Primul summit al Parteneriatului Estic ar putea să se desfăşoare în toamna curentă, la Stockholm (Suedia) sau Varşovia (Polonia), cu participarea liderilor statelor membre ale UE şi celor din estul Europei. Despre aceasta au anunţat surse diplomatice pentru publicaţia azeră 1News . La această reuniune urmează să fie discutată concepţia Parteneriatului Estic, lansată, în luna mai, de către Polonia şi Suedia şi care a primit susţinerea, aproape unanimă, din partea statelor-membre ale UE. În Parteneriatul Estic urmează să fie incluse, pe lângă statele UE, cinci ţări din vecinătatea Estică a UE - R. Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, eventual Belarus (dacă se va democratiza şi va manifesta dorinţă de implicare în acest parteneriat). Mai multe despre Parteneriatul Estic citiţi aici şi aici .
Comisia Europeană urmează să prezinte strategia Parteneriatului Estic în primăvara lui 2009, când preşedinţia UE va fi deţinută de Cehia, o ţară care este orientată mai mult spre Est, comparativ cu actuala preşedinţie franceză, care are interese în special în Sud, promovând ideea Uniunii Mediteraniene (primul sommet al acestei Uniuni s-a desfăşurat, zilele trecute, la Paris).
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor (terenuri, case, apartamente) în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
marți, 15 iulie 2008
luni, 14 iulie 2008
Va fi creat Forul Polono-Moldovenesc al Integrării Europene
Declaraţia Ministrului Afacerilor Externe al Republicii Polone
şi Viceprim-ministrului, Ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova referitor la înfiinţarea Forului Polono – Moldovenesc al Integrării Europene
Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Polone şi Viceprim-ministrul şi Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova,
- conducându-se de dorinţa aprofundării relaţiilor de prietenie şi colaborării în parteneriat dintre Republica Polonă şi Republica Moldova,
- luând drept baza ataşamentul faţă de valorile comune ale Uniunii Europene, precum şi cu convingerea, că realizarea principiilor şi implementarea standardelor în vigoare în Uniunea Europeană constituie un factor esenţial de stimulare a procesului reformelor necesare în ţările partenere ale UE din Europa,
- apreciind eforturile Moldovei de până acum pentru promovarea reformelor, în special, în vederea realizării Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană şi recunoscînd importanţa sporirii lor,
hotărăsc să înfiinţeze
Forul Polono – Moldovenesc al Integrării Europene, scopul principal al căruia sînt acţiunile pentru realizarea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova, bazîndu-se pe principiile democratice şi practicile de bună guvernare.
1.
Forul Polono – Moldovenesc al Integrării Europene este organul colaborării polono-moldoveneşti, care îndeplineşte funcţiile consultative şi de coordonare pentru realizarea reformelor favorabile introducerii standardelor Uniunii Europene în Republica Moldova.
2.
Colaborarea Polono – Moldovenească pentru aprofundarea reformelor în Moldova şi implementarea soluţiilor care contribuie la aplicarea normelor şi a standardelor Uniunii Europene în Moldova, va cuprinde în particular următoarele domenii:
- reforma administrativă, inclusiv în sfera autoadministrării locale, ţinând cont de crearea mecanismelor instituţionale de coordonare a politicii integrării europene a Moldovei;
- promovarea drepturilor omului, precum şi a libertăţii mediilor de informare;
- consolidarea şi dezvoltarea sistemului judecătoresc, inclusiv a independenţei acestuia;
- gestionarea eficientă a fluxurilor migraţionale şi consolidarea eforturilor de contracarare a traficului de fiinţe umane;
- managementul finanţelor publice, sporirea transparenţei sistemului financiar şi procesului decizional în sfera financiară, precum şi lupta cu corupţia;
- îmbunătăţirea funcţionării serviciilor de grăniceri, vamal, precum şi a controlului veterinar şi fitosanitar;
- agricultură şi dezvoltare rurală;
- obţinerea de către Republica Moldova, în perspectivă, a regimului fără vize cu UE.
3.
Realizarea proiectelor şi a sarcinilor rezultate din programul acţiunilor Forului Polono – Moldovenesc al Integrării Europene, este finanţată de către partea poloneză.
4.
Forul Polono – Moldovenesc al Integrării Europene deliberează sub conducerea Miniştrilor Afacerilor Externe al Republicii Polone şi Republicii Moldova sau a plenipotenţiarilor împuterniciţi de aceştia. Forul poate numi echipe tematice şi grupuri de lucru.
Semnată vineri, 11 iulie, de către miniştrii de externe din cele două state
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
şi Viceprim-ministrului, Ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova referitor la înfiinţarea Forului Polono – Moldovenesc al Integrării Europene
Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Polone şi Viceprim-ministrul şi Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova,
- conducându-se de dorinţa aprofundării relaţiilor de prietenie şi colaborării în parteneriat dintre Republica Polonă şi Republica Moldova,
- luând drept baza ataşamentul faţă de valorile comune ale Uniunii Europene, precum şi cu convingerea, că realizarea principiilor şi implementarea standardelor în vigoare în Uniunea Europeană constituie un factor esenţial de stimulare a procesului reformelor necesare în ţările partenere ale UE din Europa,
- apreciind eforturile Moldovei de până acum pentru promovarea reformelor, în special, în vederea realizării Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană şi recunoscînd importanţa sporirii lor,
hotărăsc să înfiinţeze
Forul Polono – Moldovenesc al Integrării Europene, scopul principal al căruia sînt acţiunile pentru realizarea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova, bazîndu-se pe principiile democratice şi practicile de bună guvernare.
1.
Forul Polono – Moldovenesc al Integrării Europene este organul colaborării polono-moldoveneşti, care îndeplineşte funcţiile consultative şi de coordonare pentru realizarea reformelor favorabile introducerii standardelor Uniunii Europene în Republica Moldova.
2.
Colaborarea Polono – Moldovenească pentru aprofundarea reformelor în Moldova şi implementarea soluţiilor care contribuie la aplicarea normelor şi a standardelor Uniunii Europene în Moldova, va cuprinde în particular următoarele domenii:
- reforma administrativă, inclusiv în sfera autoadministrării locale, ţinând cont de crearea mecanismelor instituţionale de coordonare a politicii integrării europene a Moldovei;
- promovarea drepturilor omului, precum şi a libertăţii mediilor de informare;
- consolidarea şi dezvoltarea sistemului judecătoresc, inclusiv a independenţei acestuia;
- gestionarea eficientă a fluxurilor migraţionale şi consolidarea eforturilor de contracarare a traficului de fiinţe umane;
- managementul finanţelor publice, sporirea transparenţei sistemului financiar şi procesului decizional în sfera financiară, precum şi lupta cu corupţia;
- îmbunătăţirea funcţionării serviciilor de grăniceri, vamal, precum şi a controlului veterinar şi fitosanitar;
- agricultură şi dezvoltare rurală;
- obţinerea de către Republica Moldova, în perspectivă, a regimului fără vize cu UE.
