Optimismul transnistrenilor privind "apropiata independenţă" a rmn scade. Dacă îndată după aşa-numitul referendum de independenţă, din noiembrie 2006, majoritatea dintre locuitorii regiunii erau convinşi că mâine-poimâne va fi recunoscută independenţa Transnistriei, în special, de către Rusia, acum numărul acestor "optimişti" este de circa o treime. În schimb, toţi mai mulţi oameni revin cu picioarele pe pământ şi înţeleg că nu au şanse ca rmn să fie stat independent.
Potrivit rezultatelor sondajului de opinie publică, realizat, recent, de către Asociaţia "New Age" de la Tiraspol (am o anumită încredere în ceea ce face această organizaţie, cunoscând directorul acesteia), 47,4% din locuitorii regiunii de est a R. Moldova sunt sceptici în ce priveşte recunoaşterea, de către Rusia, a independenţei Transnistriei, după ce Moscova a recunoscut indepenţa regiunilor rebele Abhazia şi Osetia de Sud (vedeţi aici). Astfel, din cei intervievaţi, 34,3% cred că Rusia "mai degrabă nu va recunoaşte" independenţa rmn, iar 13,1% nu s-au temut să spun franc că "nu, nu va recunoaşte".
Numărul naivilor (inclusiv a celor forţaţi să fie atare) este de 35,3%, dintre care 13,1% sunt siguri că Rusia va recunoaşte independenţa rmn, iar 32,3% (probabil de frică) au spus că "mai degrabă va recunoaşte".
Propun să judecaţi despre modul în care locuitorii regiunii transnistrene înţeleg pe ce lume se află, citind următoarele cifre ale sondajului în cauză. Astfel, aproape 70% din transnistreni sunt convinşi (!) de faptul că gestul Rusiei de a recunoaşte independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei va contribui la sporirea autorităţii Moscovei în faţa opiniei publice internaţionale. Contrar cred doar 20,2%.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
vineri, 5 septembrie 2008
joi, 4 septembrie 2008
Ucraina ar putea merge pe calea Moldovei, transformându-se în republică parlamentară UPDATE 13.20
Ucraina se va transforma în republică parlamentară, la fel ca şi (parţial) Moldova. Intenţia de a schimba sistemul politic din ţara vecină a fost anunţată de către premierul Iulia Timoşenko, ieri, în cadrul unei intervenţii televizate (vedeţi aici), după ce "coaliţia portocalie" de la Kiev s-a destrămat a doua oară în ultimii doi ani. Liderul "BIuT" şi-a exprimat încrederea că până la viitoarele alegeri prezidenţiale (programata pentru sfârşitul lui 2009) vor fi operate modificările în Constituţie, care vor pune bazele "unei forme parlamentare puternice de conducere în Ucraina". Timoşenko a mai anunţat că va propune Radei, în scurt timp, modificările "gândite şi întemeiate" la constituţia ţării, care "vor consolida Rada Supremă".
O publicaţie ucraineană "Astăzi", deţinută de către Renat Ahmetov, principalul finanţator al Partidului Regiunilor (al lui Viktor Ianukovici) a anunţat că este gândită o strategie potrivit căreia Viktor Ianukovici va deveni preşedinte al Ucrainei, iar Iu. Timoşenko îşi va păstra postul de prim-ministru. Alegerile prezidenţiale urmează să se desfăşoare, potrivit sursei citate, în termen, după ce va fi modificată Constituţia, astfel ca principalele pârghii de administrare a statului să-i revină primului-ministru. Acelaşi ziar, citând surse din cadrul PR, informează că noua coaliţie, formată din BIuT şi PR, va fi creată până la finele lunii curente, iar V. Ianukovici va fi ales în funcţie de spicher al Radei, formaţiunii conduse de către acesta urmând să-i revină şi postul de vicepremier în Guvernul Timoşenko.
Moldova a decis să treacă la forma parlamentare de guvernământ în vara lui 2000, când s-au operat un şir de modificări în Constituţie, în special ce ţin de modul de alegere a preşedintelui ţării. Din 2001, şeful statului moldovean este ales de către Paralment, cu o majoritate calificată, şi nu prin vot direct, de către cetăţeni. De altfel, Constituţia Moldovei nu prevede expres că ţara noastră este republică parlamentară.
De remarcat că şi în România se mai discută (acum cu mai puţină intensitate) despre trecerea la republică parlamentară, idee promovată, în special, de către PSD şi PNL.
La începutul acestui an o formaţiune politică moldovenească a iniţiat o campanie de schimbare a modului de alegere a preşedintelui R. Moldova, care a eşuat.
În Uniunea Europeană există mai multe state cu forme parlamentare de guvernământ. Astfel, în Germania, Italia, Cehia, Grecia, Ungaria, Letonia şi Andora preşedintele ţării este ales de către Parlament. Deşi sunt democraţii parlamentare, Finlanda, Polonia, Slovacia şi Bulgaria, totuşi şeful statului este ales, în aceste ţări, prin sufragiu universal şi direct.
UPDATE 13.20
Ieri un deputat al BIuT (formaţiune considerată democratică şi prooccidentală) a înregistrat (vezi aici) în Rada Supremă un proiect de lege privind majorarea pragului electoral de la 3 la 7% (acest prag este în Federaţia Rusă). Atunci când Parlamentul de la Chişinău a votat revenirea la pragul de 6% (de la 4%, stabilit în 2005), majoritatea formaţiunilor politice şi a analiştilor moldoveni au acuzat că aceasta este o practică anti-democratică. Straniu lucru că 7% pentru trecerea barierei electorale în Ucraina vine de la o formaţiune cu susţinere în Occident şi cu viziuni euroatlantice, dar nimeni nu vorbeşte despre caracterul "antidemocratic" al propunerii. Oare de c?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
O publicaţie ucraineană "Astăzi", deţinută de către Renat Ahmetov, principalul finanţator al Partidului Regiunilor (al lui Viktor Ianukovici) a anunţat că este gândită o strategie potrivit căreia Viktor Ianukovici va deveni preşedinte al Ucrainei, iar Iu. Timoşenko îşi va păstra postul de prim-ministru. Alegerile prezidenţiale urmează să se desfăşoare, potrivit sursei citate, în termen, după ce va fi modificată Constituţia, astfel ca principalele pârghii de administrare a statului să-i revină primului-ministru. Acelaşi ziar, citând surse din cadrul PR, informează că noua coaliţie, formată din BIuT şi PR, va fi creată până la finele lunii curente, iar V. Ianukovici va fi ales în funcţie de spicher al Radei, formaţiunii conduse de către acesta urmând să-i revină şi postul de vicepremier în Guvernul Timoşenko.
Moldova a decis să treacă la forma parlamentare de guvernământ în vara lui 2000, când s-au operat un şir de modificări în Constituţie, în special ce ţin de modul de alegere a preşedintelui ţării. Din 2001, şeful statului moldovean este ales de către Paralment, cu o majoritate calificată, şi nu prin vot direct, de către cetăţeni. De altfel, Constituţia Moldovei nu prevede expres că ţara noastră este republică parlamentară.
