Ministerul de Externe de la Chişinău contraatacă. "Balonul" e pe terenul României UPDATE 13.10

DECLARAŢIE
a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene ia act cu îngrijorare de campania de dezinformare a populaţiei Moldovei în problema micului trafic la frontieră, desfăşurată de o serie de forţe politice. Organizatorii şi inspiratorii acestei campanii încearcă să convingă populaţia Republicii Moldova că autorităţile creează impedimente pentru semnarea Convenţiei moldo-române privind micul trafic de frontiera, că ele ridică, chipurile, în mod artificial bariere în calea liberei circulaţii a cetăţenilor Moldovei în România şi în întreaga Uniune Europeană.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene îşi exprimă regretul în legătură cu faptul că o problemă atît de actuală pentru cetăţenii Republicii Moldova, cum este libera circulaţie, a ajuns ostateca unor interpretări neprofesioniste şi primitive, că această problemă, care trebuie să fie soluţionată prin negocieri competente între diplomaţii României şi Moldovei, este prezentată societăţii într-o formă distorsionată şi vulgarizată.

În această situaţie, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene consideră necesar să informeze opinia publică din Moldova despre următoarele:

În primul rînd, regimul circulaţiei transfrontaliere reciproce a cetăţenilor României şi Moldovei este, desigur, un instrument de cea mai mare importanţă pentru facilitarea contactelor cetăţenilor ambelor ţări în cele mai diverse sfere, pentru stabilirea unei interacţiuni mai durabile între Moldova şi România în domeniul comerţului transfrontalier, precum şi în dezvoltarea turismului şi schimburilor culturale. În acelaşi timp, cetăţenii Moldovei sînt datori să ştie că Convenţia privind micul trafic de frontieră nu este nici pe departe un permis de liberă trecere în Uniunea Europeană, că ea nu oferă nici măcar posibilitatea de a intra fără viză în România, ci doar posibilitatea de a intra fără viză într-o zonă limitată de frontieră a României, egală, pe perimetrul ei, cu o zonă similară de partea moldovenească. În conformitate cu normele Uniunii Europene în vigoare, intrarea în această zonă de frontieră este şi ea condiţionată de primirea autorizaţiilor corespunzătoare din partea autorităţilor române.

În al doilea rînd, Republica Moldova şi-a exprimat întotdeauna disponibilitatea de a începe negocierile cu România în această problemă. De menţionat că poziţia părţii moldave s-a bazat pe dorinţa ei de a spori la maximum perimetrul zonei de frontieră, nelimitînd adîncimea ei la doar 30-50 km. Avînd în vedere teritoriul compact al Republicii Moldova, precum şi disponibilitatea exprimată permanent de diplomaţia română de a susţine Moldova în procesul de integrare europeană, autorităţile Moldovei propun ca întreg teritoriul Republicii Moldova (împreună cu Transnistria) să fie inclus în sfera de acţiune a Convenţiei privind micul trafic de frontieră.

În al treilea rînd, în textul Convenţiei privind micul trafic de frontieră este folosită noţiunea frontieră de stat moldo-română, pe cînd însăşi frontiera de stat, din păcate, nu este stabilită prin nici un document. În acest context, considerăm necesar să menţionăm că Republica Moldova şi-a exprimat întotdeauna disponibilitatea de a semna Convenţia privind micul trafic de frontieră concomitent cu Tratatul privind frontiera de stat moldo-română. Este evident că fără un tratat de frontieră discutarea competentă a tuturor problemelor care, într-un fel sau altul, au tangenţă cu regimul de trecere a frontierei de către cetăţenii Moldovei şi României, este imposibilă. Republica Moldova nu are nici un impediment pentru a încheia neîntîrziat acest document fundamental. Pe parcursul ultimilor cîţiva ani, noi am informat în repetate rînduri partea română despre poziţia noastră în această problemă. Noi sperăm sincer că şi România, în calitatea sa de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, nu are nici un fel de pretenţii teritoriale sau de alta natură faţă de Republica Moldova, ce i-ar limita posibilitatea să semneze tratatul respectiv, care este parte inalienabilă a unor relaţii moderne, civilizate între două state europene vecine.