3.
Realizarea proiectelor şi a sarcinilor rezultate din programul acţiunilor Forului Polono – Moldovenesc al Integrării Europene, este finanţată de către partea poloneză.
4.
Forul Polono – Moldovenesc al Integrării Europene deliberează sub conducerea Miniştrilor Afacerilor Externe al Republicii Polone şi Republicii Moldova sau a plenipotenţiarilor împuterniciţi de aceştia. Forul poate numi echipe tematice şi grupuri de lucru.
Semnată vineri, 11 iulie, de către miniştrii de externe din cele două state
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
vineri, 11 iulie 2008
Vasile Tarlev va conduce Uniunea Centristă la viitoarele alegeri parlamentare?
Cel mai longeviv premier din istoria R. Moldova, Vasile Tarlev ar putea fi cap de listă al Uniunii Centriste din Moldova, la viitoarele alegeri parlamentare. Potrivit mai multor surse (una dintre care a apărut public în numărul de astăzi al Fluxului, vedeţi aici, dar şi aici o informaţie apărută mai demult), "premierul dulce" ar fi curtat de către cei de la UCM şi sunt şanse reale ca să conducă formaţiunea la viitoarele parlamentare. Flux scrie că anterior UCM ar fi curtat un alt fruntaş al partidului de guvernământ, deşi nu pomeneşte numele acestuia. Îl zic eu - Marian Lupu, despre care se vorbea, încă din toamna trecută, că ar putea să fie cap de listă la UCM. Speranţa că aceasta se va întâmpla a şi fost unul din motivele de bază de ce UCM a renunţat, în toamna 2007, de a participa la unificarea PSD-PDS, deşi anunţase că va face acest lucru. Se pare că spicherul îşi va păstra actualul carnet de partid cel puţin până după viitorul scrutin parlamentar.
Informaţia despre Tarlev la UCM are un suport logic. Dacă se va întâmpla aceasta, ex-premierul nu va fi unica "achiziţie" a respectivei formaţiuni, iar UCM îşi poate asigura un scor electoral de 5-10%, poate chiar mai mult, dacă, prin anumite scheme, cei din regiunea transnistreană ar putea să participe la viitoarele alegeri. Vasile Tarlev avea, în aprilie 2008, îndată după ce a fost demis din funcţia de prim-ministru, o credibilitate foarte înaltă, de 36,6%, fiind devansat doar de Vladimir Vornin (cu 40,5%). Trebuie să luăm în calcul faptul că imaginea lui Tarlev a fost creată datorită prezenţei publice masive a acestuia, în calitate de premier, în mass media. După plecarea acestuia din funcţia dată, apariţiile lui în presă sunt ocazionale, respectiv, ratingul lui va scădea. Totuşi, timp de un an de zile, din inerţie, Tarlev îşi mai poate păstra un nivel relativ mare de credibilitate (în jur de 10%).
Imaginea publică a lui Vasile Tarlev nu este principalul factor care ar contribui la propulsarea UCM în viitorul Parlament. Recent a fost anunţată crearea Mişcării obşteşti "Prietenii Rusiei", pe care o conduce ex-premierul (vedeţi aici). Din această mişcare fac parte multe personalităţi, de diferită orientare politică, dar pe care-i leagă două elemente importante - toţi sunt statalişti şi filoruşi. UCM, ca formaţiune centristă, deasemenea este statalistă, deşi nu are un caracter filorus pronunţat, dar nici anti-rus. Ţinând cont de faptul că Mişcarea "Prietenii Rusiei" a anunţat că va crea filiale locale (la ce bun filiale locale unei mişcări obşteşti?), vine în prim plan ideea că aceştea ţintesc spre viitoarele alegeri parlamentare. Însă, potrivit noii legislaţii electorale, la alegeri pot participa DOAR partidele politice. Va reuşi Mişcarea "Prietenii Rusiei" să se transforme în partid politic în termeni utili, ca să poată participa la viitoarele alegeri parlamentare? Foarte puţine şanse. Deci, dacă există miză electorală, înseamnă că rămâne de găsit o corabie necesară pentru a putea participa la alegeri. Atunci de ce nu UCM? Formaţiunea nu are rating important, însă nu are nici imagine negativă esenţială.
Cine sunt cei din Mişcarea "Prietenii Rusiei" şi de ce a apărut aceasta? În aprilie curent, fiind în vizită la Moscova, câţiva politologi apropiaţi Kremlinului ne-au spus că Moscova "nu mai are încredere în PCRM şi este în căutare de noi elite politice moldoveneşti, care să aibă o atitudine pozitivă faţă de Rusia". Nu au trecut nici patru luni că s-a anunţat lansarea Mişcării "Prietenii Rusiei". Potrivit unor informaţii, serviciile secrete ruseşti şi-au intensificat de ceva timp activitatea pe teritoriul R. Moldova, în vederea identificării şi pregătirii unor noi elite, pro-moscovite (nu pot fi sigur dacă e vorba de cei din "PR", dar nici nu exclud acest lucru).
Sunt multe voci care afirmă că lansarea lui Tarlev şi a "Prietenilor Rusiei" la viitoarele alegeri a fost o mişcare tactică a actualei conduceri a RM, pentru ca în viitorul parlament să coalizeze cu PCRM. Este logică această ipoteză, doar că există multe semne de întrebare (inclusiv, ridicate de informaţia primită la Moscova). Se zvonea că Tarlev ar fi fost demis în momentul în care ratingul acestuia l-a depăşit uşor pe cel al lui Voronin. Citind lista membrilor comitetului organizatori al Mişcării "PR" (vedeţi aici) atragem atenţia la câteva lucruri elementare. Din ea fac parte parsoane care duc o luptă intensă împotriva PCRM şi a lui Voronin. Este vorba de Başcanul Găgăuziei Mihail Formuzal şi soţia acestuia, precum şi mai multe persoane din anturajul şefului Executivului de la Comrat, soţia lui Vitalie Andrievschi, ultimul a consultat BMD-ul în 2005, apoi PDS-ul lui Dumitru Braghiş (inclusiv în alegerile locale din 2007); mai sunt şi alte persoane care au criticat deschis actuala conducere a R. Moldova. Pe portalul http://ava.md/material/870.html au apărut mai multe comentarii despre faptul că puterea de la Chişinău a reacţionat negativ, deşi tăcit, la apariţia Mişcării "PR". Poate că este un joc de-a "adversarul". Dar poate nu, ţinând cont de faptul că de Vasile Tarlev nu se mai pomeneşte practic nimic în presa pro-guvernamentală.