De remarcat că şi în România se mai discută (acum cu mai puţină intensitate) despre trecerea la republică parlamentară, idee promovată, în special, de către PSD şi PNL.
La începutul acestui an o formaţiune politică moldovenească a iniţiat o campanie de schimbare a modului de alegere a preşedintelui R. Moldova, care a eşuat.
În Uniunea Europeană există mai multe state cu forme parlamentare de guvernământ. Astfel, în Germania, Italia, Cehia, Grecia, Ungaria, Letonia şi Andora preşedintele ţării este ales de către Parlament. Deşi sunt democraţii parlamentare, Finlanda, Polonia, Slovacia şi Bulgaria, totuşi şeful statului este ales, în aceste ţări, prin sufragiu universal şi direct.
UPDATE 13.20
Ieri un deputat al BIuT (formaţiune considerată democratică şi prooccidentală) a înregistrat (vezi aici) în Rada Supremă un proiect de lege privind majorarea pragului electoral de la 3 la 7% (acest prag este în Federaţia Rusă). Atunci când Parlamentul de la Chişinău a votat revenirea la pragul de 6% (de la 4%, stabilit în 2005), majoritatea formaţiunilor politice şi a analiştilor moldoveni au acuzat că aceasta este o practică anti-democratică. Straniu lucru că 7% pentru trecerea barierei electorale în Ucraina vine de la o formaţiune cu susţinere în Occident şi cu viziuni euroatlantice, dar nimeni nu vorbeşte despre caracterul "antidemocratic" al propunerii. Oare de c?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
miercuri, 3 septembrie 2008
După întrevederea cu Medvedev, Smirnov anunţă renunţarea la "moratoriul" referitor la relaţiile cu Moldova
Cum era de aşteptat, după întrevederea cu preşedintele rus, Dmitri Medvedev, liderul separatiştilor transnistreni, Igor Smirnov, anunţă renunţarea la "moratoriul" referitor la întreruperea relaţiilor cu R. Moldova, lansat pe 12 august (vezi aici). Aceasta înseamnă că Smirnov a fost "convins" să fie cooperant şi să discute cu Chişinăul. Pe 26 august, revenit de la Soci, unde s-a întâlnit cu şeful statului rus, preşedintele moldovean Vladimir Voronin a informat că se pregăteşte o întrevedere a sa cu Igor Smirnov.
Deocamdată lipsesc informaţii de la preşedinţia rusă, referitoare la "discuţiile serioase" purtate de către Medvedev-Smirnov. Din la care am făcut trimitere se poate de înţeles că în viitorul apropiat ar putea fi reluat procesul de negocieri în format "5+2" (Была также достигнута договоренность «о продолжении переговорного процесса в трехстороннем формате на рабочем уровне с возможностью выхода на более высокий уровень».).
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Deocamdată lipsesc informaţii de la preşedinţia rusă, referitoare la "discuţiile serioase" purtate de către Medvedev-Smirnov. Din la care am făcut trimitere se poate de înţeles că în viitorul apropiat ar putea fi reluat procesul de negocieri în format "5+2" (Была также достигнута договоренность «о продолжении переговорного процесса в трехстороннем формате на рабочем уровне с возможностью выхода на более высокий уровень».).
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Parlamentul European cere urgentarea creării unui spaţiu de liber schimb între UE şi Moldova UPDATE 15.40
Parlamentul European solicită Comisiei Europene urgentarea procesului de creare a zonei de liber schimb cu R. Moldova, Ucraina şi Georgia. Această solicitare este formulată într-un proiect de rezoluţie a Parlamentului European, referitoare la Georgia, care urmează a fi aprobată astăzi de această instituţie. În acelaşi document se recomandă facilitarea regimului de vize cu statele în cauză. De asemenea, proiectul condamnă "acţiunea armată disproporţionată şi inadecvată a Rusiei împotriva Georgiei".
Amintim că Moldova, din 1 martie 2008, beneficiază de un regim de comerţ asimetric cu UE. Din acest an ţara noastră dispune şi de un regim facilitar de obţinere a vizelor pentru statele UE. Totodată, Chişinău doreşte ca viitorul acord juridic, pe care îl va negocia cu UE, să prevadă crearea unei zone de comerţ liber şi liberalizarea integrală a regimului de vize.
UPDATE 15.40
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Amintim că Moldova, din 1 martie 2008, beneficiază de un regim de comerţ asimetric cu UE. Din acest an ţara noastră dispune şi de un regim facilitar de obţinere a vizelor pentru statele UE. Totodată, Chişinău doreşte ca viitorul acord juridic, pe care îl va negocia cu UE, să prevadă crearea unei zone de comerţ liber şi liberalizarea integrală a regimului de vize.
UPDATE 15.40
Parlamentul European a adoptat miercuri, cu 549 voturi pentru, 68 împotrivă şi 61 abţineri, o rezoluţie privind situaţia din Georgia, după ce luni seară a avut o dezbatere pe aceeaşi temă, în cadrul căreia parlamentarii europeni au condamnat vehement acţiunile Rusiei din Georgia, transmite AGERPRES.
Prin documentul adoptat miercuri, eurodeputaţii condamnă "acţiunea militară inacceptabilă şi disproporţionată a Rusiei şi pătrunderea în profunzime a trupelor ruseşti pe teritoriul Georgiei" şi cer Rusiei să respecte "suveranitatea, integritatea teritorială şi inviolabilitatea frontierelor recunoscute internaţional ale Republicii Georgia", apreciind că "nu există nici un motiv legitim pentru ca Rusia să invadeze Georgia, să ocupe părţi ale teritoriului acesteia şi să ameninţe să răstoarne guvernul unei ţări democratice".
De asemenea, rezoluţia condamnă şi recunoaşterea de către Rusia a independenţei regiunilor separatiste Osetia de Sud şi Abhazia, considerînd-o o încălcare a dreptului internaţional.
Ca şi în declaraţia finală a Consiliului European desfăşurat la 1 septembrie la Bruxelles, şi în rezoluţia Parlamentului se pune un accent deosebit pe respectarea de către Rusia a tuturor prevederilor acordului de încetare a focului în şase puncte încheiat cu Georgia, prin medierea preşedintelui în exerciţiu al UE, Nicolas Sarkozy.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Medvedev l-a chemat pe Smirnov "pentru o discuţie serioasă"
Preşedintele rus Dmitri Medvedev se va întâlni astăzi, la Soci, cu liderul separatiştilor de la Tiraspol, Igor Smirnov. Despre aceasta a confirmat şeful de la Kremlin, după ce în după ameaza zilei de ieri, când în raioanele de est ale R. Moldova rebelii marcau "a 18-a independenţă a rmn", un consilier al lui Medvedev a anunţat că Smirnov este invitat la Moscova "pentru o discuţie serioasă". Potrivit consilierului prezidenţial rus, Serghei Prihodiko, Federaţia Rusă, în calitate de mediator (se subliniază acest lucru) "va susţine eforturile preşedintelui Vladimir Voronin de reglementare a diferendului transnistrean, în conformitate cu poziţia exprimată la Soci (la recenta întrevedere) de către preşedinte (Medvedev)".
