PSL a profanat ideea schimbării

Majoritatea covârşitoare a celor care au participat la sondajul de pe blog cred că PSL a profanat ideea schimbării, prin peruietele făcute de către această formaţiune te la fondarea ei.
Astfel, la întrebarea "A profanat PSL ideea schimbării cu care s-au lansat în 2001 după ce a participat în coaliţie cu foştii guvernanţi, a votat candidatura lui V.Voronin şi s-a unit cu PD?", 78% au răspuns afirmativ, în timp ce doar 17% cred contrariul.
Au mai rămas circa 4 ore până la încheierea sondajului, timp în care puteţi să vă expuneţi poziţia, inclusiv prin intermediul acestui instrument (sondaj).

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cât ai klipi din ochi uiţi de ce te-ai lansat în politică

Un proverb vechi ne învaţă să vedem mai întâi de toate bârna din ochiul propriu, înainte de a observa paiul din ochiul altuia. Astăzi mulţi oameni vorbesc doar despre paiele din ochii altora, făcându-se că nu observa bârnele, destul de groase, din proprii ochi. Am revenit acum de la o şedinţă la care s-a vorbit despre faptul că suntem monitorizaţi de Consiliul Europei de circa 12 ani şi nu se ştie când va fi pus capăt acestui proces. În urma discuţiilor purtate acolo, mi-a venit în cap ideea să scriu o scurtă poveste întâmplată cu un grup de tineri, care în 2001 au lansat Grupul de iniţiativă social-liberală, devenit ulterior Partidul Social-Liberal (dispărut recent, prin fuzionarea cu PD).


La încheierea procesului de votare pentru alegerile parlamentare din 2001, la televiziune a participat la o emisiune de comentarii analistul politic Oleg Serebrian care a declarat că nu a fost la votare, pentru că "nu am avut pentru cine să-mi dau votul". În scurt timp după această destăinuire senzaţională (totuşi, analiştii politici evitau să spună în public acest lucru), un grup de tineri, în frunte cu Oleg Serebrian, anunţă crearea Grupului Iniţiativei Social-Liberale, devenit, pe 9 mai, Partidul Social-Liberal.

Liderii Partidului Social-Liberal (PSL) au motivat apariţia noii formaţiuni pe scena politică a Republicii Moldova prin necesitatea de a răspunde sfidărilor generate de decepţia profundă a populaţiei faţă de guvernările din perioada 1991-2000. Ei consideră că această nemulţumire şi neîncredere faţă de forţele politice democratice şi liderii lor s-a manifestat prin acordarea masivă a voturilor electoratului în favoarea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) care promitea revenirea la "bunăstarea" din perioada sovietică." (vedeţi aici) De fapt, este o continuare logică a ceea ce Oleg Serebrian a spus la televiziune, că "nu ai pentru cine vota".
Straniu fapt că îndată după lansarea PSL, în această formaţiune (recitiţi motivul lansării "decepţia faţă de guvernările din perioada 1991-2000"), au ajuns persoane foarte cunoscute publicului larg, inclusiv datorită faptului că au participat la guvernare în deceniul trecut (Moşanu, Matei, Dabija etc.). S-a trecut cu vederea acest lucru. Adevărat că peste nu mult timp a venit perioada despărţirilor. Pe unde cu scandal, pe unde mai liniştit.
Au trecut mai puţin de 4 ani de la lansarea PSL, decepţionat de vechea clasă politică, şi în 2004, a fost anunţată crearea Blocului Moldova Democratică, din care făcea parte AMN, PD şi PSL. Amintesc că din această componenţă făceau parte foşti demnitari, în care cei care au creat formaţiunea social-liberală erau dezamăgiţi în 2001, aşa cum sunt ex-premierul Dumitru Braghiş, ex-spicherul Parlamentului (perioada 1998-2001) Dumitru Diacov, ex-vicepremieri (Ivan Guţu, care a lucrat şi pentru PCUS, Valeriu Cosarciuc) şi alţi politicieni care au fost la guvernare în perioada indicată de PSL. Şi atunci s-a închis ochii la această, cum zic ruşii, "nestâkovkă" în ceea ce au anunţat la lansare junii pslişti şi acţiunile lor practice. (o să mai revin la istoria BMD).