În toamnă se vor produce mişcări interesante pe arena politică din R. Moldova. Le vom aştepta şi vom încerca unele să le anticipăm....informaţional.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
Informaţia despre Tarlev la UCM are un suport logic. Dacă se va întâmpla aceasta, ex-premierul nu va fi unica "achiziţie" a respectivei formaţiuni, iar UCM îşi poate asigura un scor electoral de 5-10%, poate chiar mai mult, dacă, prin anumite scheme, cei din regiunea transnistreană ar putea să participe la viitoarele alegeri. Vasile Tarlev avea, în aprilie 2008, îndată după ce a fost demis din funcţia de prim-ministru, o credibilitate foarte înaltă, de 36,6%, fiind devansat doar de Vladimir Vornin (cu 40,5%). Trebuie să luăm în calcul faptul că imaginea lui Tarlev a fost creată datorită prezenţei publice masive a acestuia, în calitate de premier, în mass media. După plecarea acestuia din funcţia dată, apariţiile lui în presă sunt ocazionale, respectiv, ratingul lui va scădea. Totuşi, timp de un an de zile, din inerţie, Tarlev îşi mai poate păstra un nivel relativ mare de credibilitate (în jur de 10%).
Imaginea publică a lui Vasile Tarlev nu este principalul factor care ar contribui la propulsarea UCM în viitorul Parlament. Recent a fost anunţată crearea Mişcării obşteşti "Prietenii Rusiei", pe care o conduce ex-premierul (vedeţi aici). Din această mişcare fac parte multe personalităţi, de diferită orientare politică, dar pe care-i leagă două elemente importante - toţi sunt statalişti şi filoruşi. UCM, ca formaţiune centristă, deasemenea este statalistă, deşi nu are un caracter filorus pronunţat, dar nici anti-rus. Ţinând cont de faptul că Mişcarea "Prietenii Rusiei" a anunţat că va crea filiale locale (la ce bun filiale locale unei mişcări obşteşti?), vine în prim plan ideea că aceştea ţintesc spre viitoarele alegeri parlamentare. Însă, potrivit noii legislaţii electorale, la alegeri pot participa DOAR partidele politice. Va reuşi Mişcarea "Prietenii Rusiei" să se transforme în partid politic în termeni utili, ca să poată participa la viitoarele alegeri parlamentare? Foarte puţine şanse. Deci, dacă există miză electorală, înseamnă că rămâne de găsit o corabie necesară pentru a putea participa la alegeri. Atunci de ce nu UCM? Formaţiunea nu are rating important, însă nu are nici imagine negativă esenţială.
Cine sunt cei din Mişcarea "Prietenii Rusiei" şi de ce a apărut aceasta? În aprilie curent, fiind în vizită la Moscova, câţiva politologi apropiaţi Kremlinului ne-au spus că Moscova "nu mai are încredere în PCRM şi este în căutare de noi elite politice moldoveneşti, care să aibă o atitudine pozitivă faţă de Rusia". Nu au trecut nici patru luni că s-a anunţat lansarea Mişcării "Prietenii Rusiei". Potrivit unor informaţii, serviciile secrete ruseşti şi-au intensificat de ceva timp activitatea pe teritoriul R. Moldova, în vederea identificării şi pregătirii unor noi elite, pro-moscovite (nu pot fi sigur dacă e vorba de cei din "PR", dar nici nu exclud acest lucru).
Sunt multe voci care afirmă că lansarea lui Tarlev şi a "Prietenilor Rusiei" la viitoarele alegeri a fost o mişcare tactică a actualei conduceri a RM, pentru ca în viitorul parlament să coalizeze cu PCRM. Este logică această ipoteză, doar că există multe semne de întrebare (inclusiv, ridicate de informaţia primită la Moscova). Se zvonea că Tarlev ar fi fost demis în momentul în care ratingul acestuia l-a depăşit uşor pe cel al lui Voronin. Citind lista membrilor comitetului organizatori al Mişcării "PR" (vedeţi aici) atragem atenţia la câteva lucruri elementare. Din ea fac parte parsoane care duc o luptă intensă împotriva PCRM şi a lui Voronin. Este vorba de Başcanul Găgăuziei Mihail Formuzal şi soţia acestuia, precum şi mai multe persoane din anturajul şefului Executivului de la Comrat, soţia lui Vitalie Andrievschi, ultimul a consultat BMD-ul în 2005, apoi PDS-ul lui Dumitru Braghiş (inclusiv în alegerile locale din 2007); mai sunt şi alte persoane care au criticat deschis actuala conducere a R. Moldova. Pe portalul http://ava.md/material/870.html au apărut mai multe comentarii despre faptul că puterea de la Chişinău a reacţionat negativ, deşi tăcit, la apariţia Mişcării "PR". Poate că este un joc de-a "adversarul". Dar poate nu, ţinând cont de faptul că de Vasile Tarlev nu se mai pomeneşte practic nimic în presa pro-guvernamentală.
În toamnă se vor produce mişcări interesante pe arena politică din R. Moldova. Le vom aştepta şi vom încerca unele să le anticipăm....informaţional.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
joi, 10 iulie 2008
Uniunea Europeană pregăteşte o nouă strategie pentru vecinii din Est: un statut intermediar "între membru şi vecin"
Uniunea Europeană gândeşte o nouă strategie pentru vecinii din Est (R. Moldova, Ucraina, Georgia), care ar prevede ceva între calitatea de membru al UE şi simplu vecin. Acestea state se vor putea integra în spaţiul comun după modelul Elveţiei sau Norvegiei (atenterior şi al Austriei şi Suediei), care fac parte din Spaţiul Schengen, beneficiază de comerţ liber, dar nu sunt membre ale UE. Despre noua strategie privind "extinderea" a anunţat Elmar Brok, membru al Comitetului pentru relaţii externe a Parlamentului European, care a adăugat că se va vorbi deja despre "vecinii europeni şi nu despre vecinii Europei". Subiectul respectiv a fost pe agenda de lucru al Paralementului European la şedinţa de miercuri, 9 iulie.
