Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Lluis Maria de Puig este optimist în ce priveşte aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană. Optimismul respectiv este motivat, spune acesta, de discuţiile purtate de către el cu oficialităţile de la Bruxelles. "R. Moldova este un stat mic şi nu este o problemă economică să fie integrat în UE. Trebuie doar de democratizat. E nevoie ca să continuie reformele şi atunci perspectiva de aderare va fi reală", a declarat preşedintele APCE într-un interviu pe care l-am înregistrat câteva minuet în urmă. Acesta se află, timp de trei zile, în prima sa vizită la Chişinău.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
miercuri, 9 iulie 2008
marți, 8 iulie 2008
Bucureştiul şi Chişinăul găsesc limbă comună
În această perioadă caniculară gheaţa din relaţiile moldo-române începe să se topească. Cauza acestui „dezgheţ” nu o reprezintă temperatura atmosferică înaltă, ci dialogul dintre părţi, care, după vizita la Chişinău, luni, a noului ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, se pare că merge spre un făgaş normal, de bună vecinătate. Bucureştiul a renunţat la retorica emotiv-sentimentală, vorbind, prin gura şefului diplomaţiei române, de „relaţii între două state vecine”.
Refuzul miniştrilor de externe al R. Moldova şi al României de a răspunde la întrebările jurnaliştilor a generat multe speculaţii, inclusiv referitoare la „eşecul” în apropierea celor două părţi. Însă informaţiile venite spre seară (luni), precum şi „citirea printre rînduri” a declaraţiilor celor doi omologi demonstrează că discuţiile evoluează şi problemele existente ar putea fi soluţionate sau cel puţin reduse din intensitate. De altfel, observatorii politici au atestat o scădere a tensiunii dintre R. Moldova şi România în ultima jumătate de an.
Vizitînd noul sediu al Consulatului României de la Chişinău, Andrei Stratan, ministrul moldovean de Externe şi colegul său de peste Prut, Lazăr Comănescu, au anunţat că din 11 iulie curent, cetăţenii moldoveni cu vize Schengen sau care au drept de şedere legală în ţările europene vor putea tranzita România fără viză românească. Din acea dată va intra în vigoare un acord negociat de către părţi şi care este în corespundere cu Acquis-ul comunitar. Aceasta va conduce la subţierea cozilor la poarta Consulatului român de la Chişinău. Mai mult, cei doi miniştri au admis posibilitatea reluării discuţiilor despre deschiderea a două noi consulate româneşti, la Cahul şi Bălţi. Prin urmare, putem intui că s-au înregistrat şi anumite progrese în ce priveşte negocierea Tratatului de frontieră şi a Acordului politic de bază. Liderii moldoveni subliniază în repetate rînduri că semnarea acestor două documente ar contribui la îmbunătăţirea considerabilă a relaţiilor dintre statele noastre, astfel ca raportul moldo-român să fie „excelent”. Relaţii foarte bune, în bază de respect reciproc, îşi doreşte, bănuim, şi România. În aceasta este interesată Uniunea Europeană, dar şi Statele Unite. Să ne amintim declaraţiile făcute recent de către David Kramer, adjunctul asistentului Secretarului de Stat american, care a sugerat României să semneze Tratatul de frontieră cu R. Moldova, textul căruia este „definitivat în proporţie de 95%”. Congresul SUA încă în august 1999, în rezoluţia privind susţinerea aderării României la NATO, a recomandat Bucureştiului să negocieze şi să semneze Tratatul de frontieră cu R. Moldova. Acelaşi mesaj îl transmit părţii române partenerii europeni, atît pe canale diplomatice, cît şi deschis. Se pare că una dintre condiţiile impuse de europeni pentru aderarea României la spaţiul Schengen este semnarea Tratatului de frontieră cu R. Moldova. Ţara vecină doreşte să adere la zona Schengen pînă în 2011. Potrivit unor informaţii neoficiale, Chişinăul şi Bucureştiul sînt aproape de a ajunge la un numitor comun în ce priveşte formula şi conţinutul unui document, care ar prevede recunoaşterea frontierei dintre cele două state. Probabil aceasta a vrut să spună Lazăr Comănescu, cînd a declarat că în domeniul juridic bilateral, „în termeni rezonabili, se pot înregistra progrese”. În aceiaşi ordine de idei, Andrei Stratan a menţionat că a convenit cu omologul său să continue discuţiile în vederea soluţionării problemelor care mai există. „Sînt ferm convins că în următoarea perioadă de timp acest lucru îl vom realiza cu succes”, a adăugat ministrul moldovean.
Toate întrevederile avute în capitala R. Moldova de către şeful diplomaţiei române au avut un ton amical, pe alocuri prietenesc. Chiar dacă putem admite că s-a făcut pentru respectarea uzanţelor diplomatice, totuşi, evitarea „subiectelor spinoase” poate fi privită prin prisma dorinţei de ameliorare a raportului dintre două state vecine.
Cînd se doreşte, soluţiile unei bune vecinătăţi pot fi găsite. Pentru aceasta e nevoie de dialog, întîlniri şi eforturi conjugate pentru a găsi tangenţe şi compromisuri.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
Refuzul miniştrilor de externe al R. Moldova şi al României de a răspunde la întrebările jurnaliştilor a generat multe speculaţii, inclusiv referitoare la „eşecul” în apropierea celor două părţi. Însă informaţiile venite spre seară (luni), precum şi „citirea printre rînduri” a declaraţiilor celor doi omologi demonstrează că discuţiile evoluează şi problemele existente ar putea fi soluţionate sau cel puţin reduse din intensitate. De altfel, observatorii politici au atestat o scădere a tensiunii dintre R. Moldova şi România în ultima jumătate de an.