Astăzi, 14 mai, delegaţia Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova va continua negocierile la Bucureşti. Noi plecăm cu propuneri constructive şi sperăm să ajungem la o înţelegere reciprocă cu colegii noştri români.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova îşi exprimă speranţa că oamenii politici responsabili din Republica Moldova îşi vor aduce contribuţia la explicarea corecta a acestei probleme, vor ajuta poporul nostru să acceadă la libertăţile europene fundamentale.


PS Până la moment mai multe formaţiuni politice de la Chişinău (AMN, PLD, PD, PSD, PNL, MAE) au cerut autorităţilor moldoveneşti să semneze Convenţia privind micul trafic de frontieră. În urmă unor acţiuni de masă, duminică, 11 mai, organizate de o formaţiune politică în mai multe raioane de la frontiera cu România s-a reuşit colectarea a aproape 6000 de semnături în susţinerea semnării acestui document.

UPDATE 11.30

Declaraţia Partidului Liberal Democrat din Moldova cu privire la
Poziţia Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării vizavi de acţiunile privind asigurarea liberei circulaţii la frontiera cu Uniunea Europeană

Partidul Liberal Democrat din Moldova a luat act cu îngrijorare de poziţia Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova referitoare la acţiunile desfăşurate de către PLDM pentru urgentarea semnării Convenţiei privind micul trafic la frontiera cu Uniunea Europeană. În cadrul campaniei de informare şi sensibilizare a cetăţenilor, PLDM a informat exact despre beneficiile pe care le-ar putea avea aceştia de pe urma semnării Convenţiei, iar acuzaţiile MAEIE, în acest sens, sunt gratuite şi nefondate.
Limbajul agresiv şi inadecvat al Ministerului de Externe şi Integrării Europene, preluat din arsenalul partidului de guvernămînt, arată că, după epurările masive de cadre pe criterii politice, această instituţie s-a transformat într-o secţie propagandistică a partidului comuniştilor. În această metamorfoză trebuie căutate eşecurile pe care le are Republica Moldova în raporturile cu alte state, dar şi cu organismele internaţionale.
Condiţionarea semnării Convenţiei privind micul trafic la frontieră cu semnarea Tratatului de bază şi a Acordului privind delimitarea frontierei de stat cu România este irelevantă şi contraproductivă. La fel, trimiterea la inexistenţa vreunui document ce ar stabili frontiera moldo-română nu corespunde realităţii. Ţara vecină, prin declaraţia camerelor unite ale parlamentului României din 27 august 1991, a recunoscut Republica Moldova ca stat independent în hotarele administrative din cadrul fostei URSS. Ba mai mult, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene ar trebui să ştie că regimul de vize între Republica Moldova şi România reglementează trecerea cetăţenilor peste frontiera de stat moldo-română. Încheierea acordului respectiv presupune că România recunoaşte existenţa frontierei de stat comune cu Republica Moldova. Prin abordări de acest gen, MAEIE demonstrează o lipsă izbitoare de profesionalism. O altă mostră de neprofesionalism este şi propunerea Ministerului ca întreg teritoriul Republicii Moldova (împreună cu Transnistria) să fie considerat zonă de frontieră. Reglementarea acestei chestiuni este una ce ţine de competenţa Comisiei Europene, iar propunerile părţii moldoveneşti arată cel puţin ciudat. Din acest considerent, Partidul Liberal Democrat recomandă ministrului Stratan şi subalternilor săi să citească atent documentele comunitare pentru a nu pune cetăţenii Republicii Moldova în situaţii jenante.
Poziţia Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene faţă de campania iniţiată de PLDM pentru urgentarea semnării Convenţiei privind micul trafic la frontieră arătă cît se poate de clar că această instituţie nu înţelege care îi sunt funcţiile şi ce are de făcut. Priorităţile de integrare europeană şi de îmbunătăţire a relaţiilor cu vecinii, declarate de guvernare, cer multă competenţă şi efort. Iată de ce este important ca MAEIE să fie preocupat de realizarea atribuţiilor ce îi revin prin lege, iar calificativele pentru acţiunile partidelor de opoziţie să le lase pe seama cetăţenilor.