El a motivat această nouă abordare prin faptul că la moment există o oarecare "oboseală" în cadrul UE de la recentele extinderi, însă nu trebuie de stopat procesul integraţionist pentru statele din Estul Europei. Această nouă strategie ar avea şi menirea să pregătească statele din Estul Europei pentru o eventuală aderare, care, în opinia europarlamentarului german, va depinde, în mare parte, de aceste ţări. "Cred că nu UE, ci însăşi aceste state (Moldova, Ucraina, Georgia) trebuie să facă cel mai mare lucru. Este responsabilitatea lor, cum îşi reformează ţările, astfel ca să fie pregătite pentru a adera la UE. Iar noi trebuie să ne pregătim de faptul că numărul statelor membre ale UE va creşte. Deoarece dacă vom primi Ucraina, Moldova, Georgia, statele Balcanilor de Vest, în UE vom fi 44 de state. Este o organizaţie politică, nu doar de comerţ liber. De aceasta, ambele părţi trebuie să se pregătească pentru aceasta. Şi din acest considerent, ar fi bine să existe un statut intermediar, ca să existe o apropiere reciprocă. Şi atunci, avînd o abordare individuală (pentru fiecare stat în parte), noi vom vedea unde vom fi peste 10-15 ani", a declarat Elmar Brok (vedeţi aici). Vedeţi şi aici o altă relatare despre discuţiile din PE.
Este o noutate pozitivă, care demonstrează că în sânul UE există o deschidere din ce în ce mai mare faţă de statele din Estul Europei care aspiră la integrare. Anterior am scris despre ideea Uniunii Europei de Est ca anticameră a UE, la fel ca şi despre Parteneriatul Estic, care au menirea să pregătească ţări de felul Moldova, Ucraina şi Georgia pentru aderarea la UE (vedeţi aici)
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
El a motivat această nouă abordare prin faptul că la moment există o oarecare "oboseală" în cadrul UE de la recentele extinderi, însă nu trebuie de stopat procesul integraţionist pentru statele din Estul Europei. Această nouă strategie ar avea şi menirea să pregătească statele din Estul Europei pentru o eventuală aderare, care, în opinia europarlamentarului german, va depinde, în mare parte, de aceste ţări. "Cred că nu UE, ci însăşi aceste state (Moldova, Ucraina, Georgia) trebuie să facă cel mai mare lucru. Este responsabilitatea lor, cum îşi reformează ţările, astfel ca să fie pregătite pentru a adera la UE. Iar noi trebuie să ne pregătim de faptul că numărul statelor membre ale UE va creşte. Deoarece dacă vom primi Ucraina, Moldova, Georgia, statele Balcanilor de Vest, în UE vom fi 44 de state. Este o organizaţie politică, nu doar de comerţ liber. De aceasta, ambele părţi trebuie să se pregătească pentru aceasta. Şi din acest considerent, ar fi bine să existe un statut intermediar, ca să existe o apropiere reciprocă. Şi atunci, avînd o abordare individuală (pentru fiecare stat în parte), noi vom vedea unde vom fi peste 10-15 ani", a declarat Elmar Brok (vedeţi aici). Vedeţi şi aici o altă relatare despre discuţiile din PE.
Este o noutate pozitivă, care demonstrează că în sânul UE există o deschidere din ce în ce mai mare faţă de statele din Estul Europei care aspiră la integrare. Anterior am scris despre ideea Uniunii Europei de Est ca anticameră a UE, la fel ca şi despre Parteneriatul Estic, care au menirea să pregătească ţări de felul Moldova, Ucraina şi Georgia pentru aderarea la UE (vedeţi aici)
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
miercuri, 9 iulie 2008
România anunţă condiţiile de tranzitare a teritoriului fără vize
MAE român a anunţat, miercuri, că începând de la 11 iulie va intra în vigoare un regim simplificat de tranzit al teritoriului României pentru cetăţenii străini care au nevoie de viză, iar România va recunoaşte unilateral anumite documente ca fiind echivalente cu vizele naţionale în cazul tranzitului.
Potrivit unui comunicat MAE remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, România va recunoaşte unilateral anumite documente ca fiind echivalente cu vizele naţionale în cazul tranzitului teritoriului naţional de către cetăţenii statelor terţe supuşi obligaţiei de a deţine viză.
Astfel, cetăţenii statelor terţe supuşi obligaţiei de a deţine viză vor putea tranzita teritoriul României, fără viză de tranzit, într-o perioadă care nu depăşeşte 5 zile, dacă deţin o "viză uniformă" (menţionată la articolul 10 din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen), o "viză de lungă şedere" (menţionată la articolul 18 din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen), un "permis de şedere", inclus în anexa IV la Instrucţiunile Consulare Comune.
Aceste vize sau documente trebuie în mod obligatoriu să fie eliberate de statele membre ale Uniunii Europene care aplică integral acquis-ul Schengen (Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Franţa, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Slovenia, Slovacia, Suedia, Ungaria) precum şi de Danemarca, Islanda, Norvegia.
De asemenea, cetăţenii statelor terţe supuşi obligaţiei de a deţine viză vor putea tranzita teritoriul României, fără viză de tranzit, într-o perioadă care nu depăşeşte 5 zile, dacă posedă o viză de scurtă şedere, o viză de lungă şedere sau un permis de şedere valabile eliberate de Bulgaria (conform anexei la Decizia 582/ 2008) şi Cipru (conform anexei la Decizia 895/ 2006) sau dacă posedă un permis de şedere valabil eliberat de Elveţia şi Liechtenstein .
MAE avertizează că durata de valabilitate a vizelor şi documentelor menţionate trebuie să acopere durata tranzitului. De asemenea, potrivit Ministerului de Externe, "chiar dacă sunt scutiţi de obligaţia obţinerii vizei române de tranzit, cetăţenii în cauză trebuie să deţină un document de identitate valabil de trecere a frontierei, precum şi documente justificative ale scopului şi condiţiilor de călătorie şi să facă dovada că posedă suficiente mijloace de subzistenţă pe perioada tranzitului".
MAE indică de asemenea că poate fi refuzată intrarea cetăţenilor statelor terţe ale căror nume figurează pe listele naţionale de alerte ori care constituie o ameninţare la adresa securităţii naţionale, ordinii publice sau relaţiilor internaţionale.
Sursa Mediafax
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
Potrivit unui comunicat MAE remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, România va recunoaşte unilateral anumite documente ca fiind echivalente cu vizele naţionale în cazul tranzitului teritoriului naţional de către cetăţenii statelor terţe supuşi obligaţiei de a deţine viză.