Vizitînd noul sediu al Consulatului României de la Chişinău, Andrei Stratan, ministrul moldovean de Externe şi colegul său de peste Prut, Lazăr Comănescu, au anunţat că din 11 iulie curent, cetăţenii moldoveni cu vize Schengen sau care au drept de şedere legală în ţările europene vor putea tranzita România fără viză românească. Din acea dată va intra în vigoare un acord negociat de către părţi şi care este în corespundere cu Acquis-ul comunitar. Aceasta va conduce la subţierea cozilor la poarta Consulatului român de la Chişinău. Mai mult, cei doi miniştri au admis posibilitatea reluării discuţiilor despre deschiderea a două noi consulate româneşti, la Cahul şi Bălţi. Prin urmare, putem intui că s-au înregistrat şi anumite progrese în ce priveşte negocierea Tratatului de frontieră şi a Acordului politic de bază. Liderii moldoveni subliniază în repetate rînduri că semnarea acestor două documente ar contribui la îmbunătăţirea considerabilă a relaţiilor dintre statele noastre, astfel ca raportul moldo-român să fie „excelent”. Relaţii foarte bune, în bază de respect reciproc, îşi doreşte, bănuim, şi România. În aceasta este interesată Uniunea Europeană, dar şi Statele Unite. Să ne amintim declaraţiile făcute recent de către David Kramer, adjunctul asistentului Secretarului de Stat american, care a sugerat României să semneze Tratatul de frontieră cu R. Moldova, textul căruia este „definitivat în proporţie de 95%”. Congresul SUA încă în august 1999, în rezoluţia privind susţinerea aderării României la NATO, a recomandat Bucureştiului să negocieze şi să semneze Tratatul de frontieră cu R. Moldova. Acelaşi mesaj îl transmit părţii române partenerii europeni, atît pe canale diplomatice, cît şi deschis. Se pare că una dintre condiţiile impuse de europeni pentru aderarea României la spaţiul Schengen este semnarea Tratatului de frontieră cu R. Moldova. Ţara vecină doreşte să adere la zona Schengen pînă în 2011. Potrivit unor informaţii neoficiale, Chişinăul şi Bucureştiul sînt aproape de a ajunge la un numitor comun în ce priveşte formula şi conţinutul unui document, care ar prevede recunoaşterea frontierei dintre cele două state. Probabil aceasta a vrut să spună Lazăr Comănescu, cînd a declarat că în domeniul juridic bilateral, „în termeni rezonabili, se pot înregistra progrese”. În aceiaşi ordine de idei, Andrei Stratan a menţionat că a convenit cu omologul său să continue discuţiile în vederea soluţionării problemelor care mai există. „Sînt ferm convins că în următoarea perioadă de timp acest lucru îl vom realiza cu succes”, a adăugat ministrul moldovean.
Toate întrevederile avute în capitala R. Moldova de către şeful diplomaţiei române au avut un ton amical, pe alocuri prietenesc. Chiar dacă putem admite că s-a făcut pentru respectarea uzanţelor diplomatice, totuşi, evitarea „subiectelor spinoase” poate fi privită prin prisma dorinţei de ameliorare a raportului dintre două state vecine.
Cînd se doreşte, soluţiile unei bune vecinătăţi pot fi găsite. Pentru aceasta e nevoie de dialog, întîlniri şi eforturi conjugate pentru a găsi tangenţe şi compromisuri.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
Moldova nu va părăsi GUAM, declară preşedintele Vladimir Voronin
Moldova nu va părăsi GUAM. Această declaraţie a fost făcută de către preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, într-un interviu pentru publicaţia ucraineană "CN-Столичные новости" (vedeţi aici). Interviul dat a apărut doar la câteva zile după summit-ul GUAM de la Batumi (Georgia), la care Chişinăul a fost reprezentat de ministrul Afacerilor Interne. Acest summit a fost al treilea la număr la care a fost lipsă şeful statului moldovenesc.
Vladimir Voronin a sublinait că autorităţile moldoveneşti nici nu examinează chestiunea retragerii din GUAM. "Dimpotrivă, noi dorim ca GUAM să devină o structură funcţională, ca în aceasta (organizaţie) să se rezolve chestiuni economice, sociale. Şi să continuie activitatea în această direcţie", a menţionat liderul de la Chişinău, evidenţiind şi latura energetică ce urmează a fi dezvoltată în această structură. Cu toate acestea, el a adus critici GUAM-ului pentru lipsa de eficienţă şi că nu se acordă o atenţie sporită problemelor economice, în schimb se promovează anumite idei cu caracter militar la care Moldova nu doreşte să participe. "Noi nu vom face parte din nicio organizaţie militară, semimilitară sau cu elemente semimilitare. Dar în anul trecut au născocit un fel de forţe de pacificare. Ce fel de forţe pacificatoare! Nu trebuie nimic de născocit", a spus şeful statului moldovenesc.
Voronin a mai adăugat că există încercări de a reanima GUAM şi că el ştie "din care parte şi în ce scop" se promovează, aluzie directă la SUA, care este "părintele" acestei organizaţii.
Întrebat dacă mai este posibilă revenirea la "memorandumul Kozak", preşedintele R. Moldova a răspuns categoric "nu" şi că actualitatea acestuia a rămas în trecut. Din 2003 s-au schimbat multe lucruri, atât la Chişinău, cât şi la Moscova şi acum s-au identificat alte mecanisme de soluţionare a diferendului transnistrean, în formatul "5+2", a specificat şeful statului.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
Vladimir Voronin a sublinait că autorităţile moldoveneşti nici nu examinează chestiunea retragerii din GUAM. "Dimpotrivă, noi dorim ca GUAM să devină o structură funcţională, ca în aceasta (organizaţie) să se rezolve chestiuni economice, sociale. Şi să continuie activitatea în această direcţie", a menţionat liderul de la Chişinău, evidenţiind şi latura energetică ce urmează a fi dezvoltată în această structură. Cu toate acestea, el a adus critici GUAM-ului pentru lipsa de eficienţă şi că nu se acordă o atenţie sporită problemelor economice, în schimb se promovează anumite idei cu caracter militar la care Moldova nu doreşte să participe. "Noi nu vom face parte din nicio organizaţie militară, semimilitară sau cu elemente semimilitare. Dar în anul trecut au născocit un fel de forţe de pacificare. Ce fel de forţe pacificatoare! Nu trebuie nimic de născocit", a spus şeful statului moldovenesc.
Voronin a mai adăugat că există încercări de a reanima GUAM şi că el ştie "din care parte şi în ce scop" se promovează, aluzie directă la SUA, care este "părintele" acestei organizaţii.
Întrebat dacă mai este posibilă revenirea la "memorandumul Kozak", preşedintele R. Moldova a răspuns categoric "nu" şi că actualitatea acestuia a rămas în trecut. Din 2003 s-au schimbat multe lucruri, atât la Chişinău, cât şi la Moscova şi acum s-au identificat alte mecanisme de soluţionare a diferendului transnistrean, în formatul "5+2", a specificat şeful statului.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
luni, 7 iulie 2008
Dezgheţarea relaţiilor moldo-române se amână? UPDATE 15.40
Se pare că vizita ministrului român de Externe la Chişinău e un eşec. Cel puţin aceasta este prima impresie creată după declaraţiile de presă ale celor doi şefi ai Externelor de la Chişinău şi Bucureşti, Andrei Stratan şi Lazăr Comănescu, făcute ca urmare a întrevederii delegaţiilor celor două state. Doar nişte clişee, văzute ca formule diplomatice şi niciun cuvânt despre problemele existente între R. Moldova şi România, niciun cuvânt despre Acordul de Frontieră şi Tratatul Politic de bază sau Conveţia privind traficul mic la frontieră. Cei doi miniştri au refuzat să răspundă la întrebările jurnaliştilor, prezenţi în număr foarte mare (cei din serviciul de presă al MAEIE al R. Moldova au spus, neformal, că cică partea română a solicitat să nu se adreseze întrebări).