Partidul Liberal Democrat din Moldova

UPDATE 12.10

Ultima ora!
Comunicat de presa al AMN!
In legatura cu recentul comunicat de presa al Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene al RM, dar nu numai, liderul Aliantei "Moldova Noastra" a decis sa faca astazi o vizita inopinata la Guvern, petnru a-l lamuri in problema, pe care acesta o creeaza tergiversand semnarea Conventiei privind micul trafic la frontiera de pe Prut!

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Întrevederea Lupu - Şevciuk a fost confirmată oficial

Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, va efectua în perioada 13 – 15 mai curent o vizită de lucru la instituţiile europene, la Bruxelles, Regatul Belgiei. Vizita are drept scop intensificarea dialogului bilateral cu Uniunea Europeană în vederea susţinerii realizării aspiraţiilor de integrare europeană a Republicii Moldova şi promovării ţării noastre pe agenda europeană de discuţii.

Marian LUPU va fi însoţit de o delegaţie parlamentară, care va participa pe 14 mai curent la Bruxelles la lucrările Mesei Rotunde: Contracararea Traficului de Fiinţe Umane: cooperarea între Parlament şi ONG-uri, situaţia existentă pe ambele maluri ale Nistrului, eveniment organizat de Delegaţia Parlamentului European pentru Moldova, Reprezentantul Special al UE pentru RM în cooperare cu Ambasada Marii Britanii la Chişinău. Delegaţia legislativă de la Chişinău, compusă din parlamentarii Valentina BULIGA, Preşedintele Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie, şi Nicolae OLEINIC, Vicepreşedintele Comisiei pentru drepturile omului, va pune în discuţie acţiunile comune ale parlamentarilor şi organizaţiilor neguvernamentale de pe ambele maluri ale Nistrului privind intensificarea luptei împotriva traficului de fiinţe umane.

Marian LUPU va avea o întrevedere neformală cu Evgheni Şevciuk, care va participa la lucrările mesei rotunde privind contracararea traficului de fiinţe umane. La întrevedere vor participa, de asemenea, Kalman MIZSEI, Reprezentantul Special al UE pentru Moldova, alţi oficiali europeni.

În timpul vizitei la Bruxelles, Preşedintele Legislativului moldovean va avea o serie de întrevederi la Parlamentul European şi la oficiul Secretarului General al Consiliului Uniunii Europene, în cadrul cărora va aborda perspectivele dezvoltării relaţiilor de cooperare moldo-comunitară.

Agenda vizitei spicherului include întrevederi cu Marek SIWIEC, vicepreşedintele Parlamentului European, cu Jacek SARYUSZ – WOLSKI, Preşedintele Comitetului pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului European, alţi oficiali europeni.

Serviciul de presă al Parlamentului

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

UE şi Ucraina vor crea până în 2009 o zonă de comerţ liber

Uniunea Europeană şi Ucraina vor crea, până la finele anului 2009, o zonă de comerţ liber, şi-a exprimat convingerea ministrul de Externe al Ucrainei, Vladimir Ogrâzko.

"Continuăm să lucrăm la un acord aprofundat cu UE, document ce va fi analizat în cadrul summitului UE-Ucraina, care se va desfăşura în septembrie, în Franţa. În ceea ce priveşte semnarea propriu-zisă a acestui acord, cred că acest lucru se va întâmpla în anul viitor", a declarat, duminică, ministrul ucrainean.

Totodată, Ogrâzko şi-a exprimat speranţa că, în cadrul summitului de la Paris, Kievul va primi "un semnal concret" referitor la perspectivele şi termenele aderării Ucrainei la UE. Referindu-se la partea economică a documentului, Ogrâzko a estimat că lucrul asupra acesteia va dura un an şi jumătate, după care va fi semnat un nou acord cu UE, unul aprofundat.

După Rompres

PS Din 1 martie 2007 R. Moldova beneficiază de un regim de comerţ asimetric cu UE.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Conflictul transnistrean va fi pe agenda UE - Rusia la negocierea unui nou acord juridic între cele două părţi

Chestiunea "conflictelor îngheţate" din R. Moldova şi Georgia va figura pe agenda negocierilor dintre Uniunea Europeană şi Rusia privind noul acord juridic dintre cele două părţi. Subiectul dat va fi inclus în mandatul de negocieri pentru UE la insistenţa Lituaniei, ţară care a anunţat că va face uz de dreptul său de veto pentru a bloca începerea negocierilor dacă nu se va ţine cont de propunerea în cauză. Această ţară baltică, după ce Polonia a renunţat anterior la pretenţiile sale privind începerea negocierilor cu Rusia, a fost unica dintre cele 27 de state-membre ale UE care a condiţionat adoptarea acordului UE-Rusia redactat.

