Başkanul Formuzal, în martie 2008, şantaja Chişinăul pentru ca din bugetul republican să fie finanţate alegerile legislativului autonomiei? Respectarea legii de către autorităţile moldoveneşti ar provoca, potrivit guvernatorului regiunii, „înstrăinarea populaţiei din regiune faţă de centru”. Tot atunci el a vorbit despre posibilitatea organizării unor „alegeri locale de sine stătătoare”. Chiar dacă Formuzal repetă că aceste poziţii nu sînt secesioniste, ele au creat o anumită atmosferă în Găgăuzia.
Nu a trecut mult timp că cei de la Comrat s-au crezut deja conducători de stat. Pe 19 septembrie 2008, Adunarea Populară a votat o declaraţie, prin care, cică, ar recunoaşte „independenţa” regiunilor georgiene Abhazia şi Osetia de Sud. Din cei 34 de deputaţi, pentru acest pretins document au votat 18 deputaţi. Fracţiunea Partidului Comuniştilor, înţelegînd absurditatea acţiunii în cauză, a boicotat şedinţa. La respectiva acţiune a legislativului regional vom reveni. Mai întîi de toate, vom relata despre peripeţia prin care a trecut textul „documentului”.
Parlamentul local a aprobat un text, iar peste cîteva zile a fost difuzată presei declaraţia „cenzurată”. Potrivit declaraţiei citate de Agenţia Infotag, Adunarea Populară ar fi recunoscut „independenţa” celor două regiuni rebele din Georgia în baza „tratatelor de prietenie, colaborare şi ajutor reciproc”, semnate cu Osetia de Sud şi Abhazia în 1992-93. De evidenţiat că astfel de „tratate” cu Osetia de Sud şi Abhazia are semnate şi regiunea separatistă Transnistria, care, de asemenea, „a recunoscut independenţa” provinciilor georgiene. În declaraţia citată de Infotag se mai vorbea despre „autodeterminarea poporului găgăuz”, „lezarea în drepturi şi libertăţi a poporului găgăuz”, „autodeterminarea găgăuzilor în anii 1989-1990”, „represiuni”, „marginalizare naţională şi arestul liderilor, blocade economice şi ameninţarea cu războiul” etc.
Aceste sintagme apocaliptice au dispărut din textul declaraţiei, publicat, cîteva zilei mai tîrziu, pe pagina web a autonomiei http://www.gagauzia.md şi pe site-ul Mişcării „Găgăuzia Unită” http://edingagauz.com. În schimb, au fost păstrate unele formule prin care legislativul regional ar recunoaşte „independenţa” respectivelor teritorii şi îndeamnă conducerea R. Moldova să facă acelaşi lucru. O confirmare a faptului că textul a fost modificat este şi un mesaj scris pe forumul http://edingagauz.com de către o persoană care a semnat „8:B>@” şi care afirmă că a fost la şedinţa în care s-a votat “documentul”. El regretă că liderii din Găgăuzia “au devenit fricoşi şi au dat înapoi”. Au înţeles oare acestea ce prostie au făcut? Cine le-a scris textul declaraţiei votate şi cine le-a „redactat” documentul? Potrivit unor informaţii, în elaborarea declaraţiei au fost implicaţi doi politicieni cunoscuţi de la Chişinău, care, ulterior, au criticat gestul Adunării Parlamentare.
Acum despre gestul sfidător şi iresponsabil al aleşilor legislativului găgăuz. Ei ştiu foarte bine că nu au avut niciun drept să aprobe un atare document, deoarece Găgăuzia NU este subiect de drept internaţional. Pentru cine este scris statutul UTAG, prevederile din Constituţia R. Moldova referitoare la Găgăuzia, precum şi legile autonomiei? Ar fi bine ca deputaţii locali să le mai citească uneori, în propriul interes. Sau decizia Adunării Populare a fost o provocare la adresa Chişinăului? Cu ce scop?
De altfel, în presa din regiune, cea naţională, dar şi din Rusia, tot mai des apar idei potrivit cărora Găgăuzia ar trebui să aibă o cotă de reprezentare în Parlamentul de la Chişinău şi drept de veto. Cota de reprezentare este cerută chiar dacă în Legislativul R. Moldova sînt mai mulţi deputaţi din UTAG. Iar dreptul de veto înseamnă că o regiune, cu o populaţie de circa 4% din totalul Moldovei, poate bloca deciziile întregii ţări. De altfel, separatiştii de la Tiraspol, anterior, intenţionau să obţină acelaşi drept de veto în parlamentul moldovean. Ca tabloul să fie deplin, pe 2 septembrie anul curent, Mişcarea „Găgăuzia Unită” a felicitat „poporul transnistrean cu ocazia împlinirii a celor 18 ani de independenţă”.
Fărădelegea din legislativul de la Comrat este comisă inclusiv de către membrii unor partide, care la Chişinău se declară foarte democratice şi autentic europene. De ce atunci boşii acestor formaţiuni nu iau măsuri ca supuşii lor să aibă respect faţă de suveranitatea şi integritatea R. Moldova? Într-un recent comentariu apărut pe site-ul www.ava.md, se spune că „potenţiali parteneri ai găgăuzilor la viitoarele alegeri parlamentare pot fi Vasile Tarlev, Dumitru Braghiş, Dumitru Diacov, Nicolae Andronic şi Valeriu Klimenko”.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

PL porneşte Caravana "Retragerea Armatei Ruse de pe teritoriul R. Moldova"