Acest fapt nu înseamnă nimic altceva decât invitarea lui Smirnov "pe covorul" şefilor, pentru a i se da indicaţii să fie mai cooperant şi să accepte o întrevedere cu preşedintele moldovean, în vederea stabilirii unei înţelegeri de reluare a procesului de negocieri în format "5+2". În felul acesta Rusia, care este în grav handicap de imagine, va demonstra "deschiderea şi atitudinea pozitivă în reglementarea conflictelor îngheţate, după alt model decât Osetia şi Abhazia". Însă, din câte intuiesc, mai mult decât reluarea negocierilor "5+2", întrerupte în martie 2006, nu se va reuşi. Se pare că poziţiile părţilor (R. Moldova şi Rusia) rămân diferite. Chişinăul insistă că soluţionarea problemei transnistrene poate fi făcută OBLIGATORIU (termenul aparţile lui Vladimir Voronin) în baza Legii privind prevederile de bază ale statutului regiunii transnistrene, aprobată cu unanimitate de voturi (facă facem abstracţie de faptul că V. Pavlicenco s-a supărat că nu a fost luată în calcul o sugestie redacţională de-a ei şi nu a susţinut proiectul) de către Parlamentul moldovean, la 22 iulie 2005. În acelaşi timp, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat recent că părţile ar fi de acord să revină la memorandumul Kozak, fapt dezaprobat, la scurt timp, de către spicherul de la Chişinău Marian Lupu. Totodată, reprezentantul special al UE în R. Moldova, Kalman Mizsei a subliniat, ieri, că UE nu va susţine reglementarea transnistreană în baza memorandumului Kozak, respins de preşedintele moldovean în noiembrie 2003. De evidenţiat că oficialităţile moldoveneşti menţionează, de orice dată, că orice soluţie finală a problemei transnistrene trebuie să fie luată la masa de negocieri în format "5+2".
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Acest fapt nu înseamnă nimic altceva decât invitarea lui Smirnov "pe covorul" şefilor, pentru a i se da indicaţii să fie mai cooperant şi să accepte o întrevedere cu preşedintele moldovean, în vederea stabilirii unei înţelegeri de reluare a procesului de negocieri în format "5+2". În felul acesta Rusia, care este în grav handicap de imagine, va demonstra "deschiderea şi atitudinea pozitivă în reglementarea conflictelor îngheţate, după alt model decât Osetia şi Abhazia". Însă, din câte intuiesc, mai mult decât reluarea negocierilor "5+2", întrerupte în martie 2006, nu se va reuşi. Se pare că poziţiile părţilor (R. Moldova şi Rusia) rămân diferite. Chişinăul insistă că soluţionarea problemei transnistrene poate fi făcută OBLIGATORIU (termenul aparţile lui Vladimir Voronin) în baza Legii privind prevederile de bază ale statutului regiunii transnistrene, aprobată cu unanimitate de voturi (facă facem abstracţie de faptul că V. Pavlicenco s-a supărat că nu a fost luată în calcul o sugestie redacţională de-a ei şi nu a susţinut proiectul) de către Parlamentul moldovean, la 22 iulie 2005. În acelaşi timp, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat recent că părţile ar fi de acord să revină la memorandumul Kozak, fapt dezaprobat, la scurt timp, de către spicherul de la Chişinău Marian Lupu. Totodată, reprezentantul special al UE în R. Moldova, Kalman Mizsei a subliniat, ieri, că UE nu va susţine reglementarea transnistreană în baza memorandumului Kozak, respins de preşedintele moldovean în noiembrie 2003. De evidenţiat că oficialităţile moldoveneşti menţionează, de orice dată, că orice soluţie finală a problemei transnistrene trebuie să fie luată la masa de negocieri în format "5+2".
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
marți, 2 septembrie 2008
UE apreciază poziţia echilibrată a Chişinăului în legătură cu situaţia din Georgia
Situaţia din Georgia şi perspectivele reglementării diferendului transnistrean, intensificarea cooperării Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au constituit subiectul principal al întrevederii de astăzi a liderilor fracţiunilor parlamentare cu Kalman Mizsei, Reprezentantul special al UE în Republica Moldova.
Kalman Mizsei a informat liderii fracţiunilor despre conţinutul declaraţiei finale privind situaţia din Georgia, adoptată ieri la Bruxelles în cadrul summitului extraordinar al conducătorilor statelor-membre ale Uniunii Europene. Potrivit documentului recunoaşterea de către Rusia a Abhaziei şi Osetiei de Sud contravine dreptului internaţional. UE consideră inacceptabilă încălcarea integrităţii teritoriale a Georgiei. Deşi este interesată în cooperarea de mai departe cu Federaţia Rusă, UE nu poate depăşi situaţia cînd un partener neglijează principiile de bază ale dreptului internaţional, a spus oficialul european. Uniunea Europeană se pronunţă, de asemenea, pentru respectarea planului de încetare a conflictului armat din Georgia negociat de preşedintele în exerciţiu al UE, Nicolas Sarkozy, cu liderii de la Moscova şi Tbilisi. Potrivit lui Kalman Mizsei, pentru UE este foarte important ca, prin consens, reieşind din noua situaţie, statele-membre să elaboreze o poziţie unică în politica externă a comunităţii.
Reprezentantul special al UE a apreciat înalt poziţia echilibrată şi matură a Republicii Moldova prin aderarea la declaraţia anterioară a UE referitor la situaţia din Georgia, expusă în recenta Declaraţie a Guvernului Republicii Moldova în legătură cu situaţia din Osetia de Sud şi Abhazia. Sîntem interesaţi să intensificăm cooperarea cu statele vecine din est, inclusiv cu Republica Moldova, a accentuat Kalman Mizsei, pronunţîndu-se pentru negocierea unui nou acord, mai profund şi integrat, de cooperare dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Desfăşurarea democratică a viitoarelor alegeri parlamentare din republica noastră, în opinia oficialului european, are o importanţă crucială pentru viitorul relaţiilor cu UE.
Situaţia nou creată în legătură cu evenimentele din Georgia nu au schimbat principiile UE privind reglementarea conflictului transnistrean, a estimat în alt context Kalman Mizsei. Uniunea Europeană pledează pentru reluarea negocierilor în formatul 5+2, pentru soluţionarea cît mai grabnică a problemei prin elaborarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova după cum prevede Legea adoptată unanim de Parlamentul moldovean în vara anului 2005.