Decizia de a include chestiunea "conflictelor îngheţate" din R. Moldova şi Georgia în mandatul de negocieri UE-Rusia a fost luată ca urmare a consultărilor purtate duminică, 11 mai, la Vilnus, între miniştrii de externe ai Lituaniei, Sloveniei (care prezidează la moment UE), Poloniei şi Suediei.

La 29 aprilie, Lituania a blocat decizia de acordare a mandatului privind începerea negocierilor cu UE, lansând un şir de condiţii pentru susţinerea acestei hotărâri.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Serbia a ales Europa

Coaliţia pentru o Serbie Europeană a preşedintelui Boris Tadici a câstigat alegerile generale din Serbia în faţa ultranaţionaliştilor din Partidul Radical Sârb (SRS), dar fără a obţine majoritatea, conform estimărilor preliminare neoficiale eliberate de organizaţia independentă de monitorizare CESID. Alianţa proeuropeană formată în jurul Partidului Democrat (DS) al preşedintelui Boris Tadici a obţinut "un rezultat foarte surprinzător" - 38.7% din voturi, în timp ce naţionaliştii radicali ai liderului opoziţiei Tomislav Nikolic au întrunit doar 29.1%, a anunţat CESID.

"Poporul sârb a confirmat în această seară că Serbia trebuie să urmeze o cale Europeană", a declarat Boris Tadici în faţa susţinătorilor DS. Totuşi, ultranaţionaliştii din Partidul Radical Sârb pot forma o serie de alianţe împreună cu Partidul Socialist şi Partidul Democrat al Serbiei care le vor aduce un rezultat de apropiat de 50%. "Aceste alegeri au arătat că prioritatea principală a poporului sârb este o Serbie suverană între graniţele recunoscute pe plan internaţional şi în al doilea rând dorinţa de a face parte din Uniunea Europeană", a spus Tomislav Nikolic. Pe locul trei în preferinţele alegătorilor s-a clasat alianţa condusă de actualul premier Vojislav Kostunica, Partidul Democrat al Serbiei, cumulând 11.3% din cele aproximativ 4 milioane de voturi exprimate. Locul patru este ocupat de Partidul Socialist, cu 7,9%, în timp ce liberal-democraţii au obţinut 5,2% din sufragii. Din cele 250 de locuri ale Parlamentului, 103 vor reveni alianţei proeuropene, 77 radicalilor, 30 partidului condus de Kostunica, 20 socialiştilor şi 13 liberal-democraţilor. Prezenţa la vot a fost de aproximativ 60% dintre cei 6.7 milioane de electori, a adăugat CESID.

După presa străină

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

A fost votată, în prima lectură, Concepţia securităţii naţionale UPDATE 16.15

Parlamentul a votat, astăzi, cu majoritate de voturi (PCRM+PD+PPCD), proiectul Concepţiei securităţii naţionale a R. Moldova. În Legislativ a fost discutat şi aprobat, pentru prima lectură, un cu totul alt proiect decât cel elaborat un an şi ceva în urmă. Noul proiect este unul de câteva ori mai mic ca volum şi vag, spre deosebire de anteriorul, care era foarte bine scris. Aici puteţi vedea proiectul votat azi, cu anumite modificări.