Astfel, cetăţenii statelor terţe supuşi obligaţiei de a deţine viză vor putea tranzita teritoriul României, fără viză de tranzit, într-o perioadă care nu depăşeşte 5 zile, dacă deţin o "viză uniformă" (menţionată la articolul 10 din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen), o "viză de lungă şedere" (menţionată la articolul 18 din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen), un "permis de şedere", inclus în anexa IV la Instrucţiunile Consulare Comune.
Aceste vize sau documente trebuie în mod obligatoriu să fie eliberate de statele membre ale Uniunii Europene care aplică integral acquis-ul Schengen (Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Franţa, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Slovenia, Slovacia, Suedia, Ungaria) precum şi de Danemarca, Islanda, Norvegia.
De asemenea, cetăţenii statelor terţe supuşi obligaţiei de a deţine viză vor putea tranzita teritoriul României, fără viză de tranzit, într-o perioadă care nu depăşeşte 5 zile, dacă posedă o viză de scurtă şedere, o viză de lungă şedere sau un permis de şedere valabile eliberate de Bulgaria (conform anexei la Decizia 582/ 2008) şi Cipru (conform anexei la Decizia 895/ 2006) sau dacă posedă un permis de şedere valabil eliberat de Elveţia şi Liechtenstein .
MAE avertizează că durata de valabilitate a vizelor şi documentelor menţionate trebuie să acopere durata tranzitului. De asemenea, potrivit Ministerului de Externe, "chiar dacă sunt scutiţi de obligaţia obţinerii vizei române de tranzit, cetăţenii în cauză trebuie să deţină un document de identitate valabil de trecere a frontierei, precum şi documente justificative ale scopului şi condiţiilor de călătorie şi să facă dovada că posedă suficiente mijloace de subzistenţă pe perioada tranzitului".
MAE indică de asemenea că poate fi refuzată intrarea cetăţenilor statelor terţe ale căror nume figurează pe listele naţionale de alerte ori care constituie o ameninţare la adresa securităţii naţionale, ordinii publice sau relaţiilor internaţionale.
Sursa Mediafax
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
La Cahul va fi deschis un nou consulat românesc, altul ar putea fi deschis la Bălţi
În cadrul recentei vizite în Republica Moldova a domnului Lazăr Comănescu, Ministrul Afacerilor Externe al României, au fost examinate mai multe chestiuni de actualitate ale relaţiilor bilaterale, inclusiv privind intensificarea cooperării în domeniul consular.
În acest context şi având drept scop facilitarea mecanismului de prestare a serviciilor consulare cetăţenilor ambelor state, în cadrul întrevederii dlui Vladimir Voronin cu demnitarul român s-a propus deschiderea, într-un viitor apropiat, a unui Consulat al Republicii Moldova la Iaşi şi a unui Consulat al României la Cahul.
Pornind de la necesitatea extinderii cadrului juridic al raporturilor bilaterale, a fost exprimată disponibilitatea reciprocă a părţilor de a urgenta definitivarea procesului de negocieri şi pregătirea pentru semnare a Tratatului între Republica şi România privind frontiera de stat, ceea ce va deschide perspective reale pentru semnarea ulterioară a Convenţiei cu privire la micul trafic la frontieră.
În acest context se va examina posibilitatea deschiderii, în baza principiului de reciprocitate, a Consulatelor la Constanţa şi, respectiv, la Bălţi.
MAEIE a expediat în adresa MAE al României Nota Verbală referitor la aceste subiecte.
Serviciul de presă al MAEIE
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
În acest context şi având drept scop facilitarea mecanismului de prestare a serviciilor consulare cetăţenilor ambelor state, în cadrul întrevederii dlui Vladimir Voronin cu demnitarul român s-a propus deschiderea, într-un viitor apropiat, a unui Consulat al Republicii Moldova la Iaşi şi a unui Consulat al României la Cahul.
Pornind de la necesitatea extinderii cadrului juridic al raporturilor bilaterale, a fost exprimată disponibilitatea reciprocă a părţilor de a urgenta definitivarea procesului de negocieri şi pregătirea pentru semnare a Tratatului între Republica şi România privind frontiera de stat, ceea ce va deschide perspective reale pentru semnarea ulterioară a Convenţiei cu privire la micul trafic la frontieră.
În acest context se va examina posibilitatea deschiderii, în baza principiului de reciprocitate, a Consulatelor la Constanţa şi, respectiv, la Bălţi.
MAEIE a expediat în adresa MAE al României Nota Verbală referitor la aceste subiecte.
Serviciul de presă al MAEIE
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
Preşedintele APCE este optimist în ce priveşte viitorul european al R. Moldova
Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Lluis Maria de Puig este optimist în ce priveşte aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană. Optimismul respectiv este motivat, spune acesta, de discuţiile purtate de către el cu oficialităţile de la Bruxelles. "R. Moldova este un stat mic şi nu este o problemă economică să fie integrat în UE. Trebuie doar de democratizat. E nevoie ca să continuie reformele şi atunci perspectiva de aderare va fi reală", a declarat preşedintele APCE într-un interviu pe care l-am înregistrat câteva minuet în urmă. Acesta se află, timp de trei zile, în prima sa vizită la Chişinău.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
marți, 8 iulie 2008
Bucureştiul şi Chişinăul găsesc limbă comună
În această perioadă caniculară gheaţa din relaţiile moldo-române începe să se topească. Cauza acestui „dezgheţ” nu o reprezintă temperatura atmosferică înaltă, ci dialogul dintre părţi, care, după vizita la Chişinău, luni, a noului ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, se pare că merge spre un făgaş normal, de bună vecinătate. Bucureştiul a renunţat la retorica emotiv-sentimentală, vorbind, prin gura şefului diplomaţiei române, de „relaţii între două state vecine”.
Refuzul miniştrilor de externe al R. Moldova şi al României de a răspunde la întrebările jurnaliştilor a generat multe speculaţii, inclusiv referitoare la „eşecul” în apropierea celor două părţi. Însă informaţiile venite spre seară (luni), precum şi „citirea printre rînduri” a declaraţiilor celor doi omologi demonstrează că discuţiile evoluează şi problemele existente ar putea fi soluţionate sau cel puţin reduse din intensitate. De altfel, observatorii politici au atestat o scădere a tensiunii dintre R. Moldova şi România în ultima jumătate de an.