România, prin gura ministrului său de Externe, a reconfirmat sprijinul ferm şi puternic pentru integrarea europeană a R. Moldova. Comăneascu a declarat că ţara sa va insista ca perioada de reflecţie a statelor UE privind noul cadru juridic cu RM să fie cât mai scurt, astfel ca să înceapă mai repede negocierile în acest sens. Noul acord juridic, spune şeful diplomaţiei române, trebuie să dea o perspectivă clară de integrare europeană pentru R. Moldova, după modelul statelor din Balcanii de Vest.
România a reiterat şi susţinerea pentru reglementarea problemei transnistrene în formatul "5+2", astfel ca soluţia finală să fie în interesul tuturor cetăţenilor R. Moldova.
Referindu-se la cadrul juridic bilateral moldo-român, Comânescu a spus că în viitorul apropiat acesta poate fi îmbunătăţit (aluzie la semnarea celor trei documente?). El a mai subliniat că relaţiile dintre R. Moldova şi România, relaţiile între două state vecine (a insistat de două ori asupra acestei formule) trebuie să fie foarte bune.
Antrei Stratan, pe lângă toate formulele diplomatice, a spus că problemele existente vor fi discutate în continuare pentru depăşirea lor.
Pe parcursul zilei voi plasa şi comunicatele de la întrevederile lui Lazăr Comănescu avute cu oficialităţile moldoveneşti.
Jurnaliştii români, prezenţi în număr mare, se adresau între ei cu "tovarăşci", cu o ironie pronunţată. Prbabil îşi aminteau şi ei de "perioada luminoasă a lui Ceauşescu", care excela în adresarea "tovarăşi" (atunci de ce colegii de peste Prut spun acum "tovarşci"?)
UPDATE 15.25
Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, l-a primit, luni, pe Lazăr Comănescu, ministru al Afacerilor Externe al României, aflat în vizită oficială la noi în ţară.
În cursul întrevederii au fost discutate chestiuni vizînd perspectiva dezvoltării colaborării bilaterale, precum şi a cooperării pe dimensiunea europeană şi în plan regional dintre Republica Moldova şi România.
A fost exprimată speranţa că vizita actuală a şefului diplomaţiei române în ţara noastră va crea noi oportunităţi pentru extinderea raporturilor moldo-române şi se va solda cu rezultate de natură să conducă la activizarea relaţiilor bilaterale reciproc avantajoase.
În acest sens, preşedintele Vladimir Voronin s-a referit la importanţa semnării tratatului de frontieră şi a tratatului de bază dintre Republica Moldova şi România pentru eficientizarea dialogului bilateral.
Conştientizarea acestui imperativ şi depunerea unor eforturi conjugate în vederea depăşirii dificultăţilor existente va permite avansarea spre o etapă calitativ nouă în raporturile dintre cele două ţări, a declarat şeful statului.
Serviciul de presă al Preşedinţiei moldoveneşti
UPDATE 15.40
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
România, prin gura ministrului său de Externe, a reconfirmat sprijinul ferm şi puternic pentru integrarea europeană a R. Moldova. Comăneascu a declarat că ţara sa va insista ca perioada de reflecţie a statelor UE privind noul cadru juridic cu RM să fie cât mai scurt, astfel ca să înceapă mai repede negocierile în acest sens. Noul acord juridic, spune şeful diplomaţiei române, trebuie să dea o perspectivă clară de integrare europeană pentru R. Moldova, după modelul statelor din Balcanii de Vest.
România a reiterat şi susţinerea pentru reglementarea problemei transnistrene în formatul "5+2", astfel ca soluţia finală să fie în interesul tuturor cetăţenilor R. Moldova.
Referindu-se la cadrul juridic bilateral moldo-român, Comânescu a spus că în viitorul apropiat acesta poate fi îmbunătăţit (aluzie la semnarea celor trei documente?). El a mai subliniat că relaţiile dintre R. Moldova şi România, relaţiile între două state vecine (a insistat de două ori asupra acestei formule) trebuie să fie foarte bune.
Antrei Stratan, pe lângă toate formulele diplomatice, a spus că problemele existente vor fi discutate în continuare pentru depăşirea lor.
Pe parcursul zilei voi plasa şi comunicatele de la întrevederile lui Lazăr Comănescu avute cu oficialităţile moldoveneşti.
Jurnaliştii români, prezenţi în număr mare, se adresau între ei cu "tovarăşci", cu o ironie pronunţată. Prbabil îşi aminteau şi ei de "perioada luminoasă a lui Ceauşescu", care excela în adresarea "tovarăşi" (atunci de ce colegii de peste Prut spun acum "tovarşci"?)
UPDATE 15.25
Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, l-a primit, luni, pe Lazăr Comănescu, ministru al Afacerilor Externe al României, aflat în vizită oficială la noi în ţară.
În cursul întrevederii au fost discutate chestiuni vizînd perspectiva dezvoltării colaborării bilaterale, precum şi a cooperării pe dimensiunea europeană şi în plan regional dintre Republica Moldova şi România.
A fost exprimată speranţa că vizita actuală a şefului diplomaţiei române în ţara noastră va crea noi oportunităţi pentru extinderea raporturilor moldo-române şi se va solda cu rezultate de natură să conducă la activizarea relaţiilor bilaterale reciproc avantajoase.
În acest sens, preşedintele Vladimir Voronin s-a referit la importanţa semnării tratatului de frontieră şi a tratatului de bază dintre Republica Moldova şi România pentru eficientizarea dialogului bilateral.
Conştientizarea acestui imperativ şi depunerea unor eforturi conjugate în vederea depăşirii dificultăţilor existente va permite avansarea spre o etapă calitativ nouă în raporturile dintre cele două ţări, a declarat şeful statului.
