Majoritatea participanţilor la sondajul de pe blog (67%) cred că Marian Lupu va părăsi PCRM-ul până la finele anului curent. 28 la sută cred că acesta va rămâne în formaţiunea de guvernământ, iar 4% nu s-au putut pronunţa.
Astăzi informaţia scrisă de către mine joi şi vineri despre Marian Lupu a generat câteva ecouri în presă. Citiţi un material în Timpul, şi altul în Flux. Aceste materiale au fost preluate de către Deca-press.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
luni, 11 februarie 2008
Marian Lupu simpatizat de reprezentanţii regiunii Transnistrene
Spicherul moldovean, Marian Lupu, i-a luat prin suprindere pe reprezentanţii regiunii transnistrene, participanţi la forumul "Dialoguri transnistrene" (organizat de APE, la Vadul lui Vodă, în perioada 8-10 februarie). Cei din Transnistria au fost (foarte) plăcut surprinşi de Lupu, de modul în care acesta poate trata diferendul în cauză, dar şi de modul în care încearcă să dea răspuns la diferite probleme, inclusiv personale. Chiar şi preşedintele Mişcării (cunoscute) "Prorâv", Aliona Arşinova, prezenta la reuniune, i-a adresat cuvinte de laudă şi mulţumire preşedintelui Parlamentului de la Chişinău. Am urmărit cu mare atenţie reacţia celor din regiunea transnistreană la discursul şi la răspunsurile lui Lupu (care a vorbit aproape 2 ore). Aceştea, spre deosebire de participanţii din Chişinău, erau ochi şi urechi. Citeam pe faţa lor uimire (pozitivă).
La recepţia de după încheierea şedinţei, Marian Lupu a fost asaltat de către cei din stânga Nistrului, care l-au luat din nou la chestionat, s-au plâns pe diferite probleme dar şi au dorit, cu tot dintr-adinsul, să facă o poză cu el (chiar şi fetele de la "Prorâv"). Lupu nu a refuzat pe nimeni şi a fost extrem de amabil cu toţi.
Pentru a afla feedback-ul faţă de vorbitori (deputaţii Marian Lupu, Vladimir Ţurcan, Dumitru Braghiş, Vlad Cubreacov, Oleg Serebrian, Vlad Filat, precum şi primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă), cei din regiunea transnistreană, aproape în unanimitate, au spus că au încredere că Marian Lupu poate soluţiona corect problema transnistreană.
În cadrul aceluiaşi eveniment, fetele de la "Prorâv" i-au legat la gât lui Dorin Chirtoacă o panglică galbenă, care simbolizează această mişcare.
Ceva mai târziu voi plasa pe blog poziţia CHişinăului (de fapt, voi reitera poziţia moldovenească reprezentată prin aşa-numitul Pachet de propuneri) privind soluţionarea diferendului transnistrean (informaţie, care mai poate fi găsită pe Internet).
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
La recepţia de după încheierea şedinţei, Marian Lupu a fost asaltat de către cei din stânga Nistrului, care l-au luat din nou la chestionat, s-au plâns pe diferite probleme dar şi au dorit, cu tot dintr-adinsul, să facă o poză cu el (chiar şi fetele de la "Prorâv"). Lupu nu a refuzat pe nimeni şi a fost extrem de amabil cu toţi.
Pentru a afla feedback-ul faţă de vorbitori (deputaţii Marian Lupu, Vladimir Ţurcan, Dumitru Braghiş, Vlad Cubreacov, Oleg Serebrian, Vlad Filat, precum şi primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă), cei din regiunea transnistreană, aproape în unanimitate, au spus că au încredere că Marian Lupu poate soluţiona corect problema transnistreană.
În cadrul aceluiaşi eveniment, fetele de la "Prorâv" i-au legat la gât lui Dorin Chirtoacă o panglică galbenă, care simbolizează această mişcare.