Vizitînd noul sediu al Consulatului României de la Chişinău, Andrei Stratan, ministrul moldovean de Externe şi colegul său de peste Prut, Lazăr Comănescu, au anunţat că din 11 iulie curent, cetăţenii moldoveni cu vize Schengen sau care au drept de şedere legală în ţările europene vor putea tranzita România fără viză românească. Din acea dată va intra în vigoare un acord negociat de către părţi şi care este în corespundere cu Acquis-ul comunitar. Aceasta va conduce la subţierea cozilor la poarta Consulatului român de la Chişinău. Mai mult, cei doi miniştri au admis posibilitatea reluării discuţiilor despre deschiderea a două noi consulate româneşti, la Cahul şi Bălţi. Prin urmare, putem intui că s-au înregistrat şi anumite progrese în ce priveşte negocierea Tratatului de frontieră şi a Acordului politic de bază. Liderii moldoveni subliniază în repetate rînduri că semnarea acestor două documente ar contribui la îmbunătăţirea considerabilă a relaţiilor dintre statele noastre, astfel ca raportul moldo-român să fie „excelent”. Relaţii foarte bune, în bază de respect reciproc, îşi doreşte, bănuim, şi România. În aceasta este interesată Uniunea Europeană, dar şi Statele Unite. Să ne amintim declaraţiile făcute recent de către David Kramer, adjunctul asistentului Secretarului de Stat american, care a sugerat României să semneze Tratatul de frontieră cu R. Moldova, textul căruia este „definitivat în proporţie de 95%”. Congresul SUA încă în august 1999, în rezoluţia privind susţinerea aderării României la NATO, a recomandat Bucureştiului să negocieze şi să semneze Tratatul de frontieră cu R. Moldova. Acelaşi mesaj îl transmit părţii române partenerii europeni, atît pe canale diplomatice, cît şi deschis. Se pare că una dintre condiţiile impuse de europeni pentru aderarea României la spaţiul Schengen este semnarea Tratatului de frontieră cu R. Moldova. Ţara vecină doreşte să adere la zona Schengen pînă în 2011. Potrivit unor informaţii neoficiale, Chişinăul şi Bucureştiul sînt aproape de a ajunge la un numitor comun în ce priveşte formula şi conţinutul unui document, care ar prevede recunoaşterea frontierei dintre cele două state. Probabil aceasta a vrut să spună Lazăr Comănescu, cînd a declarat că în domeniul juridic bilateral, „în termeni rezonabili, se pot înregistra progrese”. În aceiaşi ordine de idei, Andrei Stratan a menţionat că a convenit cu omologul său să continue discuţiile în vederea soluţionării problemelor care mai există. „Sînt ferm convins că în următoarea perioadă de timp acest lucru îl vom realiza cu succes”, a adăugat ministrul moldovean.
Toate întrevederile avute în capitala R. Moldova de către şeful diplomaţiei române au avut un ton amical, pe alocuri prietenesc. Chiar dacă putem admite că s-a făcut pentru respectarea uzanţelor diplomatice, totuşi, evitarea „subiectelor spinoase” poate fi privită prin prisma dorinţei de ameliorare a raportului dintre două state vecine.
Cînd se doreşte, soluţiile unei bune vecinătăţi pot fi găsite. Pentru aceasta e nevoie de dialog, întîlniri şi eforturi conjugate pentru a găsi tangenţe şi compromisuri.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
Refuzul miniştrilor de externe al R. Moldova şi al României de a răspunde la întrebările jurnaliştilor a generat multe speculaţii, inclusiv referitoare la „eşecul” în apropierea celor două părţi. Însă informaţiile venite spre seară (luni), precum şi „citirea printre rînduri” a declaraţiilor celor doi omologi demonstrează că discuţiile evoluează şi problemele existente ar putea fi soluţionate sau cel puţin reduse din intensitate. De altfel, observatorii politici au atestat o scădere a tensiunii dintre R. Moldova şi România în ultima jumătate de an.
Vizitînd noul sediu al Consulatului României de la Chişinău, Andrei Stratan, ministrul moldovean de Externe şi colegul său de peste Prut, Lazăr Comănescu, au anunţat că din 11 iulie curent, cetăţenii moldoveni cu vize Schengen sau care au drept de şedere legală în ţările europene vor putea tranzita România fără viză românească. Din acea dată va intra în vigoare un acord negociat de către părţi şi care este în corespundere cu Acquis-ul comunitar. Aceasta va conduce la subţierea cozilor la poarta Consulatului român de la Chişinău. Mai mult, cei doi miniştri au admis posibilitatea reluării discuţiilor despre deschiderea a două noi consulate româneşti, la Cahul şi Bălţi. Prin urmare, putem intui că s-au înregistrat şi anumite progrese în ce priveşte negocierea Tratatului de frontieră şi a Acordului politic de bază. Liderii moldoveni subliniază în repetate rînduri că semnarea acestor două documente ar contribui la îmbunătăţirea considerabilă a relaţiilor dintre statele noastre, astfel ca raportul moldo-român să fie „excelent”. Relaţii foarte bune, în bază de respect reciproc, îşi doreşte, bănuim, şi România. În aceasta este interesată Uniunea Europeană, dar şi Statele Unite. Să ne amintim declaraţiile făcute recent de către David Kramer, adjunctul asistentului Secretarului de Stat american, care a sugerat României să semneze Tratatul de frontieră cu R. Moldova, textul căruia este „definitivat în proporţie de 95%”. Congresul SUA încă în august 1999, în rezoluţia privind susţinerea aderării României la NATO, a recomandat Bucureştiului să negocieze şi să semneze Tratatul de frontieră cu R. Moldova. Acelaşi mesaj îl transmit părţii române partenerii europeni, atît pe canale diplomatice, cît şi deschis. Se pare că una dintre condiţiile impuse de europeni pentru aderarea României la spaţiul Schengen este semnarea Tratatului de frontieră cu R. Moldova. Ţara vecină doreşte să adere la zona Schengen pînă în 2011. Potrivit unor informaţii neoficiale, Chişinăul şi Bucureştiul sînt aproape de a ajunge la un numitor comun în ce priveşte formula şi conţinutul unui document, care ar prevede recunoaşterea frontierei dintre cele două state. Probabil aceasta a vrut să spună Lazăr Comănescu, cînd a declarat că în domeniul juridic bilateral, „în termeni rezonabili, se pot înregistra progrese”. În aceiaşi ordine de idei, Andrei Stratan a menţionat că a convenit cu omologul său să continue discuţiile în vederea soluţionării problemelor care mai există. „Sînt ferm convins că în următoarea perioadă de timp acest lucru îl vom realiza cu succes”, a adăugat ministrul moldovean.
Toate întrevederile avute în capitala R. Moldova de către şeful diplomaţiei române au avut un ton amical, pe alocuri prietenesc. Chiar dacă putem admite că s-a făcut pentru respectarea uzanţelor diplomatice, totuşi, evitarea „subiectelor spinoase” poate fi privită prin prisma dorinţei de ameliorare a raportului dintre două state vecine.