Serviciul de presă al Preşedinţiei moldoveneşti
UPDATE 15.40
Ministrul român de Externe s-a întreţinut şi cu prim-ministrul Zinaida Greceanîi. Cei doi oficiali au discutat mai multe chestiuni ce ţin de relaţiile bilaterale între cele două ţări. Ministrul de externe al României a declarat că România tratează relaţiile cu Republica Moldova drept relaţii între parteneri egali şi este dispusă să dezvolte aceste relaţii în toate domeniile. Lazăr Comănescu a menţionat că ţara sa susţine în totalitatea aspiraţiile europene ale Moldovei şi va insista ca Uniunea Europeană să-i acorde perspective cît mai clar prosibile şi obiective cît mai substanţiale de apropiere de UE.
Ministrul şi-a exprimat speranţa că noul cadru juridic cu Uniunea Europeană va fi stabilit în cadrul Preşedinţiei franceze a forului European şi a promis să intervină pe lîngă organismele europene pentru a asigura acest lucru.
În contextul colaborării economice, ministrul român de externe a menţionat că Moldova este pentru România unul dintre cei mai importanţi parteneri economici, ţinînd cont de condiţiile de vecinătate care există între cele două ţări, iar relaţiile bilaterale au toate premisele pentru dezvoltare. În primul trimestru al anului 2008 volumul schimburilor comerciale au crescut cu 36 la sută şi reprezintă aproximativ un mliard de USD.
Ministrul a menţionat că toate aspectele economice între Moldova şi România urmează să fie discutate în cadrul şedinţei Comisiei mixte moldo-române pentru cooperare comercial-economică, preconizată pentru luna septembrie curent. Şeful diplomaţiei române a menţionat importanţa semnării de către cele două părţi, pe lîngă tratatele de bază între cele două ţări a tratatelor ramurale şi sectoriale care sînt aproape finalizate.
Referitor la problema transnistreană, Comănescu a declarat că autorităţile Române consideră că această problemă poate fi soluţionată doar prin negocieri în formatul 5+2 şi este gata să acorde orice suport posibil în acest sens.
Primul ministru a menţionat că Moldova contează pe suportul României în procesul de integrare europeană şi este interesată în implementarea proiectelor comune în cadrul parteneriatului regional, în contextul faptului că Moldova deţine concomitent 5 preşedinţii regionale importante. Zinaida Greceanîi a mulţumit Ministrului de Externe al României pentru vizită şi a afirmat că relaţiile între cele două ţări trebui să rămînă deschise şi transparente în pofida aparenţelor.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
vineri, 4 iulie 2008
Ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, soseşte, pe 7 iulie, în vizită la Chişinău
În ziua de 7 iulie 2008, Lazăr Comănescu, Ministrul Afacerilor Externe al României, va întreprinde o vizită oficială în ţara noastră la invitaţia dlui Andrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova.
Obiectivul principal al vizitei este examinarea problemelor de actualitate ale relaţiilor bilaterale moldo-române, precum şi alte subiecte de interes comun. Tematica respectivă va fi abordată în cadrul întrevederii dintre cei doi Miniştri, precum şi al întâlnirii în plen a delegaţiilor ministeriale. Ministrul Lazăr Comănescu va fi primit de către dnii Vladimir Voronin, Preşedintele Republicii Moldova, Marian Lupu, Preşedintele Parlamentului, dna Zinaida Greceanîi, Prim-ministru, şi va avea o întrevederi cu Igor Dodon, Prim-viceprim-ministru, Ministrul Economiei şi Comerţului.
Aceasta este prima vizită în R. Moldova a actualului şef al diplomaţiei române.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
Obiectivul principal al vizitei este examinarea problemelor de actualitate ale relaţiilor bilaterale moldo-române, precum şi alte subiecte de interes comun. Tematica respectivă va fi abordată în cadrul întrevederii dintre cei doi Miniştri, precum şi al întâlnirii în plen a delegaţiilor ministeriale. Ministrul Lazăr Comănescu va fi primit de către dnii Vladimir Voronin, Preşedintele Republicii Moldova, Marian Lupu, Preşedintele Parlamentului, dna Zinaida Greceanîi, Prim-ministru, şi va avea o întrevederi cu Igor Dodon, Prim-viceprim-ministru, Ministrul Economiei şi Comerţului.
Aceasta este prima vizită în R. Moldova a actualului şef al diplomaţiei române.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
joi, 3 iulie 2008
Blocul preşedintelui Ucrainei declară trupele ruse din Transnistria "de ocupaţie"
Blocul "Ucraina Noastră - Apărarea Populară", susţinător al preşedintelui Ucrainei, Viktor Iuşcenko, a declarat trupele ruse din Transnistria şi Kaukaz "de ocupaţie, şi nu pacificatoare". "Toţi înţeleg că trupele ruse în zonele de conflict din Moldova şi Georgia nu îndeplinesc misiuni pacificatoare, ci de ocupaţie", a declarat deputatul acestui bloc, Andrei Parubia. "Trupele ruse nu reglementează conflictul, ele iau apărarea uneia dintre părţi". Detalii vedeţi aici .
Deputatul din Rada Supremă are perfectă dreptate. În 2006, ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan, a declarat, la ONU, că trupele ruse staţionează ilegal în R. Moldova. Acum se trece sub tăcere acest aspect de către autorităţile moldoveneşti, inclusiv în Concepţia de Securitate Naţională, aprobată în primăvară de Parlament. Despre ineficienţa formatului de pacificatori Chişinăul vorbea mai mult în anii precedenţi, iar acum cere doar înlocuirea cu o misiune civilă, cu mandat internaţional (sunt poveşti sperietoarele că Moldova va accepta, în eventualitatea reglementării transnistrene, trupele ruse). Pacificatorii ruşi mereu au luat apărarea părţii transnistrene. La moment prezenţa lor în estul R. Moldova nu are nicio motivaţie logică. Doar sperie populaţia cu automatele şi blindatele lor.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
Deputatul din Rada Supremă are perfectă dreptate. În 2006, ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan, a declarat, la ONU, că trupele ruse staţionează ilegal în R. Moldova. Acum se trece sub tăcere acest aspect de către autorităţile moldoveneşti, inclusiv în Concepţia de Securitate Naţională, aprobată în primăvară de Parlament. Despre ineficienţa formatului de pacificatori Chişinăul vorbea mai mult în anii precedenţi, iar acum cere doar înlocuirea cu o misiune civilă, cu mandat internaţional (sunt poveşti sperietoarele că Moldova va accepta, în eventualitatea reglementării transnistrene, trupele ruse). Pacificatorii ruşi mereu au luat apărarea părţii transnistrene. La moment prezenţa lor în estul R. Moldova nu are nicio motivaţie logică. Doar sperie populaţia cu automatele şi blindatele lor.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
miercuri, 2 iulie 2008
Comisia Europeană a acordat R. Moldova 40 de mil. de Euro, pentru 2007
Guvernul Republicii Moldova a semnat astăzi, 2 iulie, cu Comisia Europeană acordurile de finanţare ale Planului Naţional de Acţiuni 2007, parte a Instrumentului de Parteneriat şi Vecinătate Europeană, în valoare de 40 milioane de euro.