Liderii fracţiunilor parlamentare, la rîndul lor, au susţinut poziţia echilibrată a Uniunii Europene vizavi de situaţia din Osetia de Sud şi Abhazia şi eforturile statelor occidentale de a contribui la reglementarea ei pe căi diplomatice. Situaţia din Osetia de Sud şi Abhazia, în opinia acestora, nu poate fi comparată cu cea din regiunea transnistreană. Potrivit conducătorilor formaţiunilor parlamentare, un impuls puternic în procesul de reglementare a diferendului transnistrean ar fi realizarea unor paşi concreţi pe calea Republicii Moldova spre Uniunea Europeană, inclusiv rezolvarea problemei vizelor pentru cetăţenii moldoveni. De asemenea, oficialii au pledat pentru semnarea unui nou acord de cooperare intensă a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
Liderii fracţiunilor parlamentare au exprimat recunoştinţă Reprezentantului special al UE, misiunilor diplomatice occidentale acreditate la Chişinău pentru eforturile depuse în vederea accelerării proceselor de democratizare din republica noastră.
Serviciul de presă al Parlamentului
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Kalman Mizsei a informat liderii fracţiunilor despre conţinutul declaraţiei finale privind situaţia din Georgia, adoptată ieri la Bruxelles în cadrul summitului extraordinar al conducătorilor statelor-membre ale Uniunii Europene. Potrivit documentului recunoaşterea de către Rusia a Abhaziei şi Osetiei de Sud contravine dreptului internaţional. UE consideră inacceptabilă încălcarea integrităţii teritoriale a Georgiei. Deşi este interesată în cooperarea de mai departe cu Federaţia Rusă, UE nu poate depăşi situaţia cînd un partener neglijează principiile de bază ale dreptului internaţional, a spus oficialul european. Uniunea Europeană se pronunţă, de asemenea, pentru respectarea planului de încetare a conflictului armat din Georgia negociat de preşedintele în exerciţiu al UE, Nicolas Sarkozy, cu liderii de la Moscova şi Tbilisi. Potrivit lui Kalman Mizsei, pentru UE este foarte important ca, prin consens, reieşind din noua situaţie, statele-membre să elaboreze o poziţie unică în politica externă a comunităţii.
Reprezentantul special al UE a apreciat înalt poziţia echilibrată şi matură a Republicii Moldova prin aderarea la declaraţia anterioară a UE referitor la situaţia din Georgia, expusă în recenta Declaraţie a Guvernului Republicii Moldova în legătură cu situaţia din Osetia de Sud şi Abhazia. Sîntem interesaţi să intensificăm cooperarea cu statele vecine din est, inclusiv cu Republica Moldova, a accentuat Kalman Mizsei, pronunţîndu-se pentru negocierea unui nou acord, mai profund şi integrat, de cooperare dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Desfăşurarea democratică a viitoarelor alegeri parlamentare din republica noastră, în opinia oficialului european, are o importanţă crucială pentru viitorul relaţiilor cu UE.
Situaţia nou creată în legătură cu evenimentele din Georgia nu au schimbat principiile UE privind reglementarea conflictului transnistrean, a estimat în alt context Kalman Mizsei. Uniunea Europeană pledează pentru reluarea negocierilor în formatul 5+2, pentru soluţionarea cît mai grabnică a problemei prin elaborarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova după cum prevede Legea adoptată unanim de Parlamentul moldovean în vara anului 2005.
Liderii fracţiunilor parlamentare, la rîndul lor, au susţinut poziţia echilibrată a Uniunii Europene vizavi de situaţia din Osetia de Sud şi Abhazia şi eforturile statelor occidentale de a contribui la reglementarea ei pe căi diplomatice. Situaţia din Osetia de Sud şi Abhazia, în opinia acestora, nu poate fi comparată cu cea din regiunea transnistreană. Potrivit conducătorilor formaţiunilor parlamentare, un impuls puternic în procesul de reglementare a diferendului transnistrean ar fi realizarea unor paşi concreţi pe calea Republicii Moldova spre Uniunea Europeană, inclusiv rezolvarea problemei vizelor pentru cetăţenii moldoveni. De asemenea, oficialii au pledat pentru semnarea unui nou acord de cooperare intensă a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
Liderii fracţiunilor parlamentare au exprimat recunoştinţă Reprezentantului special al UE, misiunilor diplomatice occidentale acreditate la Chişinău pentru eforturile depuse în vederea accelerării proceselor de democratizare din republica noastră.
Serviciul de presă al Parlamentului
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Moldova va fi subiect de discuţie a reuniunii Consiliului UE din luna octombrie
Preşedintele Traian Băsescu a precizat luni, la finalul CE de la Bruxelles, că omologul său francez Nicolas Sarkozy a dat asigurări că problema Moldovei va figura pe agenda Consiliului din octombrie şi a adăugat că intervenţia sa din cadrul dezbaterilor s-a referit şi la Transnistria.
"Preşedintele Sarkozy a asigurat că Moldova va fi punct separat pe ordinea de zi a Consiliului din luna octombrie. Sarcina noastră în perioada următoare este să discutăm cu Chişinăul, să vedem care sunt aspiraţiile lor de la o dezbatere pe tema Moldova, în Consiliul European. Moldova este tratată şi în documentul depus de noi", a declarat preşedintele Traian Băsescu, la finalul lucrărilor CE extraordinar convocat de preşedinţia franceză a UE pe tema crizei din Georgia.
Şeful statului a precizat că va încerca să vorbească şi cu Vladimir Voronin pe această temă. "A fost o presiune românească şi un ideal aproape la fiecare Consiliu de când am devenit membrii ai UE, indiferent de temă revenim la Moldova. Iată că azi a promis preşedintele Sarkozy că problema Moldovei va fi discutată ca punct separat în octombrie, ceea ce implică o cooperare cu Chişinăul, să ştim ce vor ei să se audă în Consiliu. Noi avem obligaţia să ne continuăm pioneratul, mai ales că suntem ţara care susţine de doi ani ca Moldova să fie încadrată în pachetul Balcanii de Vest, deşi are altă poziţie geografică, să nu fie abandonată pentru o eventuală integrare cu Ucraina", a insistat şeful statului.
Preşedintele a explicat că a adus în discuţia summit-ului european problema conflictul îngheţat din Transnistria, subliniind că mecanismele ce au fost create la începutul anilor 90, pentru conflictele îngheţate, n-au făcut decât să conserve conflictele şi în acelaţi timp au dat timp liderilor autonomişti să creeze structuri de stat în aceste enclave, ceea ce pune comunitatea internaţională într-o situaţie foarte dificilă pentru că aceste enclave şi-au creat instituţii statale, de la preşedinţi aleşi la guverne, poliţie şi armată. "Toate mecanismele au fost create în baza unor hotărâri ale Consiliului de Securitate de cele mai multe ori, care au fost mecanisme ineficiente. Cert este că aceste mecanisme au prezervat conflictul şi au dat timp autorităţilor autonomiste să-şi creeze instituţii statale. Trebuie schimbate mecanismele, iar UE poate fi un actor credibil şi în negociere, dar şi în impunerea unor noi soluţii acceptate sau hotărâte în Consiliul de Securitate", a mai explicat Băsescu.