Cînd se doreşte, soluţiile unei bune vecinătăţi pot fi găsite. Pentru aceasta e nevoie de dialog, întîlniri şi eforturi conjugate pentru a găsi tangenţe şi compromisuri.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
Moldova nu va părăsi GUAM, declară preşedintele Vladimir Voronin
Moldova nu va părăsi GUAM. Această declaraţie a fost făcută de către preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, într-un interviu pentru publicaţia ucraineană "CN-Столичные новости" (vedeţi aici). Interviul dat a apărut doar la câteva zile după summit-ul GUAM de la Batumi (Georgia), la care Chişinăul a fost reprezentat de ministrul Afacerilor Interne. Acest summit a fost al treilea la număr la care a fost lipsă şeful statului moldovenesc.
Vladimir Voronin a sublinait că autorităţile moldoveneşti nici nu examinează chestiunea retragerii din GUAM. "Dimpotrivă, noi dorim ca GUAM să devină o structură funcţională, ca în aceasta (organizaţie) să se rezolve chestiuni economice, sociale. Şi să continuie activitatea în această direcţie", a menţionat liderul de la Chişinău, evidenţiind şi latura energetică ce urmează a fi dezvoltată în această structură. Cu toate acestea, el a adus critici GUAM-ului pentru lipsa de eficienţă şi că nu se acordă o atenţie sporită problemelor economice, în schimb se promovează anumite idei cu caracter militar la care Moldova nu doreşte să participe. "Noi nu vom face parte din nicio organizaţie militară, semimilitară sau cu elemente semimilitare. Dar în anul trecut au născocit un fel de forţe de pacificare. Ce fel de forţe pacificatoare! Nu trebuie nimic de născocit", a spus şeful statului moldovenesc.
Voronin a mai adăugat că există încercări de a reanima GUAM şi că el ştie "din care parte şi în ce scop" se promovează, aluzie directă la SUA, care este "părintele" acestei organizaţii.
Întrebat dacă mai este posibilă revenirea la "memorandumul Kozak", preşedintele R. Moldova a răspuns categoric "nu" şi că actualitatea acestuia a rămas în trecut. Din 2003 s-au schimbat multe lucruri, atât la Chişinău, cât şi la Moscova şi acum s-au identificat alte mecanisme de soluţionare a diferendului transnistrean, în formatul "5+2", a specificat şeful statului.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
Vladimir Voronin a sublinait că autorităţile moldoveneşti nici nu examinează chestiunea retragerii din GUAM. "Dimpotrivă, noi dorim ca GUAM să devină o structură funcţională, ca în aceasta (organizaţie) să se rezolve chestiuni economice, sociale. Şi să continuie activitatea în această direcţie", a menţionat liderul de la Chişinău, evidenţiind şi latura energetică ce urmează a fi dezvoltată în această structură. Cu toate acestea, el a adus critici GUAM-ului pentru lipsa de eficienţă şi că nu se acordă o atenţie sporită problemelor economice, în schimb se promovează anumite idei cu caracter militar la care Moldova nu doreşte să participe. "Noi nu vom face parte din nicio organizaţie militară, semimilitară sau cu elemente semimilitare. Dar în anul trecut au născocit un fel de forţe de pacificare. Ce fel de forţe pacificatoare! Nu trebuie nimic de născocit", a spus şeful statului moldovenesc.
Voronin a mai adăugat că există încercări de a reanima GUAM şi că el ştie "din care parte şi în ce scop" se promovează, aluzie directă la SUA, care este "părintele" acestei organizaţii.
Întrebat dacă mai este posibilă revenirea la "memorandumul Kozak", preşedintele R. Moldova a răspuns categoric "nu" şi că actualitatea acestuia a rămas în trecut. Din 2003 s-au schimbat multe lucruri, atât la Chişinău, cât şi la Moscova şi acum s-au identificat alte mecanisme de soluţionare a diferendului transnistrean, în formatul "5+2", a specificat şeful statului.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
luni, 7 iulie 2008
Dezgheţarea relaţiilor moldo-române se amână? UPDATE 15.40
Se pare că vizita ministrului român de Externe la Chişinău e un eşec. Cel puţin aceasta este prima impresie creată după declaraţiile de presă ale celor doi şefi ai Externelor de la Chişinău şi Bucureşti, Andrei Stratan şi Lazăr Comănescu, făcute ca urmare a întrevederii delegaţiilor celor două state. Doar nişte clişee, văzute ca formule diplomatice şi niciun cuvânt despre problemele existente între R. Moldova şi România, niciun cuvânt despre Acordul de Frontieră şi Tratatul Politic de bază sau Conveţia privind traficul mic la frontieră. Cei doi miniştri au refuzat să răspundă la întrebările jurnaliştilor, prezenţi în număr foarte mare (cei din serviciul de presă al MAEIE al R. Moldova au spus, neformal, că cică partea română a solicitat să nu se adreseze întrebări).
România, prin gura ministrului său de Externe, a reconfirmat sprijinul ferm şi puternic pentru integrarea europeană a R. Moldova. Comăneascu a declarat că ţara sa va insista ca perioada de reflecţie a statelor UE privind noul cadru juridic cu RM să fie cât mai scurt, astfel ca să înceapă mai repede negocierile în acest sens. Noul acord juridic, spune şeful diplomaţiei române, trebuie să dea o perspectivă clară de integrare europeană pentru R. Moldova, după modelul statelor din Balcanii de Vest.
România a reiterat şi susţinerea pentru reglementarea problemei transnistrene în formatul "5+2", astfel ca soluţia finală să fie în interesul tuturor cetăţenilor R. Moldova.
Referindu-se la cadrul juridic bilateral moldo-român, Comânescu a spus că în viitorul apropiat acesta poate fi îmbunătăţit (aluzie la semnarea celor trei documente?). El a mai subliniat că relaţiile dintre R. Moldova şi România, relaţiile între două state vecine (a insistat de două ori asupra acestei formule) trebuie să fie foarte bune.
Antrei Stratan, pe lângă toate formulele diplomatice, a spus că problemele existente vor fi discutate în continuare pentru depăşirea lor.
Pe parcursul zilei voi plasa şi comunicatele de la întrevederile lui Lazăr Comănescu avute cu oficialităţile moldoveneşti.
Jurnaliştii români, prezenţi în număr mare, se adresau între ei cu "tovarăşci", cu o ironie pronunţată. Prbabil îşi aminteau şi ei de "perioada luminoasă a lui Ceauşescu", care excela în adresarea "tovarăşi" (atunci de ce colegii de peste Prut spun acum "tovarşci"?)