Acordurile au fost semnate de către doamna Zinaida Greceanîi, Prim-ministru al Republicii Moldova şi domnul Marcus Cornaro, Director regional Europa, coasta de sud a Mării Mediterane, Orientul Mijlociu şi ţările politicii de vecinătate”, AIDCO.Instrumentul de Parteneriat şi Vecinătate Europeană, pentru care Moldova este eligibilă, substituie Programul TACIS.Noul instrument este unul mai avansat, care va permite o mai bună direcţionare a asistenţei externe în conformitate cu priorităţile naţionale, va reduce costurile şi perioada de disbursare a asistenţei externe.Planul Naţional de Acţiuni 2007/ Instrumentul de Parteneriat şi Vecinătate Europeană are o valoare de 40 ml. Euro şi cuprinde 4 programe (pentru fiecare va fi semnat un Acord de finanţare):Programul Suport bugetar sectorial: Asistenţă în reformarea sectorului de asistenţă socială, în mărime de 21 mln de euro, are destinaţia de a susţine autorităţile din Moldova în implementarea reformelor, negociate într-o matrice de politici. Reformele vizează implementarea noi Legi cu privire la ajutorul social, reforme în domeniul achiziţiilor publice şi managementul finanţelor publice. Programul va fi implementat pe parcursul a 3 ani, iar asistenţa va fi disbursată în 3 tranşe.Programul Îmbunătăţirea controlului şi supravegherii la frontieră (măsuri însoţitoare EUBAM), în mărime de 11 mln de euro, are destinaţia de a susţine Serviciul Vamal şi Serviciul de Grăniceri în crearea sistemelor de stocare şi transmitere a informaţiei, ce ar relata situaţia în zona de frontieră, inclusiv dotarea cu echipament special, crearea infrastructurii de instruire în cadrul Colegiului Naţional de Grăniceri, dotarea cu echipament de control şi supraveghere la frontiera de stat.Programul de suport societăţii civile din regiunea din stînga Nistrului, în mărime de 2 mln de euro, va aplica schema de granturi mici destinate susţinerii activităţilor de creare a parteneriatelor între organizaţiile societăţii civile de pe ambele maluri ale Nistrului, între organizaţiile societăţii civile şi comunităţile locale. De asemenea, se aşteaptă că proiectul să contribuie la îmbunătăţirea accesului la informaţie. Vor fi susţinute şi activităţile educaţionale, de protecţie a mediului, a drepturilor omului, de protecţie socială şi a tineretului.Asistenţă tehnică şi twinning, în mărime de 6 mln de euro. Programul presupune schimb de practici şi experienţă în formularea şi implementarea politicilor cu instituţii similare din UE. În special, vor fi iniţiate proiecte de twinning în domeniul reformei justiţiei, normelor şi standardelor în domeniul agricol, protecţiei concurenţei, fortificării drepturilor de proprietate intelectuală etc. De asemenea, a fost semnat Addendumul la Acordul de Finanţare pentru Programul de Acţiuni TACIS 2005, care prevede posibilitatea contractării de către CE a unor fonduri specifice altor organizaţii internaţionale. Aceste resurse vor fi direcţionate în proiecte investiţionale de aprovizionare cu apă potabilă, irigare, reabilitare a drumurilor, de creare a centrelor multifuncţionale de zi la nivel de comunicare pentru copii, bătrîni şi alte pături vulnerabile.
Serviciul de presă al Guvernului
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
Acordurile au fost semnate de către doamna Zinaida Greceanîi, Prim-ministru al Republicii Moldova şi domnul Marcus Cornaro, Director regional Europa, coasta de sud a Mării Mediterane, Orientul Mijlociu şi ţările politicii de vecinătate”, AIDCO.Instrumentul de Parteneriat şi Vecinătate Europeană, pentru care Moldova este eligibilă, substituie Programul TACIS.Noul instrument este unul mai avansat, care va permite o mai bună direcţionare a asistenţei externe în conformitate cu priorităţile naţionale, va reduce costurile şi perioada de disbursare a asistenţei externe.Planul Naţional de Acţiuni 2007/ Instrumentul de Parteneriat şi Vecinătate Europeană are o valoare de 40 ml. Euro şi cuprinde 4 programe (pentru fiecare va fi semnat un Acord de finanţare):Programul Suport bugetar sectorial: Asistenţă în reformarea sectorului de asistenţă socială, în mărime de 21 mln de euro, are destinaţia de a susţine autorităţile din Moldova în implementarea reformelor, negociate într-o matrice de politici. Reformele vizează implementarea noi Legi cu privire la ajutorul social, reforme în domeniul achiziţiilor publice şi managementul finanţelor publice. Programul va fi implementat pe parcursul a 3 ani, iar asistenţa va fi disbursată în 3 tranşe.Programul Îmbunătăţirea controlului şi supravegherii la frontieră (măsuri însoţitoare EUBAM), în mărime de 11 mln de euro, are destinaţia de a susţine Serviciul Vamal şi Serviciul de Grăniceri în crearea sistemelor de stocare şi transmitere a informaţiei, ce ar relata situaţia în zona de frontieră, inclusiv dotarea cu echipament special, crearea infrastructurii de instruire în cadrul Colegiului Naţional de Grăniceri, dotarea cu echipament de control şi supraveghere la frontiera de stat.Programul de suport societăţii civile din regiunea din stînga Nistrului, în mărime de 2 mln de euro, va aplica schema de granturi mici destinate susţinerii activităţilor de creare a parteneriatelor între organizaţiile societăţii civile de pe ambele maluri ale Nistrului, între organizaţiile societăţii civile şi comunităţile locale. De asemenea, se aşteaptă că proiectul să contribuie la îmbunătăţirea accesului la informaţie. Vor fi susţinute şi activităţile educaţionale, de protecţie a mediului, a drepturilor omului, de protecţie socială şi a tineretului.Asistenţă tehnică şi twinning, în mărime de 6 mln de euro. Programul presupune schimb de practici şi experienţă în formularea şi implementarea politicilor cu instituţii similare din UE. În special, vor fi iniţiate proiecte de twinning în domeniul reformei justiţiei, normelor şi standardelor în domeniul agricol, protecţiei concurenţei, fortificării drepturilor de proprietate intelectuală etc. De asemenea, a fost semnat Addendumul la Acordul de Finanţare pentru Programul de Acţiuni TACIS 2005, care prevede posibilitatea contractării de către CE a unor fonduri specifice altor organizaţii internaţionale. Aceste resurse vor fi direcţionate în proiecte investiţionale de aprovizionare cu apă potabilă, irigare, reabilitare a drumurilor, de creare a centrelor multifuncţionale de zi la nivel de comunicare pentru copii, bătrîni şi alte pături vulnerabile.