UPDATE 16.15

Proiectul a fost elaborat de o comisie instituită prin decret prezidenţial la 22 decembrie 2005 şi constituie documentul politic ce reflectă evaluarea generală a mediului de securitate pe plan naţional şi internaţional în care operează R. Moldova. Concepţia mai defineşte obiectivul politicii statului în domeniul securităţii naţionale şi liniile directoare în acest domeniu, valorile general umane şi principiile ce urmează a fi promovate şi protejate de stat şi reconfirmă ireversibilitatea cursului de integrare europeană a ţării. Anterior a fost prezentat Parlamentului un alt proiect al Concepţiei, mult mai larg, dar care a fost retras de către Guvern.
Dezbaterile documentului au durat circa trei ore, iar procesul de vot a avut loc după o pauză anunţată forţat. Spicherul Marian Lupu a fost nevoit să-i “trimită pe deputaţi la masă”, pentru o oră, după ce s-a iscat o ceartă ca urmare a faptului că vicepreşedintele Legislativului, creştin-democratul Iurie Roşca i-a recomandat deputatului AMN, Ivan Guţu să-şi bage limba „într-un loc mai ascuns”, amintindu-i acestuia toate păcatele “din clasa a doua şi pînă ieri”.
Andrei Stratan, ministru de Externe, care a prezentat proiectul în faţa deputaţilor, a explicat că necesitatea adoptării unei noi concepţii este determinată de schimbările dinamice care s-au produs pe plan naţional, regional şi global în domeniul securităţii statului şi care au condus la epuizarea efectelor juridice ale Concepţiei Securităţii Naţionale, aprobată în 1995. Adoptarea noii concepţii constituie şi un obiectiv prevăzut de Planul Individual de Acţiuni din cadrul Parteneriatului R. Moldova – NATO.
Documentul prevede că securitatea naţională a R. Moldova se realizează prin măsuri adecvate de natură politică, economică, diplomatică, socială, juridică, educativă, administrativă şi militară, prin activitatea de informaţii, contrainformaţii, precum şi prin gestionarea eficientă a crizelor, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi prevederile dreptului internaţional. Calea de integrare a R. Moldova în Uniunea Europeană precum şi întreţinerea bunelor relaţii pe plan bilateral, regional şi participarea la cooperarea multilaterală, sînt factorii ce fac posibilă apărarea intereselor ţării noastre şi atingerea scopului securităţii naţionale.
Un accent important în acest document se pune pe păstrarea statutului de neutralitate permanentă a R. Moldova, fapt care a generat un şir de critici din partea unor deputaţi din opoziţie. În acest context, fracţiunea AMN şi cîţiva deputaţi independenţi au cerut aderarea la NATO.
La capitolul „ameninţări la adresa securităţii naţionale”, în prim plan a fost scos conflictul transnistrean. În proiect se spune că prezenţa în raioanele de est ale ţării „a formaţiunilor militarizate anticonstituţionale... contrare prevederilor legislaţiei R. Moldova, angajamentelor internaţionale şi voinţei cetăţenilor ţării, favorizează consolidarea regimului separatist şi constituie un factor de perpetuare a status-quo”. În acest sens, fracţiunea AMN a propus ca să fie scris expres că acest teritoriu „este ocupat de trupele ruse”.

O altă ameninţare la adresa securităţii naţionale, prevăzută de Concepţie, este cea a tensiunilor sociale, care pot apărea sub formă de „şovinism, naţionalism şi separatism”. În ce priveşte ameninţările de origine economică, în proiect se spune că „factorii majori de risc la adresa securităţii naţionale a R.M. sînt generaţi de dependenţa excesivă şi unilaterală a sistemelor autohtone electro-energetice şi de distribuţie a gazului natural de cele monopoliste străine, această dependenţă fiind, totodată, o vulnerabilitate internă a statului”. Ameninţările de origine socială sînt: narcomania, alcoolismul, răspîndirea virusului HIV/SIDA, alături, de alte boli contagioase cu pericol sporit pentru societate. De asemenea, mai sînt prevăzute ameninţări din domeniul tehnologiilor informaţionale şi care derivă din activitatea umană, factori tehnogeni şi calamităţi naturale, precum şi generate de crima organizată. Deputaţii au mai propus să fie inclusă ameninţări ecologice, demografice, migraţionale şi provocate de fenomenul corupţiei. Unul dintre instrumentele de consolidare a securităţii naţionale a R.M., potrivit documentului în cauză, este cooperarea internaţională. În acest sens este menţionată diversificarea zonelor de acces pentru exporturile moldoveneşti, asigurarea securităţii energetice, atragerea investiţiilor străine, promovarea standardelor occidentale pentru comerţul moldovean, precum şi extinderea zonelor de comerţ liber drept obiective pentru politica externă a Moldovei. Se mai subliniază procesul de integrare europeană şi obţinerea calităţii de membru al Uniunii Europene va influenţa pozitiv şi va consolida securitatea R.M. Concepţia prevede şi reformarea sectorului securităţii naţionale, care prevede inclusiv demilitarizarea treptată a R.M. În baza Concepţiei respective urmează a fi aprobată Strategia securităţii naţionale.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Marian Lupu părăseşte Parlamentul de la Chişinău?!