În urma alegerile parlamentare din 2005, pe listele BMD în Legislativ trec trei deputaţi PSL: Oleg Serebrian, Igor Klipii şi Valentina Golban. A urmat 4 aprilie, la care cei trei deputaţi PSL (vedeţi că i-am enumerat) au votat pentru candidatura lui Vladimir Voronin pentru funcţia de şef al statului. Acest gest deja a ridicat un mare semn de întrebare faţă de cei din PSL. Dar, se pare că şi aceasta a trecut.

Pe 10 februarie 2008, PSL fuzionează cu PD în baza formaţiunii conduse de ex-spicherul D. Diacov, formaţiune pentru care, Oleg Serebrian, nu a putut nicidecum să voteze pentru că "nu avea pentru cine". Apare logica întrebare: ce s-a schimbat de junii pslişti au renunţat la ideea cu care s-au lansat ca formaţiune politică? A întinerit Diacov? Sau Diacov "marca 2008" este mai bun decât Diacov "marca 2001"?

Acum revin la BMD, aşa cum am promis. În 2004-2005, cei mai înverşunaţi critici, din interiorul BMD, referitor la prezenţa PD-ului şi a lui D. Diacov în "Moldova Democrată" erau, bineînţeles, cei din PSL. Şi discuţiile după spate erau destul de acide....

Acum PSL şi ideea cu care s-a lansat sunt date uitării. A trecut în istorie ideea "schimbării clasei politice" lansate de social-liberali, îmbrăţişaţi acum cu cei pe care-i criticau atunci. Ei au fost pripii care au profanat în R. Moldova ideea schimbării pe care o pot aduce în politică tinerii.

Mi-am amintit această poveste datorită unor (s)klipi(ri), care mi-au părut deplasate.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Aproape jumătate din populaţia Transnistriei nu crede că Rusia va recunoaşte independenţa acestei regiuni

Optimismul transnistrenilor privind "apropiata independenţă" a rmn scade. Dacă îndată după aşa-numitul referendum de independenţă, din noiembrie 2006, majoritatea dintre locuitorii regiunii erau convinşi că mâine-poimâne va fi recunoscută independenţa Transnistriei, în special, de către Rusia, acum numărul acestor "optimişti" este de circa o treime. În schimb, toţi mai mulţi oameni revin cu picioarele pe pământ şi înţeleg că nu au şanse ca rmn să fie stat independent.
Potrivit rezultatelor sondajului de opinie publică, realizat, recent, de către Asociaţia "New Age" de la Tiraspol (am o anumită încredere în ceea ce face această organizaţie, cunoscând directorul acesteia), 47,4% din locuitorii regiunii de est a R. Moldova sunt sceptici în ce priveşte recunoaşterea, de către Rusia, a independenţei Transnistriei, după ce Moscova a recunoscut indepenţa regiunilor rebele Abhazia şi Osetia de Sud (vedeţi aici). Astfel, din cei intervievaţi, 34,3% cred că Rusia "mai degrabă nu va recunoaşte" independenţa rmn, iar 13,1% nu s-au temut să spun franc că "nu, nu va recunoaşte".
Numărul naivilor (inclusiv a celor forţaţi să fie atare) este de 35,3%, dintre care 13,1% sunt siguri că Rusia va recunoaşte independenţa rmn, iar 32,3% (probabil de frică) au spus că "mai degrabă va recunoaşte".
Propun să judecaţi despre modul în care locuitorii regiunii transnistrene înţeleg pe ce lume se află, citind următoarele cifre ale sondajului în cauză. Astfel, aproape 70% din transnistreni sunt convinşi (!) de faptul că gestul Rusiei de a recunoaşte independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei va contribui la sporirea autorităţii Moscovei în faţa opiniei publice internaţionale. Contrar cred doar 20,2%.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Ucraina ar putea merge pe calea Moldovei, transformându-se în republică parlamentară UPDATE 13.20