Preşedintele a spus că, din perspectiva Românei, pachetul întreg de conflicte îngheţate este mai uşor de negociat pentru că se poate pleca de la principii consacrate în dreptul internaţional- integritatea teritorială, inviolabilitatea frontierelor.Preşedintele a mai spus că toate aceste conflicte au origini diferite, motivaţii diferite, dar fondul rămâne acelaşi şi afectează suveranitatea şi independenţa statelor. "Nu putem găsi un principiu mai sus de aceste criterii care au stat la baza păcii în Europa" a conchis şeful statului.
Sursa: hotnews
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
"Preşedintele Sarkozy a asigurat că Moldova va fi punct separat pe ordinea de zi a Consiliului din luna octombrie. Sarcina noastră în perioada următoare este să discutăm cu Chişinăul, să vedem care sunt aspiraţiile lor de la o dezbatere pe tema Moldova, în Consiliul European. Moldova este tratată şi în documentul depus de noi", a declarat preşedintele Traian Băsescu, la finalul lucrărilor CE extraordinar convocat de preşedinţia franceză a UE pe tema crizei din Georgia.
Şeful statului a precizat că va încerca să vorbească şi cu Vladimir Voronin pe această temă. "A fost o presiune românească şi un ideal aproape la fiecare Consiliu de când am devenit membrii ai UE, indiferent de temă revenim la Moldova. Iată că azi a promis preşedintele Sarkozy că problema Moldovei va fi discutată ca punct separat în octombrie, ceea ce implică o cooperare cu Chişinăul, să ştim ce vor ei să se audă în Consiliu. Noi avem obligaţia să ne continuăm pioneratul, mai ales că suntem ţara care susţine de doi ani ca Moldova să fie încadrată în pachetul Balcanii de Vest, deşi are altă poziţie geografică, să nu fie abandonată pentru o eventuală integrare cu Ucraina", a insistat şeful statului.
Preşedintele a explicat că a adus în discuţia summit-ului european problema conflictul îngheţat din Transnistria, subliniind că mecanismele ce au fost create la începutul anilor 90, pentru conflictele îngheţate, n-au făcut decât să conserve conflictele şi în acelaţi timp au dat timp liderilor autonomişti să creeze structuri de stat în aceste enclave, ceea ce pune comunitatea internaţională într-o situaţie foarte dificilă pentru că aceste enclave şi-au creat instituţii statale, de la preşedinţi aleşi la guverne, poliţie şi armată. "Toate mecanismele au fost create în baza unor hotărâri ale Consiliului de Securitate de cele mai multe ori, care au fost mecanisme ineficiente. Cert este că aceste mecanisme au prezervat conflictul şi au dat timp autorităţilor autonomiste să-şi creeze instituţii statale. Trebuie schimbate mecanismele, iar UE poate fi un actor credibil şi în negociere, dar şi în impunerea unor noi soluţii acceptate sau hotărâte în Consiliul de Securitate", a mai explicat Băsescu.
Preşedintele a spus că, din perspectiva Românei, pachetul întreg de conflicte îngheţate este mai uşor de negociat pentru că se poate pleca de la principii consacrate în dreptul internaţional- integritatea teritorială, inviolabilitatea frontierelor.Preşedintele a mai spus că toate aceste conflicte au origini diferite, motivaţii diferite, dar fondul rămâne acelaşi şi afectează suveranitatea şi independenţa statelor. "Nu putem găsi un principiu mai sus de aceste criterii care au stat la baza păcii în Europa" a conchis şeful statului.
Sursa: hotnews
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
luni, 1 septembrie 2008
România va propune ca UE să acorde, în viitorul apropiat, o perspectivă europeană certă R. Moldova
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, că România va înainta cancelariilor statelor membre UE şi NATO un "non-paper" (prezentare neoficială - n.r.) care conţine o analiză a situaţiei din regiunea Mării Negre şi un pachet de măsuri.
Şeful statului a precizat, înaintea plecării la Consiliul european extraordinar pe tema Georgiei, că "România va distribui un non-paper, un document", care conţine o analiză privind situaţia din regiune şi perspectivele de evoluţie a acesteia, precum şi un "pachet de soluţii" pentru ca, pe de o parte, statele mici din regiune să se simtă în siguranţă, iar pe de altă parte evoluţiile pozitive ale dezvoltării variantelor de aprovizionare cu energie să continue.
Preşedintele a subliniat că acest document "nu este public".
Băsescu a menţionat că propunerile României nu vizează strict Georgia.
El a precizat că România va face apel la solidaritate transatlantică şi va susţine ceea ce "în mod tradiţional susţine", respectiv că rezolvarea conflictelor îngheţate din regiunea Mării Negre, inclusiv Transnistria, nu se poate face decât cu respectarea dreptului internaţional, adică a suveranităţii, independenţei, integrităţii teritoriale şi inviolabilităţii frontierelor statelor.
"Vom propune ca Uniunea Europeană să readucă ansamblul conflictelor îngheţate din regiunea Mării Negre în discuţia Consiliului de Securitate al ONU, ansamblu care, în opinia noastră, trebuie să includă şi Kosovo", a mai declarat Traian Băsescu.
România va solicita, de asemenea, ca UE să se implice în formatele de negociere privind conflictele îngheţate din regiune, va propune înlocuirea mecanismelor de asigurare a păcii în aceste zone şi va susţine creşterea rolului NATO în regiunea Mării Negre.
Preşedintele Băsescu a apreciat că este "vital" ca Uniunea Europeană să sprijine evitarea izolării Georgiei şi Azerbaidjanului.
"Vom solicita ca în perioada următoare să se ofere o perspectivă europeană certă Republicii Moldova", a mai declarat şeful statului, precizând că este vorba despre începerea negocierilor pentru planul de asociere la UE.
El a menţionat, totodată, că România este consecventă şi susţine acordarea MAP (Membership Action Plan) pentru Ucraina şi Georgia de către NATO.
Traian Băsescu a mai spus că trebuie să continue acordarea de ajutoare umanitare Georgiei, iar UE trebuie să participe la reconstrucţia acestei ţări.
Deşi nu va cere impunerea de sancţiuni Federaţiei Ruse, România va susţine totuşi să se solicite Rusiei respectarea angajamentelor luate la Istanbul privind retragerea trupelor.
Pe de altă parte, oficialii români vor susţine continuarea proiectelor Nabucco şi P8.
La reuniunea de la Bruxelles, România va fi reprezentată de preşedintele Băsescu, premierul Tăriceanu şi ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, oficialii români deplasându-se cu aceeaşi aeronavă.