Serviciul de presă al Guvernului
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
Igor Smirnov şi-a demis "ministrul de externe"
Liderul separatiştilor de la Tiraspol, Igor Smirnov, a semnat "decretul" prin care îl demite pe Valeri Liţkai din funcţia de "ministru de externe al rmn". Vedeţi aici confirmarea a ceea ce am scris, cu semn de întrebare, la finele săptămânii trecute. Funcţia de şef al departamentului de externe de la Tiraspol va fi exercitată, deocamdată, de către primul-adjunct al lui Liţkai, Valeri Iastrebceak (vedeţi pe blog mai jos cine este acest tânăr de 29 de ani).
Motivele demiterii lui Liţkai, care a deţinut această funcţie circa 17 ani, nu sunt enunţate. Potrivit surselor mele de la Tiraspol, recent Valeri Liţkai a fost reţinut de către miliţia transnistreană după ce, în stare avansată de ebrietate, a provocat un scandal în centrul administrativ al regiunii transnistrene, fapt care l-ar fi făcut pe Smirnov să spună "basta. Afară cu el...".
Potrivit unor surse din cadrul ministerului de Externe de la Kiev, care au anunţat primele despre faptul că demisia lui Liţkai "este deja hotărâtă", cel care a reprezentant Tiraspolul la negocierile cu Chişinăul pentru aproape două decenii a fost dat afară "pentru eşecul în relaţiile cu Rusia şi Ucraina". Amintesc că recent, într-o vizită la Tiraspol, Alexei Ostrovski, şeful unei comisii din Duma de Stat a Federaţiei Ruse a declarat că independenţa Transnistriei nu va fi recunoscută de comunitatea internaţională şi că e necesar de discutat reunificarea R. Moldova (deşi a menţionat şi nişte condiţii, inacceptabile pentru Chişinău).
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
Motivele demiterii lui Liţkai, care a deţinut această funcţie circa 17 ani, nu sunt enunţate. Potrivit surselor mele de la Tiraspol, recent Valeri Liţkai a fost reţinut de către miliţia transnistreană după ce, în stare avansată de ebrietate, a provocat un scandal în centrul administrativ al regiunii transnistrene, fapt care l-ar fi făcut pe Smirnov să spună "basta. Afară cu el...".
Potrivit unor surse din cadrul ministerului de Externe de la Kiev, care au anunţat primele despre faptul că demisia lui Liţkai "este deja hotărâtă", cel care a reprezentant Tiraspolul la negocierile cu Chişinăul pentru aproape două decenii a fost dat afară "pentru eşecul în relaţiile cu Rusia şi Ucraina". Amintesc că recent, într-o vizită la Tiraspol, Alexei Ostrovski, şeful unei comisii din Duma de Stat a Federaţiei Ruse a declarat că independenţa Transnistriei nu va fi recunoscută de comunitatea internaţională şi că e necesar de discutat reunificarea R. Moldova (deşi a menţionat şi nişte condiţii, inacceptabile pentru Chişinău).
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
marți, 1 iulie 2008
Franţa a preluat preşedinţia UE
Franţa a preluat, astăzi, 1 iulie, preşedinţia semestrială a Uniunii Europene (UE), de la Slovenia, care a deţinut această funcţie în prima jumătate a lui 2008. Preşedinţia franceză vine nu doar într-o perioadă de criză instituţională, provocată de respingerea Tratatului de la Lisabona de către irlandezi, dar şi la o etapă importantă pentru R. Moldova în procesul de integrare europeană. Chişinăul speră ca pînă la sfîrşitul anului să înceapă negocierile privind noul cadru juridic cu UE, iar suportul Parisului în acest sens este mai mult decît necesar. Chiar dacă în următoarele şase luni nu se va da startul tratativelor referitoare la viitorul acord RM-UE, este important ca părţile, în acest interval de timp, să-şi prezinte poziţiile. Autorităţile moldovene au anunţat deja că doresc semnarea unui Acord de Asociere, care să ofere perspective clare de aderare la UE. Putem noi, ca parte a lumii francofone, miza pe suportul Franţei în procesul de apropiere de comunitatea europeană? Mai multe semnale venite din partea autorităţilor de la Paris ne fac să răspundem afirmativ.
Franţa este unul dintre cele şase state care au stat la temelia UE. Părintele fondator al UE este considerat ex-ministrul francez de Externe, Robert Schuman. Alături de Germania şi Marea Britanie, ţara „cocoşului galic” are un cuvînt greu de spus în această comunitate formată din 27 de state. Deşi relativ reticentă faţă de ideea lărgirii Uniunii, inclusiv datorită respingerii, la referendumul din 2005, a proiectului Constituţiei Europene, în ultimul an Franţa a transmis mesaje de încurajare a viitorului european al R. Moldova.
În luna februarie anul curent, aflat în vizită la Bucureşti, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy a vorbit despre vocaţia europeană a R. Moldova. „...Europa trebuie să rămînă unită, ceea ce îmi întăreşte convingerea că toate ţările din Balcani, sau Moldova, de pildă, au vocaţia de a face parte din Uniunea Europeană”, a declarat liderul de la Paris. Pînă în acel moment, susţineri faţă de aspiraţiile de integrare europeană ale R. Moldova erau exprimate, în special, de către aleşii din Adunarea Naţională a Franţei şi Senat. În timpul unei întrevederi avute la Paris cu spicherul moldovean, Marian Lupu, preşedintelui Senatului francez, Christian Poncelet şi-a exprimat speranţa că, în viitorul apropiat, „vom avea alături, în UE, R. Moldova”. Acest lucru l-au afirmat, în februarie 2007, şi reprezentanţii delegaţiei Grupului de prietenie Franţa-Moldova al Adunării Naţionale a Franţei, care au vizitat capitala ţării noastre, subliniind că „locul R. Moldova este în Europa”. Ambasadorul francez la Chişinău, Pierre Andreiu a confirmat că ţara sa susţine aspiraţiile Moldovei de integrare în UE. Ţinînd cont de cele expuse, există suficiente premise să mizăm pe sprijinul preşedinţiei UE în procesul de integrare europeană. Ar fi o reuşită dacă vom avea parte de declaraţii, din partea lui Sarkozy, similare celor făcute recent de preşedintele Sloveniei (care şi-a încheiat pe 31 iunie preşedinţia UE), Danilo Turk, potrivit cărora Moldovei trebuie să i se dea perspective de aderare la UE. Aşteptările în cauză nu par fantastice în condiţiile în care, de exemplu, săptămîna trecută, Bundestagul Germaniei a cerut perspective de aderare la UE pentru Moldova.