UPDATE 15.25
Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, l-a primit, luni, pe Lazăr Comănescu, ministru al Afacerilor Externe al României, aflat în vizită oficială la noi în ţară.
În cursul întrevederii au fost discutate chestiuni vizînd perspectiva dezvoltării colaborării bilaterale, precum şi a cooperării pe dimensiunea europeană şi în plan regional dintre Republica Moldova şi România.
A fost exprimată speranţa că vizita actuală a şefului diplomaţiei române în ţara noastră va crea noi oportunităţi pentru extinderea raporturilor moldo-române şi se va solda cu rezultate de natură să conducă la activizarea relaţiilor bilaterale reciproc avantajoase.
În acest sens, preşedintele Vladimir Voronin s-a referit la importanţa semnării tratatului de frontieră şi a tratatului de bază dintre Republica Moldova şi România pentru eficientizarea dialogului bilateral.
Conştientizarea acestui imperativ şi depunerea unor eforturi conjugate în vederea depăşirii dificultăţilor existente va permite avansarea spre o etapă calitativ nouă în raporturile dintre cele două ţări, a declarat şeful statului.
Serviciul de presă al Preşedinţiei moldoveneşti
UPDATE 15.40
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
România, prin gura ministrului său de Externe, a reconfirmat sprijinul ferm şi puternic pentru integrarea europeană a R. Moldova. Comăneascu a declarat că ţara sa va insista ca perioada de reflecţie a statelor UE privind noul cadru juridic cu RM să fie cât mai scurt, astfel ca să înceapă mai repede negocierile în acest sens. Noul acord juridic, spune şeful diplomaţiei române, trebuie să dea o perspectivă clară de integrare europeană pentru R. Moldova, după modelul statelor din Balcanii de Vest.
România a reiterat şi susţinerea pentru reglementarea problemei transnistrene în formatul "5+2", astfel ca soluţia finală să fie în interesul tuturor cetăţenilor R. Moldova.
Referindu-se la cadrul juridic bilateral moldo-român, Comânescu a spus că în viitorul apropiat acesta poate fi îmbunătăţit (aluzie la semnarea celor trei documente?). El a mai subliniat că relaţiile dintre R. Moldova şi România, relaţiile între două state vecine (a insistat de două ori asupra acestei formule) trebuie să fie foarte bune.
Antrei Stratan, pe lângă toate formulele diplomatice, a spus că problemele existente vor fi discutate în continuare pentru depăşirea lor.
Pe parcursul zilei voi plasa şi comunicatele de la întrevederile lui Lazăr Comănescu avute cu oficialităţile moldoveneşti.
Jurnaliştii români, prezenţi în număr mare, se adresau între ei cu "tovarăşci", cu o ironie pronunţată. Prbabil îşi aminteau şi ei de "perioada luminoasă a lui Ceauşescu", care excela în adresarea "tovarăşi" (atunci de ce colegii de peste Prut spun acum "tovarşci"?)
UPDATE 15.25
Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, l-a primit, luni, pe Lazăr Comănescu, ministru al Afacerilor Externe al României, aflat în vizită oficială la noi în ţară.
În cursul întrevederii au fost discutate chestiuni vizînd perspectiva dezvoltării colaborării bilaterale, precum şi a cooperării pe dimensiunea europeană şi în plan regional dintre Republica Moldova şi România.
A fost exprimată speranţa că vizita actuală a şefului diplomaţiei române în ţara noastră va crea noi oportunităţi pentru extinderea raporturilor moldo-române şi se va solda cu rezultate de natură să conducă la activizarea relaţiilor bilaterale reciproc avantajoase.
În acest sens, preşedintele Vladimir Voronin s-a referit la importanţa semnării tratatului de frontieră şi a tratatului de bază dintre Republica Moldova şi România pentru eficientizarea dialogului bilateral.
Conştientizarea acestui imperativ şi depunerea unor eforturi conjugate în vederea depăşirii dificultăţilor existente va permite avansarea spre o etapă calitativ nouă în raporturile dintre cele două ţări, a declarat şeful statului.
Serviciul de presă al Preşedinţiei moldoveneşti
UPDATE 15.40
Ministrul român de Externe s-a întreţinut şi cu prim-ministrul Zinaida Greceanîi. Cei doi oficiali au discutat mai multe chestiuni ce ţin de relaţiile bilaterale între cele două ţări. Ministrul de externe al României a declarat că România tratează relaţiile cu Republica Moldova drept relaţii între parteneri egali şi este dispusă să dezvolte aceste relaţii în toate domeniile. Lazăr Comănescu a menţionat că ţara sa susţine în totalitatea aspiraţiile europene ale Moldovei şi va insista ca Uniunea Europeană să-i acorde perspective cît mai clar prosibile şi obiective cît mai substanţiale de apropiere de UE.
Ministrul şi-a exprimat speranţa că noul cadru juridic cu Uniunea Europeană va fi stabilit în cadrul Preşedinţiei franceze a forului European şi a promis să intervină pe lîngă organismele europene pentru a asigura acest lucru.
În contextul colaborării economice, ministrul român de externe a menţionat că Moldova este pentru România unul dintre cei mai importanţi parteneri economici, ţinînd cont de condiţiile de vecinătate care există între cele două ţări, iar relaţiile bilaterale au toate premisele pentru dezvoltare. În primul trimestru al anului 2008 volumul schimburilor comerciale au crescut cu 36 la sută şi reprezintă aproximativ un mliard de USD.
Ministrul a menţionat că toate aspectele economice între Moldova şi România urmează să fie discutate în cadrul şedinţei Comisiei mixte moldo-române pentru cooperare comercial-economică, preconizată pentru luna septembrie curent. Şeful diplomaţiei române a menţionat importanţa semnării de către cele două părţi, pe lîngă tratatele de bază între cele două ţări a tratatelor ramurale şi sectoriale care sînt aproape finalizate.
Referitor la problema transnistreană, Comănescu a declarat că autorităţile Române consideră că această problemă poate fi soluţionată doar prin negocieri în formatul 5+2 şi este gata să acorde orice suport posibil în acest sens.
Primul ministru a menţionat că Moldova contează pe suportul României în procesul de integrare europeană şi este interesată în implementarea proiectelor comune în cadrul parteneriatului regional, în contextul faptului că Moldova deţine concomitent 5 preşedinţii regionale importante. Zinaida Greceanîi a mulţumit Ministrului de Externe al României pentru vizită şi a afirmat că relaţiile între cele două ţări trebui să rămînă deschise şi transparente în pofida aparenţelor.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