Sursa: Mediafax
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Şeful statului a precizat, înaintea plecării la Consiliul european extraordinar pe tema Georgiei, că "România va distribui un non-paper, un document", care conţine o analiză privind situaţia din regiune şi perspectivele de evoluţie a acesteia, precum şi un "pachet de soluţii" pentru ca, pe de o parte, statele mici din regiune să se simtă în siguranţă, iar pe de altă parte evoluţiile pozitive ale dezvoltării variantelor de aprovizionare cu energie să continue.
Preşedintele a subliniat că acest document "nu este public".
Băsescu a menţionat că propunerile României nu vizează strict Georgia.
El a precizat că România va face apel la solidaritate transatlantică şi va susţine ceea ce "în mod tradiţional susţine", respectiv că rezolvarea conflictelor îngheţate din regiunea Mării Negre, inclusiv Transnistria, nu se poate face decât cu respectarea dreptului internaţional, adică a suveranităţii, independenţei, integrităţii teritoriale şi inviolabilităţii frontierelor statelor.
"Vom propune ca Uniunea Europeană să readucă ansamblul conflictelor îngheţate din regiunea Mării Negre în discuţia Consiliului de Securitate al ONU, ansamblu care, în opinia noastră, trebuie să includă şi Kosovo", a mai declarat Traian Băsescu.
România va solicita, de asemenea, ca UE să se implice în formatele de negociere privind conflictele îngheţate din regiune, va propune înlocuirea mecanismelor de asigurare a păcii în aceste zone şi va susţine creşterea rolului NATO în regiunea Mării Negre.
Preşedintele Băsescu a apreciat că este "vital" ca Uniunea Europeană să sprijine evitarea izolării Georgiei şi Azerbaidjanului.
"Vom solicita ca în perioada următoare să se ofere o perspectivă europeană certă Republicii Moldova", a mai declarat şeful statului, precizând că este vorba despre începerea negocierilor pentru planul de asociere la UE.
El a menţionat, totodată, că România este consecventă şi susţine acordarea MAP (Membership Action Plan) pentru Ucraina şi Georgia de către NATO.
Traian Băsescu a mai spus că trebuie să continue acordarea de ajutoare umanitare Georgiei, iar UE trebuie să participe la reconstrucţia acestei ţări.
Deşi nu va cere impunerea de sancţiuni Federaţiei Ruse, România va susţine totuşi să se solicite Rusiei respectarea angajamentelor luate la Istanbul privind retragerea trupelor.
Pe de altă parte, oficialii români vor susţine continuarea proiectelor Nabucco şi P8.
La reuniunea de la Bruxelles, România va fi reprezentată de preşedintele Băsescu, premierul Tăriceanu şi ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, oficialii români deplasându-se cu aceeaşi aeronavă.
Sursa: Mediafax
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
miercuri, 20 august 2008
Voronin şi Băsescu pregătesc "surprize plăcute"
R. Moldova şi România se pronunţă pentru schimbarea actualului mecanism de menţinere a păcii în regiunea transnistreană. Despre aceasta au anunţat preşedinţii celor două state, Vladimir Voronin şi Traian Băsescu, în timpul declaraţiilor pentru presă făcute, miercuri, după întrevederea bilaterală avută la Chişinău. Şeful statului român a efectuat, astăzi, o „vizită fulger” în capitala ţării noastre, în contextul vizitelor de lucru programate de către Băsescu în Ucraina, R. Moldova, Azerbaidjan, Georgia şi Turcia, în perioada 20-21 august.
Preşedintele moldovean a subliniat că restructurarea forţelor de menţinere a păcii în regiunea transnistreană a R. Moldova, dar şi în alte zone cu „conflicte îngheţate” este motivată de necesitatea respectării întocmai a acordurilor semnate pînă acum. Voronin a spus că ţara noastră înţelege foarte bine situaţia creată recent în Osetia de Sud (Georgia), deoarece „avem problema transnistreană”. În opinia liderului de la Chişinău, conflictul militar din Osetia de Sud s-a întîmplat „din cauza tărăgănării soluţionării acestuia”. „Regimurile separatiste au avut timp să se dezvolte şi să se întărească, să stabilească relaţii cu unele state”, a subliniat Voronin. Totodată, el a subliniat, o dată în plus, că problema raioanelor din estul ţării noastre va fi soluţionată doar prin tratative paşnice. În acelaşi timp, preşedintele Voronin a făcut apel la o implicare mai activă a ONU, UE şi a întregii comunităţi internaţionale pentru a evita repetarea unor situaţii similare celei din Osetia de Sud.
La rîndul său, preşedintele României a anunţat că în urma discuţiilor cu omologul său moldovean a constatat o coincidenţă de poziţii referitoare la „conflictele îngheţate”. Băsescu a salutat decizia R. Moldova de a adera la Declaraţia UE privind situaţia din Georgia. Şeful statului român a făcut o paralelă între situaţia din regiunea transnistreană, Kosovo şi Osetia de Sud, unde ar exista anumite „minorităţi consolidate, o conducere locală ce şi-a declarat independenţa şi susţinere din exterior”. În opinia lui Băsescu, situaţia din Transnistria se deosebeşte de alte regiuni pentru că lipseşte conflictul. În acest sens, preşedintele român a dat aprecieri Chişinăului pentru „posibilitatea de a nu răspunde provocărilor Transnistriei”. De asemenea, el a spus că la moment nu există un mecanism corect de soluţionare a „conflictelor îngheţate” şi că este nevoie de o implicare mai activă a UE în soluţionarea acestora, inclusiv în garantarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii R. Moldova.
Preşedintele român s-a pronunţat şi pentru semnarea unui nou acord juridic între R. Moldova şi UE, sperînd că negocierile acestuia vor începe la 1 ianuarie 2009. Acest document ar trebui să prevadă, potrivit lui Băsescu, libertatea de circulaţie a moldovenilor în spaţiul european.
În ce priveşte relaţiile bilaterale moldo-române, despre care s-a discutat la întrevederea celor doi preşedinţi, Vladimir Voronin a declarat că există perspective reale de a progresa. Liderul de la Chişinău a spus că în scurt timp „vom face surprize plăcute pentru opinia publică de pe ambele maluri ale Prutului”.
Ambii şefi de stat s-au arătat foarte satisfăcuţi de discuţiile purtate, chiar dacă, potrivit lui Voronin, a fost puţin timp pentru pregătirea acestei vizite, anunţate în a doua jumătate a zilei de marţi, 19 august. Totodată, preşedintele moldovean a spus că a primit cu plăcere noutatea despre vizita omologului său în capitala R. Moldova. Pe de altă parte, Băsescu i-a mulţumit lui Voronin pentru răspunsul pozitiv la intenţia de a vizita ţara, dat „în 20 de minute”.