Ucraina se va transforma în republică parlamentară, la fel ca şi (parţial) Moldova. Intenţia de a schimba sistemul politic din ţara vecină a fost anunţată de către premierul Iulia Timoşenko, ieri, în cadrul unei intervenţii televizate (vedeţi aici), după ce "coaliţia portocalie" de la Kiev s-a destrămat a doua oară în ultimii doi ani. Liderul "BIuT" şi-a exprimat încrederea că până la viitoarele alegeri prezidenţiale (programata pentru sfârşitul lui 2009) vor fi operate modificările în Constituţie, care vor pune bazele "unei forme parlamentare puternice de conducere în Ucraina". Timoşenko a mai anunţat că va propune Radei, în scurt timp, modificările "gândite şi întemeiate" la constituţia ţării, care "vor consolida Rada Supremă".

O publicaţie ucraineană "Astăzi", deţinută de către Renat Ahmetov, principalul finanţator al Partidului Regiunilor (al lui Viktor Ianukovici) a anunţat că este gândită o strategie potrivit căreia Viktor Ianukovici va deveni preşedinte al Ucrainei, iar Iu. Timoşenko îşi va păstra postul de prim-ministru. Alegerile prezidenţiale urmează să se desfăşoare, potrivit sursei citate, în termen, după ce va fi modificată Constituţia, astfel ca principalele pârghii de administrare a statului să-i revină primului-ministru. Acelaşi ziar, citând surse din cadrul PR, informează că noua coaliţie, formată din BIuT şi PR, va fi creată până la finele lunii curente, iar V. Ianukovici va fi ales în funcţie de spicher al Radei, formaţiunii conduse de către acesta urmând să-i revină şi postul de vicepremier în Guvernul Timoşenko.

Moldova a decis să treacă la forma parlamentare de guvernământ în vara lui 2000, când s-au operat un şir de modificări în Constituţie, în special ce ţin de modul de alegere a preşedintelui ţării. Din 2001, şeful statului moldovean este ales de către Paralment, cu o majoritate calificată, şi nu prin vot direct, de către cetăţeni. De altfel, Constituţia Moldovei nu prevede expres că ţara noastră este republică parlamentară.

De remarcat că şi în România se mai discută (acum cu mai puţină intensitate) despre trecerea la republică parlamentară, idee promovată, în special, de către PSD şi PNL.

La începutul acestui an o formaţiune politică moldovenească a iniţiat o campanie de schimbare a modului de alegere a preşedintelui R. Moldova, care a eşuat.

În Uniunea Europeană există mai multe state cu forme parlamentare de guvernământ. Astfel, în Germania, Italia, Cehia, Grecia, Ungaria, Letonia şi Andora preşedintele ţării este ales de către Parlament. Deşi sunt democraţii parlamentare, Finlanda, Polonia, Slovacia şi Bulgaria, totuşi şeful statului este ales, în aceste ţări, prin sufragiu universal şi direct.

UPDATE 13.20
Ieri un deputat al BIuT (formaţiune considerată democratică şi prooccidentală) a înregistrat (vezi aici) în Rada Supremă un proiect de lege privind majorarea pragului electoral de la 3 la 7% (acest prag este în Federaţia Rusă). Atunci când Parlamentul de la Chişinău a votat revenirea la pragul de 6% (de la 4%, stabilit în 2005), majoritatea formaţiunilor politice şi a analiştilor moldoveni au acuzat că aceasta este o practică anti-democratică. Straniu lucru că 7% pentru trecerea barierei electorale în Ucraina vine de la o formaţiune cu susţinere în Occident şi cu viziuni euroatlantice, dar nimeni nu vorbeşte despre caracterul "antidemocratic" al propunerii. Oare de c?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

După întrevederea cu Medvedev, Smirnov anunţă renunţarea la "moratoriul" referitor la relaţiile cu Moldova