De preşedinţia franceză va depinde, într-o anumită măsură, şi promovarea concepţiei polono-suedeze a Parteneriatului Estic, care este privit ca o „anticameră a UE”, din care să facă parte cinci state din vecinătatea răsăriteană a comunităţii, inclusiv R. Moldova. În pofida concentrării Hexagonului pe segmentul sudic (mediteranean) al vecinătăţii europene, această ţară a dat de înţeles că priveşte în termeni pozitivi Parteneriatul Estic, care urmează să prindă contur în lunile apropiate.
Totuşi, principala „durere de cap” pentru actuala preşedinţie a Consiliului UE rămîne situaţia creată după ce alegătorii din Irlanda au spus „Nu” Tratatului de la Lisabona. Liderii celor 27 de state-membre urmează să se reunească, în octombrie anul curent, pentru a lua o decizie în vederea depăşirii acestei situaţii de impas. A apărut şi problema cehilor, dar şi a Poloniei, care de asemenea ar putea să respingă acest document. O altă chestiunea importantă pe agenda preşedinţiei UE ţine de creşterea preţurilor în toate statele europene, în special la carburanţi, fapt ce a generat multiple acţiuni de protest. Una dintre priorităţile acestei preşedinţii, anunţate de Sarkozy, este de a relansa discuţiile despre apărarea comună europeană, care nu trebuie să fie „o simplă prelungire” a NATO.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
Franţa este unul dintre cele şase state care au stat la temelia UE. Părintele fondator al UE este considerat ex-ministrul francez de Externe, Robert Schuman. Alături de Germania şi Marea Britanie, ţara „cocoşului galic” are un cuvînt greu de spus în această comunitate formată din 27 de state. Deşi relativ reticentă faţă de ideea lărgirii Uniunii, inclusiv datorită respingerii, la referendumul din 2005, a proiectului Constituţiei Europene, în ultimul an Franţa a transmis mesaje de încurajare a viitorului european al R. Moldova.
În luna februarie anul curent, aflat în vizită la Bucureşti, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy a vorbit despre vocaţia europeană a R. Moldova. „...Europa trebuie să rămînă unită, ceea ce îmi întăreşte convingerea că toate ţările din Balcani, sau Moldova, de pildă, au vocaţia de a face parte din Uniunea Europeană”, a declarat liderul de la Paris. Pînă în acel moment, susţineri faţă de aspiraţiile de integrare europeană ale R. Moldova erau exprimate, în special, de către aleşii din Adunarea Naţională a Franţei şi Senat. În timpul unei întrevederi avute la Paris cu spicherul moldovean, Marian Lupu, preşedintelui Senatului francez, Christian Poncelet şi-a exprimat speranţa că, în viitorul apropiat, „vom avea alături, în UE, R. Moldova”. Acest lucru l-au afirmat, în februarie 2007, şi reprezentanţii delegaţiei Grupului de prietenie Franţa-Moldova al Adunării Naţionale a Franţei, care au vizitat capitala ţării noastre, subliniind că „locul R. Moldova este în Europa”. Ambasadorul francez la Chişinău, Pierre Andreiu a confirmat că ţara sa susţine aspiraţiile Moldovei de integrare în UE. Ţinînd cont de cele expuse, există suficiente premise să mizăm pe sprijinul preşedinţiei UE în procesul de integrare europeană. Ar fi o reuşită dacă vom avea parte de declaraţii, din partea lui Sarkozy, similare celor făcute recent de preşedintele Sloveniei (care şi-a încheiat pe 31 iunie preşedinţia UE), Danilo Turk, potrivit cărora Moldovei trebuie să i se dea perspective de aderare la UE. Aşteptările în cauză nu par fantastice în condiţiile în care, de exemplu, săptămîna trecută, Bundestagul Germaniei a cerut perspective de aderare la UE pentru Moldova.
De preşedinţia franceză va depinde, într-o anumită măsură, şi promovarea concepţiei polono-suedeze a Parteneriatului Estic, care este privit ca o „anticameră a UE”, din care să facă parte cinci state din vecinătatea răsăriteană a comunităţii, inclusiv R. Moldova. În pofida concentrării Hexagonului pe segmentul sudic (mediteranean) al vecinătăţii europene, această ţară a dat de înţeles că priveşte în termeni pozitivi Parteneriatul Estic, care urmează să prindă contur în lunile apropiate.
Totuşi, principala „durere de cap” pentru actuala preşedinţie a Consiliului UE rămîne situaţia creată după ce alegătorii din Irlanda au spus „Nu” Tratatului de la Lisabona. Liderii celor 27 de state-membre urmează să se reunească, în octombrie anul curent, pentru a lua o decizie în vederea depăşirii acestei situaţii de impas. A apărut şi problema cehilor, dar şi a Poloniei, care de asemenea ar putea să respingă acest document. O altă chestiunea importantă pe agenda preşedinţiei UE ţine de creşterea preţurilor în toate statele europene, în special la carburanţi, fapt ce a generat multiple acţiuni de protest. Una dintre priorităţile acestei preşedinţii, anunţate de Sarkozy, este de a relansa discuţiile despre apărarea comună europeană, care nu trebuie să fie „o simplă prelungire” a NATO.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
Moldova semi-absentă la summit-ul GUAM de la Batumi
Preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, nu participă, nici de această dată, la summit-ul GUAM (Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Moldova), care se desfăşoară, astăzi, la Batumi (Georgia). Nu este prima absenţă a şefului statului moldovean, pe parcursul ultimului an, la reuniunile la nivel înalt ale acestei organizaţii regionale. De această dată, alături de preşedinţii ucrainean, georgia şi azer va sta la masă, din partea R. Moldova, ministrul de Interne (nici chiar ministrul de Externe). De asemenea, la summit vor mai participa preşedintele Poloniei şi cel al Lituaniei, precum şi reprezentanţii Departamentului de Stat al SUA şi ai Japoniei.