Spicherul Marian Lupu se pare că va părăsi, în scurt timp, funcţia sa şi va renunţa la mandatul de deputat în Parlamentul R. Moldova. Acţiunea nu are un caracter altruist. El va deţine o funcţie înaltă în instituţiile CSI (ori secretar general sau preşedinte al Asambleei Parlamentare a CSI). Informaţia nu a fost confirmată din alte surse, deşi cea din care vine este destul de credibilă. Această schimbare deja a fost aprobată de către Federaţia Rusă şi conducerea de la Chişinău.
Dacă e să gândim logic la această mişcare, se pare că mulţumeşte mai multă lume. Rusia face un nou "cadou" Chişinăului, încredinţând un post cheie în structura CSI. Conducerea de vârf a R. Moldova va putea utiliza aceasta drept exemplu de apreciere în cadrul CSI şi a "importanţei noastre" în comunitate. Plus, se va scăpa de durerea de cap provocată de informaţiile privind plecarea lui Lupu din PCRM (nu-i omul /în ţară/, nu-i problema).
Marian Lupu va scăpa, la rândul său, de durerile de cap provocate de mişcările, inclusiv, subterane, din politica moldovenească.

Anterior se vorbea despre posibilitatea ca Marian Lupu să candideze la viitoarele parlamentare pe lista unui alt partid parlamentar decât cel din care face parte.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Marian Lupu se va întâlni cu Evgheni Şevciuk

Spicherul de la Chişinău, Marian Lupu se va întâlni, zilele viitoare, la Bruxelles, cu preşedintele legislativului de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk. Cei doi vor participa în capitala Belgiei, în perioada 13-15 mai, la o conferinţă internaţională. Deocamdată nu se ştie despre ce vor discuta Lupu cu Şevciuk, dar se presupune că unul dintre subiectele principale va fi reluarea dialogului parlamentar dintre Chişinău şi Tiraspol. Nu este exclus ca după această întrevedere, care, deocamdată oficial nu a fost confirmată, să fie deblocată activitatea grupurilor "parlamentare" de lucru, care vor examina, printre altele, posibilitatea implementării măsurilor de încredere propuse, în toamna trecută, de către preşedintele moldovean, Vladimir Voronin.

Zilele acestea Şevciuk se află la Londra, unde participa la o altă conferinţă internaţională. Vedeţi aici ştirea la acest subiect. În 2005, Şevciuk nu a putut participa la o altă conferinţă internaţională organizată la Londra, pe problema transnistreană, deoarece figura în lista persoanelor non-grata în spaţiul UE şi Ambasada britanică de la Moscova a refuzat acordarea vizei. Şeful legislativului regiunii transnistrene este unicul "oficial" de la Tiraspol, care are posibilitatea să călătorească acum în spaţiul comunitar, după ce în februarie curent el a fost scos din lista persoanelor interzise în spaţiul UE (citiţi aici).

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Guvernul R. Moldova are un nou şef al serviciului de presă - un fost angajat al Europei Libere

Un fost angajat al postului de radio Europa Liberă (finanţat de guvernul american) este noul şef al Serviciului de presă al Guvernului R. Moldova. Este vorba de Vitalie Condraţchi, care a înlocuit în această funcţie pe Carmena Lupei. Pe parcursul ultimilor circa doi ani, Vitalie Condraţschi a fost redactor şef al publicaţiei Capital-Market, transferat acolo de la Europa Liberă, unde a lucrat mai mulţi ani. (Felicitări pentru Vitalie!)

Astăzi a fost difuzată o declaraţie, semnată de premierul, Zinaida Greceanâi, referitoare la Ziua Libertăţii Presei, scrisă, cel mai probabil, de Vitalie, textul cărui îl plasez mai jos.

Guvernul Republicii Moldova consideră că o presă liberă, neangajată politic şi eficientă din punct de vedere economic este de o importanţă primordială în funcţionarea unei democraţii.