Cum era de aşteptat, după întrevederea cu preşedintele rus, Dmitri Medvedev, liderul separatiştilor transnistreni, Igor Smirnov, anunţă renunţarea la "moratoriul" referitor la întreruperea relaţiilor cu R. Moldova, lansat pe 12 august (vezi aici). Aceasta înseamnă că Smirnov a fost "convins" să fie cooperant şi să discute cu Chişinăul. Pe 26 august, revenit de la Soci, unde s-a întâlnit cu şeful statului rus, preşedintele moldovean Vladimir Voronin a informat că se pregăteşte o întrevedere a sa cu Igor Smirnov.
Deocamdată lipsesc informaţii de la preşedinţia rusă, referitoare la "discuţiile serioase" purtate de către Medvedev-Smirnov. Din la care am făcut trimitere se poate de înţeles că în viitorul apropiat ar putea fi reluat procesul de negocieri în format "5+2" (Была также достигнута договоренность «о продолжении переговорного процесса в трехстороннем формате на рабочем уровне с возможностью выхода на более высокий уровень».).

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Parlamentul European cere urgentarea creării unui spaţiu de liber schimb între UE şi Moldova UPDATE 15.40

Parlamentul European solicită Comisiei Europene urgentarea procesului de creare a zonei de liber schimb cu R. Moldova, Ucraina şi Georgia. Această solicitare este formulată într-un proiect de rezoluţie a Parlamentului European, referitoare la Georgia, care urmează a fi aprobată astăzi de această instituţie. În acelaşi document se recomandă facilitarea regimului de vize cu statele în cauză. De asemenea, proiectul condamnă "acţiunea armată disproporţionată şi inadecvată a Rusiei împotriva Georgiei".

Amintim că Moldova, din 1 martie 2008, beneficiază de un regim de comerţ asimetric cu UE. Din acest an ţara noastră dispune şi de un regim facilitar de obţinere a vizelor pentru statele UE. Totodată, Chişinău doreşte ca viitorul acord juridic, pe care îl va negocia cu UE, să prevadă crearea unei zone de comerţ liber şi liberalizarea integrală a regimului de vize.


UPDATE 15.40

Parlamentul European a adoptat miercuri, cu 549 voturi pentru, 68 împotrivă şi 61 abţineri, o rezoluţie privind situaţia din Georgia, după ce luni seară a avut o dezbatere pe aceeaşi temă, în cadrul căreia parlamentarii europeni au condamnat vehement acţiunile Rusiei din Georgia, transmite AGERPRES.

Prin documentul adoptat miercuri, eurodeputaţii condamnă "acţiunea militară inacceptabilă şi disproporţionată a Rusiei şi pătrunderea în profunzime a trupelor ruseşti pe teritoriul Georgiei" şi cer Rusiei să respecte "suveranitatea, integritatea teritorială şi inviolabilitatea frontierelor recunoscute internaţional ale Republicii Georgia", apreciind că "nu există nici un motiv legitim pentru ca Rusia să invadeze Georgia, să ocupe părţi ale teritoriului acesteia şi să ameninţe să răstoarne guvernul unei ţări democratice".

De asemenea, rezoluţia condamnă şi recunoaşterea de către Rusia a independenţei regiunilor separatiste Osetia de Sud şi Abhazia, considerînd-o o încălcare a dreptului internaţional.

Ca şi în declaraţia finală a Consiliului European desfăşurat la 1 septembrie la Bruxelles, şi în rezoluţia Parlamentului se pune un accent deosebit pe respectarea de către Rusia a tuturor prevederilor acordului de încetare a focului în şase puncte încheiat cu Georgia, prin medierea preşedintelui în exerciţiu al UE, Nicolas Sarkozy.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Medvedev l-a chemat pe Smirnov "pentru o discuţie serioasă"

Preşedintele rus Dmitri Medvedev se va întâlni astăzi, la Soci, cu liderul separatiştilor de la Tiraspol, Igor Smirnov. Despre aceasta a confirmat şeful de la Kremlin, după ce în după ameaza zilei de ieri, când în raioanele de est ale R. Moldova rebelii marcau "a 18-a independenţă a rmn", un consilier al lui Medvedev a anunţat că Smirnov este invitat la Moscova "pentru o discuţie serioasă". Potrivit consilierului prezidenţial rus, Serghei Prihodiko, Federaţia Rusă, în calitate de mediator (se subliniază acest lucru) "va susţine eforturile preşedintelui Vladimir Voronin de reglementare a diferendului transnistrean, în conformitate cu poziţia exprimată la Soci (la recenta întrevedere) de către preşedinte (Medvedev)".