De la Chişinău, preşedintele României a plecat miercuri spre Baku, după care va vizita Tbilisi şi Ankara.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Preşedintele moldovean a subliniat că restructurarea forţelor de menţinere a păcii în regiunea transnistreană a R. Moldova, dar şi în alte zone cu „conflicte îngheţate” este motivată de necesitatea respectării întocmai a acordurilor semnate pînă acum. Voronin a spus că ţara noastră înţelege foarte bine situaţia creată recent în Osetia de Sud (Georgia), deoarece „avem problema transnistreană”. În opinia liderului de la Chişinău, conflictul militar din Osetia de Sud s-a întîmplat „din cauza tărăgănării soluţionării acestuia”. „Regimurile separatiste au avut timp să se dezvolte şi să se întărească, să stabilească relaţii cu unele state”, a subliniat Voronin. Totodată, el a subliniat, o dată în plus, că problema raioanelor din estul ţării noastre va fi soluţionată doar prin tratative paşnice. În acelaşi timp, preşedintele Voronin a făcut apel la o implicare mai activă a ONU, UE şi a întregii comunităţi internaţionale pentru a evita repetarea unor situaţii similare celei din Osetia de Sud.
La rîndul său, preşedintele României a anunţat că în urma discuţiilor cu omologul său moldovean a constatat o coincidenţă de poziţii referitoare la „conflictele îngheţate”. Băsescu a salutat decizia R. Moldova de a adera la Declaraţia UE privind situaţia din Georgia. Şeful statului român a făcut o paralelă între situaţia din regiunea transnistreană, Kosovo şi Osetia de Sud, unde ar exista anumite „minorităţi consolidate, o conducere locală ce şi-a declarat independenţa şi susţinere din exterior”. În opinia lui Băsescu, situaţia din Transnistria se deosebeşte de alte regiuni pentru că lipseşte conflictul. În acest sens, preşedintele român a dat aprecieri Chişinăului pentru „posibilitatea de a nu răspunde provocărilor Transnistriei”. De asemenea, el a spus că la moment nu există un mecanism corect de soluţionare a „conflictelor îngheţate” şi că este nevoie de o implicare mai activă a UE în soluţionarea acestora, inclusiv în garantarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii R. Moldova.
Preşedintele român s-a pronunţat şi pentru semnarea unui nou acord juridic între R. Moldova şi UE, sperînd că negocierile acestuia vor începe la 1 ianuarie 2009. Acest document ar trebui să prevadă, potrivit lui Băsescu, libertatea de circulaţie a moldovenilor în spaţiul european.
În ce priveşte relaţiile bilaterale moldo-române, despre care s-a discutat la întrevederea celor doi preşedinţi, Vladimir Voronin a declarat că există perspective reale de a progresa. Liderul de la Chişinău a spus că în scurt timp „vom face surprize plăcute pentru opinia publică de pe ambele maluri ale Prutului”.
Ambii şefi de stat s-au arătat foarte satisfăcuţi de discuţiile purtate, chiar dacă, potrivit lui Voronin, a fost puţin timp pentru pregătirea acestei vizite, anunţate în a doua jumătate a zilei de marţi, 19 august. Totodată, preşedintele moldovean a spus că a primit cu plăcere noutatea despre vizita omologului său în capitala R. Moldova. Pe de altă parte, Băsescu i-a mulţumit lui Voronin pentru răspunsul pozitiv la intenţia de a vizita ţara, dat „în 20 de minute”.
De la Chişinău, preşedintele României a plecat miercuri spre Baku, după care va vizita Tbilisi şi Ankara.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Băsescu mi-a întrerupt concediul. Pentru o zi. UPDATE 15.45
Aseară (19 august) preşedinţia română a anunţat că pe 20 august (astăzi) Traian Băsescu va efectua o vizită fulger la Chişinău. El se va întâlni în capitala R. Moldova cu omologul său Vladimir Voronin şi primarul capitalei, Dorin Chirtoacă. Este surprinzător acest lucru în condiţiile în care şeful statului român, cu aproximativ o săptămână în urmă, a declarat că populaţia din R. Moldova trebuie să sancţioneze, la viitoarele alegeri parlamentare, actuala conducere pentru mesajele sale românofobe. Sunt sigur că Băsescu îşi calcă pe inimă acum, dar trebuie să execute "rugămintea" (indicaţia) partenerilor strategici de peste ocean. Am convingerea că această vizită (vedeţi aici) se datorează în exclusivitate americanilor, care l-au convins pe Băsescu să acorde sprijin moral (dar bănuiesc că şi de alt ordin) Chişinăului şi Kievului, dar şi Tbilisi, ca efect al războiului ruso-georgian. Rusia a aşteptat altceva de la R. Moldova ca urmare a "genocidului din Osetia de Sud". Însă Chişinăul s-a aliniat la declaraţia moderată a UE, care nu prea convinge Moscovei. Şi Moldova a fost sancţionată îndată de către Moscova, prin instrumentele lor de la Tiraspol (apropo, se vorbeşte că înaintea începerii confruntărilor în Osetia, cu câteva zile, cei de la Tiraspol au primit un document-analiză a Consiliului Suprem de Securitate al FR, în care se anunţa despre faptul că va spori tensiunile în Osetia de Sud şi se prezenta o analiză, cu mai multe variante posibile de reacţie a Chişinăului, respectiv, de comportament al regimului smirnovist în dependenţă de reacţia Moldovei. Efectul l-am văzut, când Tiraspolul a anunţat că îngheaţă orice legătură cu Chişinăul, până când RM nu va condamna "agresiunea armată georgiană şi genocidul osetin". Reacţia Tiraspolului a venit doar la câteva ore după reacţia Chişinăului, ceea ce confirmă faptul că ei aveau pregătit acest scenariu...). Rusia a mai dat semnale că Chişinăul ar putea fi penalizat pentru reacţia "inadecvată". Ghenadi Onişcenko a admis posibilitatea repetării embargoului din 2006, în raport cu vinurile moldoveneşti, fără să spună clar motivele. "Marele patriot şi luptător pentru drepturile omului" din Găgăuzia, Burgudji, care a fost cercetat penal la Chişinău, ulterior s-a ascuns la Tiraspol, protejat de regimul de acolo, a fost premiat, zilele trecute, de către Rusia, cu o înaltă distincţie "pentru meritul în dezvoltarea relaţiilor dintre popoare" (care popoare?). Başkanul Găgăuziei, Mihail Furmuzal "felicită poporul găgăuz cu ocazia împlinirii a 18 ani de la proclamarea republicii" separatiste Găgăuzia, apoi se aliniază la poziţia Rusiei vizavi de "agresiunea Georgiei". Punând cap la cap, vedem că Chişinăul are nevoie acum de sprijin Occidental, mai mult decât în alte condiţii. Şi Băsescu vine (sper) să anunţe despre acest sprijin. Nu exclud şi minunea anunţării datei semnării Acordului de frontieră moldo-român. Dar, urmează să vedem....
Cu detalii revin pe parcursul zilei. Oricum astăzi mi s-a întrerupt concediul. Doar pe o zi. Apoi revin la scrierea tezei.