Absenţa repetată a preşedintelui moldovean la reuniunile GUAM se explică din motivul că Chişinăul doreşte, în acest fel, "să nu supere" Rusia, pentru ca Moscova să accepte soluţionarea definitivă a problemei transnistrene. Despre acest lucru l-a declarat, cu alte cuvinte, şi Vladimir Voronin, care într-un interviu acordat câteva luni în urma unei publicaţii ruse, a spus că în cazul în care, pentru reîntregirea R. Moldova, va fi nevoie să părăsim GUAM, o vom face. Acest lucru a fost însă negat ulterior de către şeful diplomaţiei moldoveneşti, Andrei Stratan, care a spus că GUAM este o organizaţie în care Moldova are interese să participe.
Chiar dacă GUAM nu şi-a demonstrat eficienţa în cei 11 ani de existenţă, tactica Chişinăului de a minimaliza importanţa acestei organizaţii, pentru a face poziţia Rusiei mai concilientă, nu-mi pare reuşită, chiar contraproductivă. Chişinăul face prea mulţi paşi spre întâmpinarea poziţiei Rusiei, dar, deocamdată, nu primeşte nimic concret înapoi. Recent a fost aprobată Concepţia privind securitatea naţională, în care se evidenţiază principiul neutralităţii permanente a R. Moldova (aparent, nimic deosebit, deoarece acest principiu este prevăzut de Constituţia R. Moldova, aprobată în 1994). Proiectul iniţial al Conceptului respectiv a fost modificat radical, aprobându-se cu totul alt text decât cel elaborat prima dată. Concesii s-au făcut şi în privinţa voalării aprecierilor date faţă de trupele ruse, staţionate ilegal în estul R. Moldova. Era evident că această Concepţie este aprobată, în grabă, pentru a face pe plac Moscovei, astfel ca Rusia să cedeze şi să accepte o soluţionare a problemei transnistrene în conformitate cu propunerile la pachet înaintate de Chişinău şi care sunt într-adevăr bune. Însă, deocamdată Rusia nu a făcut mişcări bruşte în privinţa soluţionării definitive, inventând diferite formule de "negocieri directe între părţi; părţile să se înţeleagă" etc. Ruşii tărăgănează intenţionat. Iar Chişinăul gafează din nou şi evită (în semn de recunoştinţă faţă de Rusia) participarea, la nivel înalt, la summit-ul GUAM. Şi iarăşi fără rezultate palbabile aşteptate de la Moscova.
Aceste tactici mi se par eronate, deoarece Moldova îşi lichidează din start argumentele importante, mizând pe un gest similar din partea Rusiei. În acest caz, poziţia Chişinăului se clatină substanţial. Nu trebuie să cedezi decât atunci când ai deplina siguranţă la o acţiune de răspuns pe măsură. Iar dacă renunţi singur la atuurile proprii, de ce partea opusă să mai cedeze în condiţiile în care nu mai ai aşii respectivi?! E la fel cum e să-ţi tai creanga de sub propriile picioare. E riscant, pentru că pozi să cazi foarte dureros. Iar în negocieri, la fel ca şi în lupte, trebuie să fii bine cu picioarele pe pământ (pe ceva solid), ca să-ţi păstrezi poziţia.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
Absenţa repetată a preşedintelui moldovean la reuniunile GUAM se explică din motivul că Chişinăul doreşte, în acest fel, "să nu supere" Rusia, pentru ca Moscova să accepte soluţionarea definitivă a problemei transnistrene. Despre acest lucru l-a declarat, cu alte cuvinte, şi Vladimir Voronin, care într-un interviu acordat câteva luni în urma unei publicaţii ruse, a spus că în cazul în care, pentru reîntregirea R. Moldova, va fi nevoie să părăsim GUAM, o vom face. Acest lucru a fost însă negat ulterior de către şeful diplomaţiei moldoveneşti, Andrei Stratan, care a spus că GUAM este o organizaţie în care Moldova are interese să participe.
Chiar dacă GUAM nu şi-a demonstrat eficienţa în cei 11 ani de existenţă, tactica Chişinăului de a minimaliza importanţa acestei organizaţii, pentru a face poziţia Rusiei mai concilientă, nu-mi pare reuşită, chiar contraproductivă. Chişinăul face prea mulţi paşi spre întâmpinarea poziţiei Rusiei, dar, deocamdată, nu primeşte nimic concret înapoi. Recent a fost aprobată Concepţia privind securitatea naţională, în care se evidenţiază principiul neutralităţii permanente a R. Moldova (aparent, nimic deosebit, deoarece acest principiu este prevăzut de Constituţia R. Moldova, aprobată în 1994). Proiectul iniţial al Conceptului respectiv a fost modificat radical, aprobându-se cu totul alt text decât cel elaborat prima dată. Concesii s-au făcut şi în privinţa voalării aprecierilor date faţă de trupele ruse, staţionate ilegal în estul R. Moldova. Era evident că această Concepţie este aprobată, în grabă, pentru a face pe plac Moscovei, astfel ca Rusia să cedeze şi să accepte o soluţionare a problemei transnistrene în conformitate cu propunerile la pachet înaintate de Chişinău şi care sunt într-adevăr bune. Însă, deocamdată Rusia nu a făcut mişcări bruşte în privinţa soluţionării definitive, inventând diferite formule de "negocieri directe între părţi; părţile să se înţeleagă" etc. Ruşii tărăgănează intenţionat. Iar Chişinăul gafează din nou şi evită (în semn de recunoştinţă faţă de Rusia) participarea, la nivel înalt, la summit-ul GUAM. Şi iarăşi fără rezultate palbabile aşteptate de la Moscova.
Aceste tactici mi se par eronate, deoarece Moldova îşi lichidează din start argumentele importante, mizând pe un gest similar din partea Rusiei. În acest caz, poziţia Chişinăului se clatină substanţial. Nu trebuie să cedezi decât atunci când ai deplina siguranţă la o acţiune de răspuns pe măsură. Iar dacă renunţi singur la atuurile proprii, de ce partea opusă să mai cedeze în condiţiile în care nu mai ai aşii respectivi?! E la fel cum e să-ţi tai creanga de sub propriile picioare. E riscant, pentru că pozi să cazi foarte dureros. Iar în negocieri, la fel ca şi în lupte, trebuie să fii bine cu picioarele pe pământ (pe ceva solid), ca să-ţi păstrezi poziţia.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