Acest fapt nu înseamnă nimic altceva decât invitarea lui Smirnov "pe covorul" şefilor, pentru a i se da indicaţii să fie mai cooperant şi să accepte o întrevedere cu preşedintele moldovean, în vederea stabilirii unei înţelegeri de reluare a procesului de negocieri în format "5+2". În felul acesta Rusia, care este în grav handicap de imagine, va demonstra "deschiderea şi atitudinea pozitivă în reglementarea conflictelor îngheţate, după alt model decât Osetia şi Abhazia". Însă, din câte intuiesc, mai mult decât reluarea negocierilor "5+2", întrerupte în martie 2006, nu se va reuşi. Se pare că poziţiile părţilor (R. Moldova şi Rusia) rămân diferite. Chişinăul insistă că soluţionarea problemei transnistrene poate fi făcută OBLIGATORIU (termenul aparţile lui Vladimir Voronin) în baza Legii privind prevederile de bază ale statutului regiunii transnistrene, aprobată cu unanimitate de voturi (facă facem abstracţie de faptul că V. Pavlicenco s-a supărat că nu a fost luată în calcul o sugestie redacţională de-a ei şi nu a susţinut proiectul) de către Parlamentul moldovean, la 22 iulie 2005. În acelaşi timp, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat recent că părţile ar fi de acord să revină la memorandumul Kozak, fapt dezaprobat, la scurt timp, de către spicherul de la Chişinău Marian Lupu. Totodată, reprezentantul special al UE în R. Moldova, Kalman Mizsei a subliniat, ieri, că UE nu va susţine reglementarea transnistreană în baza memorandumului Kozak, respins de preşedintele moldovean în noiembrie 2003. De evidenţiat că oficialităţile moldoveneşti menţionează, de orice dată, că orice soluţie finală a problemei transnistrene trebuie să fie luată la masa de negocieri în format "5+2".

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

UE apreciază poziţia echilibrată a Chişinăului în legătură cu situaţia din Georgia

Situaţia din Georgia şi perspectivele reglementării diferendului transnistrean, intensificarea cooperării Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au constituit subiectul principal al întrevederii de astăzi a liderilor fracţiunilor parlamentare cu Kalman Mizsei, Reprezentantul special al UE în Republica Moldova.

Kalman Mizsei a informat liderii fracţiunilor despre conţinutul declaraţiei finale privind situaţia din Georgia, adoptată ieri la Bruxelles în cadrul summitului extraordinar al conducătorilor statelor-membre ale Uniunii Europene. Potrivit documentului recunoaşterea de către Rusia a Abhaziei şi Osetiei de Sud contravine dreptului internaţional. UE consideră inacceptabilă încălcarea integrităţii teritoriale a Georgiei. Deşi este interesată în cooperarea de mai departe cu Federaţia Rusă, UE nu poate depăşi situaţia cînd un partener neglijează principiile de bază ale dreptului internaţional, a spus oficialul european. Uniunea Europeană se pronunţă, de asemenea, pentru respectarea planului de încetare a conflictului armat din Georgia negociat de preşedintele în exerciţiu al UE, Nicolas Sarkozy, cu liderii de la Moscova şi Tbilisi. Potrivit lui Kalman Mizsei, pentru UE este foarte important ca, prin consens, reieşind din noua situaţie, statele-membre să elaboreze o poziţie unică în politica externă a comunităţii.

Reprezentantul special al UE a apreciat înalt poziţia echilibrată şi matură a Republicii Moldova prin aderarea la declaraţia anterioară a UE referitor la situaţia din Georgia, expusă în recenta Declaraţie a Guvernului Republicii Moldova în legătură cu situaţia din Osetia de Sud şi Abhazia. Sîntem interesaţi să intensificăm cooperarea cu statele vecine din est, inclusiv cu Republica Moldova, a accentuat Kalman Mizsei, pronunţîndu-se pentru negocierea unui nou acord, mai profund şi integrat, de cooperare dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Desfăşurarea democratică a viitoarelor alegeri parlamentare din republica noastră, în opinia oficialului european, are o importanţă crucială pentru viitorul relaţiilor cu UE.