UPDATE 15.00
Băsescu se prpnunţă pentru schimbarea mecanismelor de menţinere a păcii din Osetia de Sud, Abhazia, Transnistria şi Karabahul de munte
KIEV / 14:54, 20.08.2008
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la Kiev, după întâlnirea cu omologul său ucrainean, Victor Iuşcenko, că actualele mecanisme de menţinere a păcii în Osetia de Sud şi Abhazia şi-au dovedit ineficienţa.
Băsescu a afirmat că nici statele Uniunii Europene, nici Organizaţia Naţiunilor Unite şi nici statelele pe teritoriul cărora există potenţiale conflicte îngheţate nu au de ce să mai menţină actualele mecanisme de menţinere a păcii.
"Am constatat ineficienţa actualelor mecanisme de menţinere a păcii din Osetia de Sud, Abhazia şi, îndrăznesc să spun, Transnistria şi, îndrăznesc să spun, Nagorno Karabah. (...) Menţinerea actualelor mecanisme implică riscul degenerării conflictelor îngheţate. România susţine condiţia Uniunii Europene pentru a se căuta alte mecanisme de menţinere a păcii şi pentru a se găsi soluţii la conflictele îngheţate", a declarat şeful statului.
Un punct de vedere similar l-a susţinut şi preşedintele ucrainean, afirmând că actualul format al forţelor de menţinere a păcii în zona Caucazului şi-au dovedit ineficienţa.
Pe de altă parte, cei doi preşedinţi au subliniat importanţa respectării principiului suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Georgiei, precum şi a altor ţări în care există potenţiale conflicte îngheţate.
După discuţia de la Kiev, Traian Băsescu pleacă spre Chişinău, unde se va întâlni cu preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, urmând ca miercuri seară să se deplaseze la Baku.
Joi, preşedintele Băsescu va face vizite de lucru în Republica Azerbaidjan, Georgia şi Republica Turcia.
Conform Administraţiei prezidenţiale, "obiectivul comun al vizitelor îl constituie discutarea situaţiei din Georgia şi a consecinţelor în plan regional".
Traian Băsescu este însoţit în acest turneu de către ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, şi de către consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Mihai Stănişoară.
Sursa Mediafax
UPDATE 15.45
Cu detalii revin pe parcursul zilei. Oricum astăzi mi s-a întrerupt concediul. Doar pe o zi. Apoi revin la scrierea tezei.
UPDATE 15.00
Băsescu se prpnunţă pentru schimbarea mecanismelor de menţinere a păcii din Osetia de Sud, Abhazia, Transnistria şi Karabahul de munte
KIEV / 14:54, 20.08.2008
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la Kiev, după întâlnirea cu omologul său ucrainean, Victor Iuşcenko, că actualele mecanisme de menţinere a păcii în Osetia de Sud şi Abhazia şi-au dovedit ineficienţa.
Băsescu a afirmat că nici statele Uniunii Europene, nici Organizaţia Naţiunilor Unite şi nici statelele pe teritoriul cărora există potenţiale conflicte îngheţate nu au de ce să mai menţină actualele mecanisme de menţinere a păcii.
"Am constatat ineficienţa actualelor mecanisme de menţinere a păcii din Osetia de Sud, Abhazia şi, îndrăznesc să spun, Transnistria şi, îndrăznesc să spun, Nagorno Karabah. (...) Menţinerea actualelor mecanisme implică riscul degenerării conflictelor îngheţate. România susţine condiţia Uniunii Europene pentru a se căuta alte mecanisme de menţinere a păcii şi pentru a se găsi soluţii la conflictele îngheţate", a declarat şeful statului.
Un punct de vedere similar l-a susţinut şi preşedintele ucrainean, afirmând că actualul format al forţelor de menţinere a păcii în zona Caucazului şi-au dovedit ineficienţa.
Pe de altă parte, cei doi preşedinţi au subliniat importanţa respectării principiului suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Georgiei, precum şi a altor ţări în care există potenţiale conflicte îngheţate.
După discuţia de la Kiev, Traian Băsescu pleacă spre Chişinău, unde se va întâlni cu preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, urmând ca miercuri seară să se deplaseze la Baku.
Joi, preşedintele Băsescu va face vizite de lucru în Republica Azerbaidjan, Georgia şi Republica Turcia.
Conform Administraţiei prezidenţiale, "obiectivul comun al vizitelor îl constituie discutarea situaţiei din Georgia şi a consecinţelor în plan regional".
Traian Băsescu este însoţit în acest turneu de către ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, şi de către consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Mihai Stănişoară.
Sursa Mediafax
UPDATE 15.45
Băsescu spune că în Transnistria ar putea izbucni un conflict armat similar celui din Osetia de Sud
KIEV / 15:34, 20.08.2008
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la Kiev, după întâlnirea cu omologul său ucrainean, Victor Iuşcenko, că în Transnistria conflictul are toate mecanismele duse până la limita în care să izbucnească, lipsind doar condiţiile politice pentru acest lucru.
Preşedintele Băsescu a afirmat că în Transnistria există create elementele conflictuale la fel ca şi în Osetia de Sud şi Kosovo, anume existenţa unei minorităţi consolidate şi concentrate într-o regiune, precum şi "aşa-zisa legitimitate a ţărilor mamă de a interveni pentru a-şi apăra cetăţenii".
Băsescu a apreciat că în Transnistria nu sunt îndeplinite condiţiile politice, însă din punct de vedere al "aranjamentelor de detonare" conflictul poate izbucni oricând.
Şeful statului român a mai afirmat că în Osetia s-a regăsit mecanismul Kosovo repetat identic şi că acelaşi mecanism este pregătit perfect în Transnistria, acolo unde însă, a continuat el, nu există condiţiile politice necesare, datorită modului în care problema este gestionată de Republica Moldova, Ucraina şi Rusia.
"Evenimentele din Georgia ne-au luat nepregătiţi, o repetare în orice altă zonă etichetată ca fiind conflict îngheţat este posibilă. În momentul de faţă nu avem niciun mecanism de prevenire a izbucnirii unor astfel de conflicte. Teoretic, în orice moment este posibil ca în oricare din părţile în care există un conflict îngheţat acesta să izbucnească", a mai spus Traian Băsescu.
La rândul său, preşedintele ucrainean,Viktor Iuşcenko, a subliniat că războiul din Georgia a luat naştere din cauza conflictului îngheţat din regiune şi că evenimentele din Osetia s-ar putea repeta şi în alte zone cu conflicte îngheţate, precum Abhazia şi Transnistria, dacă nu se iau măsuri de prevenire.
Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit, miercuri, la Kiev, cu preşedintele Ucrainei, cei doi discutând mai mult de două ore, deşi întâlnirea era programată să dureze 45 de minute. Prelungirea convorbirilor a dus şi la anularea unui dejun pe care şeful statului ucrainean ar fi trebuit să îl ofere preşedintelui român.
Sursa: Mediafax
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