Declaraţia PL

Partidul Liberal a avut în decursul anilor o poziţie fermă şi univocă în ceea ce priveşte necesitatea respectării necondiţionate de către Federaţia Rusă a angajamentelor sale internaţionale, asumate în momentul acceptării Rusiei ca membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi la Summitul OSCE de la Istanbul din anul 1999, privind retragerea armatei şi armamentului de pe teritoriul R.Moldova. Această preocupare fundamentală şi poziţie politică constantă este confirmată de numeroase acţiuni şi declaraţii ale PL, inclusiv de declaraţiile sale din 21 şi 26 august a.c., în care PL a cerut retragerea completă, necondiţionată şi imediată a armatei ruse, aceasta reprezentând pericolul cel mai grav care ameninţă atât securitatea şi integritatea teritorială a statului, cât şi întreaga arhitectură a securităţii europene din regiune.

Partidul Liberal consideră că responsabilitatea principală pentru încălcarea angajamentelor o poartă Rusia ca stat. În acelaşi timp, o parte din răspundere revine conducerii comuniste a R.Moldova, care a promovat o politică de obedienţă faţă de Rusia în ceea ce priveşte prezenţa militară a acesteia pe teritoriul R.Moldova. Guvernarea comunistă nu a întreprins măsurile corespunzătoare pe plan internaţional şi diplomatic, care să conducă la constituirea unui mecanism eficient şi aflat sub control internaţional de retragere a trupelor şi armamentului, deşi aceste acţiuni reieşeau clar din angajamentele pe care Partidul Comuniştilor şi aliaţii săi şi le-au asumat după alegerile parlamentare din 2005, - drept condiţii obligatorii pentru soluţionarea conflictului transnistrean, consolidarea securităţii regionale europene şi integrarea R.Moldova în Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, războiul Rusiei împotriva Georgiei a demonstrat că trupele ruse de menţinere a păcii nu reprezintă un garant al securităţii în regiunea transnistreană, ci trebuie tratate ca parte componentă a armatei regulate a Rusiei staţionate în stânga Nistrului, care în condiţiile unui conflict militar deschis vor acţiona sub comandament unic. Conducerea R.Moldova continuă să ignoreze acest aspect important al noii situaţii create de agresiunea Rusiei în Caucaz, precum şi faptul că pacificatorii ruşi sunt folosiţi de autorităţile separatiste în calitate de instrument de presiune militară în cadrul tratativelor cu autorităţile de stat constituţionale.

În noul context geopolitic regional, creat de agresiunea militară rusă împotriva Georgiei, Partidul Liberal atrage atenţia opiniei publice asupra riscurilor şi ameninţărilor majore care planează asupra R.Moldova. Perpetuarea prezenţei militare ruse pe teritoriul R.Moldova poate avea următoarele consecinţe grave, care ameninţă atât securitatea regională, cât şi cea europeană:

· Antrenarea trupelor ruse într-o eventuală intervenţie militară directă împotriva R.Moldova, sub pretextul apărării vieţii şi securităţii deţinătorilor de cetăţenie rusă;
· Reizbucnirea conflictului transnistrean;
· Dezintegrarea teritorială a R.Moldova;
· Apariţia unei zone de profundă instabilitate la frontiera UE şi NATO;
· Declanşarea unei crize umanitare dezastruoase pentru economia şi securitatea socială a R.Moldova şi a întregii regiuni;
· Blocarea procesului de integrare europeană a R.Moldova;
· Păstrarea R.Moldova în sfera de influenţă a Rusiei şi diminuarea drastică a relaţiilor acesteia cu UE şi SUA;
· Utilizarea prezenţei militare ruse din regiunea transnistreană ca instrument de blocare a aspiraţiilor euro-atlantice ale R.Moldova.

Date fiind aceste riscuri şi ameninţări de o gravitate deosebită, Partidul Liberal revendică:

· Retragerea completă, necondiţionată şi imediată a tuturor forţelor militare ruse din regiunea transnistreană;
· Evacuarea în Rusia a armamentului, cu participarea specialiştilor internaţionali, organizaţiilor internaţionale de profil şi a altor părţi interesate;
· Înlocuirea trupelor de pace ruse cu contingente de menţinere a păcii ale UE;
· Constituirea şi aplicarea unui mecanism european de negociere a conflictului;
· Cooptarea României, ca stat vecin, în mecanismul de negocieri, luându-se în considerare faptul că România a făcut parte din vechiul format de negocieri din perioada 1992-1994;
· Revizuirea Concepţiei Securităţii Naţionale adoptate recent de Parlamentul R.Moldova, în sensul cererii îndeplinirii angajamentelor Summitului de la Istanbul (1999) de către Rusia;
· Încheierea unui acord de pre-aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi înaintarea unei solicitări oficiale a conducerii R.Moldova de aderare la NATO.

Partidul Liberal cere, de asemenea, Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului R.Moldova să întreprindă acţiunile diplomatice ce se impun pentru a obţine suportul deplin al Uniunii Europene, al Consiliului de Securitate al ONU, al Statelor Unite ale Americii, al Alianţei Nord-Atlantice, precum şi al tuturor statelor democratice la realizarea obiectivelor sus-menţionate.

Partidul Liberal face apel către partidele politice, societatea civilă şi toţi oamenii de bună credinţă din R.Moldova să sprijine campania iniţiată de PL – Caravana „Retragerea Armatei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova”- care îşi va lua startul la 5 octombrie curent, ora 9.00, în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Departamentul de Comunicare al PL

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!