Situaţia nou creată în legătură cu evenimentele din Georgia nu au schimbat principiile UE privind reglementarea conflictului transnistrean, a estimat în alt context Kalman Mizsei. Uniunea Europeană pledează pentru reluarea negocierilor în formatul 5+2, pentru soluţionarea cît mai grabnică a problemei prin elaborarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova după cum prevede Legea adoptată unanim de Parlamentul moldovean în vara anului 2005.

Liderii fracţiunilor parlamentare, la rîndul lor, au susţinut poziţia echilibrată a Uniunii Europene vizavi de situaţia din Osetia de Sud şi Abhazia şi eforturile statelor occidentale de a contribui la reglementarea ei pe căi diplomatice. Situaţia din Osetia de Sud şi Abhazia, în opinia acestora, nu poate fi comparată cu cea din regiunea transnistreană. Potrivit conducătorilor formaţiunilor parlamentare, un impuls puternic în procesul de reglementare a diferendului transnistrean ar fi realizarea unor paşi concreţi pe calea Republicii Moldova spre Uniunea Europeană, inclusiv rezolvarea problemei vizelor pentru cetăţenii moldoveni. De asemenea, oficialii au pledat pentru semnarea unui nou acord de cooperare intensă a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

Liderii fracţiunilor parlamentare au exprimat recunoştinţă Reprezentantului special al UE, misiunilor diplomatice occidentale acreditate la Chişinău pentru eforturile depuse în vederea accelerării proceselor de democratizare din republica noastră.

Serviciul de presă al Parlamentului

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Moldova va fi subiect de discuţie a reuniunii Consiliului UE din luna octombrie

Preşedintele Traian Băsescu a precizat luni, la finalul CE de la Bruxelles, că omologul său francez Nicolas Sarkozy a dat asigurări că problema Moldovei va figura pe agenda Consiliului din octombrie şi a adăugat că intervenţia sa din cadrul dezbaterilor s-a referit şi la Transnistria.
"Preşedintele Sarkozy a asigurat că Moldova va fi punct separat pe ordinea de zi a Consiliului din luna octombrie. Sarcina noastră în perioada următoare este să discutăm cu Chişinăul, să vedem care sunt aspiraţiile lor de la o dezbatere pe tema Moldova, în Consiliul European. Moldova este tratată şi în documentul depus de noi", a declarat preşedintele Traian Băsescu, la finalul lucrărilor CE extraordinar convocat de preşedinţia franceză a UE pe tema crizei din Georgia.
Şeful statului a precizat că va încerca să vorbească şi cu Vladimir Voronin pe această temă. "A fost o presiune românească şi un ideal aproape la fiecare Consiliu de când am devenit membrii ai UE, indiferent de temă revenim la Moldova. Iată că azi a promis preşedintele Sarkozy că problema Moldovei va fi discutată ca punct separat în octombrie, ceea ce implică o cooperare cu Chişinăul, să ştim ce vor ei să se audă în Consiliu. Noi avem obligaţia să ne continuăm pioneratul, mai ales că suntem ţara care susţine de doi ani ca Moldova să fie încadrată în pachetul Balcanii de Vest, deşi are altă poziţie geografică, să nu fie abandonată pentru o eventuală integrare cu Ucraina", a insistat şeful statului.
Preşedintele a explicat că a adus în discuţia summit-ului european problema conflictul îngheţat din Transnistria, subliniind că mecanismele ce au fost create la începutul anilor 90, pentru conflictele îngheţate, n-au făcut decât să conserve conflictele şi în acelaţi timp au dat timp liderilor autonomişti să creeze structuri de stat în aceste enclave, ceea ce pune comunitatea internaţională într-o situaţie foarte dificilă pentru că aceste enclave şi-au creat instituţii statale, de la preşedinţi aleşi la guverne, poliţie şi armată. "Toate mecanismele au fost create în baza unor hotărâri ale Consiliului de Securitate de cele mai multe ori, care au fost mecanisme ineficiente. Cert este că aceste mecanisme au prezervat conflictul şi au dat timp autorităţilor autonomiste să-şi creeze instituţii statale. Trebuie schimbate mecanismele, iar UE poate fi un actor credibil şi în negociere, dar şi în impunerea unor noi soluţii acceptate sau hotărâte în Consiliul de Securitate", a mai explicat Băsescu.
Preşedintele a spus că, din perspectiva Românei, pachetul întreg de conflicte îngheţate este mai uşor de negociat pentru că se poate pleca de la principii consacrate în dreptul internaţional- integritatea teritorială, inviolabilitatea frontierelor.Preşedintele a mai spus că toate aceste conflicte au origini diferite, motivaţii diferite, dar fondul rămâne acelaşi şi afectează suveranitatea şi independenţa statelor. "Nu putem găsi un principiu mai sus de aceste criterii care au stat la baza păcii în Europa" a conchis şeful statului.