Existenţa unei prese libere este de natură să contribuie la atingerea obiectivelor prioritare ale Guvernului Republicii Moldova, care sunt reforma administraţiei publice, utilizarea transparentă şi eficientă a finanţelor publice şi combaterea corupţiei.

Guvernul Republicii Moldova îşi propune să acorde un acces sporit mas-media la informaţiile de interes general ce corespund intereselor publicului, să asigure accesul nediscriminatoriu la informaţii oficiale şi să consolideze capacităţile instanţelor judecătoreşti în examinarea cauzelor privind exercitarea libertăţii de exprimare.

În numele Guvernului Republicii Moldova, felicit toţi reprezentanţii mass-media cu Ziua mondială a libertăţii presei, manifestaţiile cu ocazia căreea au demarat astăzi la Chişinău. Vă urez tuturor profesionalism, spirit analitic şi Vă îndemn la o conlucrare în numele prosperării poporului Republicii Moldova.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Ziua Europei în Moldova sau primul mare eşec al Strategiei de comunicare privind integrarea europeană

Pe 9 mai se marchează Ziua Europei, eveniment care în R. Moldova (Ucraina şi Rusia) se va sărbători şi în acest an pe 8 mai. Această dată poate fi privită ca un prim test important pentru Strategia de comunicare privind integrarea europeană, document lansat de ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene la începutul acestui an (puteţi lua cunoştinţă cu aceasta făcând click aici). Acum putem spune sigur că responsabilii de implementarea acestei strategii au picat reuşit testul în cauză. De altfel, când a fost prezentată la o conferinţă de presă această strategie mi-am exprimat scepticismul în ce priveşte efectele acesteia. Pentru că nu au fost prevăzuţi bani pentru realizarea ei (citiţi aici comentariul de atunci).

Chiar dacă din acest an avem o strategie de comunicare privind integrarea europeană, de Ziua Europei oficialităţile deocamdată nu au anunţat nicio acţiune dedicată evenimentului, acţiune care ar fi avut un caracter informativ, de promovare a valorilor europene.

Astăzi am fost la o întâlnire la Delegaţia Comisiei Europene la Chişinău, la care s-a vorbit despre acţiunile pe care le va desfăşura această structură cu ocazia Zilei Europei. La Chişinău aceasta va fi marcată, după cum am mai scris, pe 8 mai, deoarece pe 9 mai se sărbătoreşte oficial Ziua Victoriei. Este decizia Comisiei Europene ca în astfel de state cum ar fi R. Moldova, Ucraina şi Rusia Ziua Europei să fie marcată pe 8 mai. La Bălţi în premieră această sărbătoare va fi marcată pe 22 mai, iar la Cahul pe 23 mai.
Pe 8 mai, la intrarea pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică Ştefan cel Mare va fi inaugurat logo-ul UE din flori (va fi o imagine frumoasă, cu drapelul UE format pe nişte suprafeţe la intrarea în Grădina Publică, unde sunt flori. Culoarea albastră va fi formată din pietriş special, vopsit în albastru, iar steluţele vor fi formate din flori galbene). În aceiaşi zi, la teatrul Mihai Eminescu se va desfăşura un concurs-spectacol "Culorile Europei", după care va urma gala premiilor Europa. Tot în acel local, seara va fi organizat, de către Primăria CHişinău, un concert dedicat Zilei Europei.

Cei de la Delegaţia Comisiei Europene spun că au discutat cu reprezentanţii MAEIE privind organizarea în comun a Zilei Europei, însă nu s-a ajuns la un numitor comun, deoarece mesajul care urmează a fi transmis este văzut diferit. Oficialităţile moldovene doresc să accentuieze succesele înregistrate de Chişinău pe calea integrării europene, iar Delegaţia Comisiei Europene doreşte să informeze moldovenii despre UE. Prin urmare, responsabilii de implementarea Strategiei de comunicare privind integrarea europeană au rămas, şi de această dată, fără acoperire financiară şi fără evenimente.

În anii viitori se va extinde atât arealul de organizare a manifestaţiilor (din partea Delegaţiei), cât şi numărul acţiunilor dedicate Zilei Europei.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!