Sursa: hotnews

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

România va propune ca UE să acorde, în viitorul apropiat, o perspectivă europeană certă R. Moldova

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, că România va înainta cancelariilor statelor membre UE şi NATO un "non-paper" (prezentare neoficială - n.r.) care conţine o analiză a situaţiei din regiunea Mării Negre şi un pachet de măsuri.
Şeful statului a precizat, înaintea plecării la Consiliul european extraordinar pe tema Georgiei, că "România va distribui un non-paper, un document", care conţine o analiză privind situaţia din regiune şi perspectivele de evoluţie a acesteia, precum şi un "pachet de soluţii" pentru ca, pe de o parte, statele mici din regiune să se simtă în siguranţă, iar pe de altă parte evoluţiile pozitive ale dezvoltării variantelor de aprovizionare cu energie să continue.
Preşedintele a subliniat că acest document "nu este public".
Băsescu a menţionat că propunerile României nu vizează strict Georgia.
El a precizat că România va face apel la solidaritate transatlantică şi va susţine ceea ce "în mod tradiţional susţine", respectiv că rezolvarea conflictelor îngheţate din regiunea Mării Negre, inclusiv Transnistria, nu se poate face decât cu respectarea dreptului internaţional, adică a suveranităţii, independenţei, integrităţii teritoriale şi inviolabilităţii frontierelor statelor.
"Vom propune ca Uniunea Europeană să readucă ansamblul conflictelor îngheţate din regiunea Mării Negre în discuţia Consiliului de Securitate al ONU, ansamblu care, în opinia noastră, trebuie să includă şi Kosovo", a mai declarat Traian Băsescu.
România va solicita, de asemenea, ca UE să se implice în formatele de negociere privind conflictele îngheţate din regiune, va propune înlocuirea mecanismelor de asigurare a păcii în aceste zone şi va susţine creşterea rolului NATO în regiunea Mării Negre.
Preşedintele Băsescu a apreciat că este "vital" ca Uniunea Europeană să sprijine evitarea izolării Georgiei şi Azerbaidjanului.
"Vom solicita ca în perioada următoare să se ofere o perspectivă europeană certă Republicii Moldova", a mai declarat şeful statului, precizând că este vorba despre începerea negocierilor pentru planul de asociere la UE.
El a menţionat, totodată, că România este consecventă şi susţine acordarea MAP (Membership Action Plan) pentru Ucraina şi Georgia de către NATO.
Traian Băsescu a mai spus că trebuie să continue acordarea de ajutoare umanitare Georgiei, iar UE trebuie să participe la reconstrucţia acestei ţări.
Deşi nu va cere impunerea de sancţiuni Federaţiei Ruse, România va susţine totuşi să se solicite Rusiei respectarea angajamentelor luate la Istanbul privind retragerea trupelor.
Pe de altă parte, oficialii români vor susţine continuarea proiectelor Nabucco şi P8.
La reuniunea de la Bruxelles, România va fi reprezentată de preşedintele Băsescu, premierul Tăriceanu şi ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, oficialii români deplasându-se cu aceeaşi aeronavă.

Sursa: Mediafax

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!