Ceva mai târziu voi plasa pe blog poziţia CHişinăului (de fapt, voi reitera poziţia moldovenească reprezentată prin aşa-numitul Pachet de propuneri) privind soluţionarea diferendului transnistrean (informaţie, care mai poate fi găsită pe Internet).
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
joi, 7 februarie 2008
Social-liberalii din Criuleni au aderat la PLD
Filiala Criuleni a Partidului Social-Liberal, nemulţumită de decizia formaţiunii date privind fuzionarea cu Partidul Democrat, a decis să părăsească rândurile partidului condus de Oleg Serebrian şi să adere la Partidul Liberal Democrat. O declaraţie în acest sens, semnată de către preşedintele şi vicepreşedintele filialei Criuleni, precum şi de către conducătorii organizaţiilor primare, plus doi consilieri raionali, a fost remisă astăzi presei. Formatul pdf al documentului mă face să cred că textul a fost trimis, poate şi scris, de către cei care practică difuzarea comunicatelor în format pdf - PLD.
Stimaţi responsabili de diseminarea informaţiei, expediaţi, vă rog, informaţia şi în format doc.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Stimaţi responsabili de diseminarea informaţiei, expediaţi, vă rog, informaţia şi în format doc.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Marian Lupu întră în luptă directă cu Vladimir Voronin UPDATE 16.00
În ultimul timp Marian Lupu, preşedintele Parlamentului moldovean, dă dovadă de poziţii separate de cele ale partidului de guvernămînt din care face şi el parte de circa trei ani (vedeţi aici şi aici). Primul semnal „secesionist” al spicherului a fost în vara anului 2007, cînd, totalizînd activitatea Parlamentului în prima jumătate a anului trecut, a expus o poziţie diametral opusă celei ale şefului statului, Vladimir Voronin, preşedinte al PCRM, vizavi de colaborarea cu opoziţia. Tot atunci, Lupu s-a pronunţat pentru reformarea partidului de guvernămînt, inclusiv a metodelor de conducere a formaţiuni, dar şi pentru schimbarea denumirii acesteia. Este greu să crezi că el nu ştia faptul că marea majoritate a membrilor PCRM, inclusiv liderul formaţiunii, se pronunţă pentru păstrarea actualei denumiri, totodată, pentru reformare.
Preşedintele Legislativului a mai făcut „opoziţie” conducerii partidului care l-a promovat. S-a întîmplat aceasta la încheierea precedentei sesiuni legislative, dar şi ieri, 7 februarie, în cadrul unui breafing ţinut înaintea reluării lucrărilor în plen ale Parlamentului. Lupu a dat de înţeles că starea relaţiilor moldo-române trebuie îmbunătăţită la intervenţia salvatoare a Legislativului. „Parlamentul ar putea să contribuie la schimbarea retoricii, tonalităţii, în relaţiile cu România”, a declarat acesta. În unison cu partidele de opoziţie, care acuză şeful statului de „secretomanie” în negocierile privind reglementarea transnistreană, Lupu a evidenţiat că deputaţii „nu sînt satisfăcuţi de gradul implicării” lor în acest proces. El a mai menţionat că orice soluţie trebuie să ţină cont de Legea RM din 2005, care prevede statutul de stat unitar, dar şi retragerea prezenţei militare ruse din estul ţării până la reglementarea definitivă a diferendului. De asemenea, că orice soluţie să fie conformă Legii Supreme a R. M. şi să fie adoptată în format "5+2", deoarece doar participanţii la acest format pot fi garanţi serioşi ai soluţionarii problemei date.
Spicherul a criticat dur iniţiativa unui grup din fracţiunea majoritară, idee care e doar la nivel de discuţii, privind schimbarea principiilor de desemnare a membrilor Comisiei Electorale Centrale. Precizînd că nu există deocamdată niciun proiect de lege în acest sens, Lupu a subliniat că este împotriva unei astfel de iniţiative, „acţiune ce ar putea să vină în contradicţie fragrantă cu normele democratice”, deoarece „nu pot fi făcute astfel de schimbări cu un an pînă la alegeri”.
Cel mai înalt deputat s-a arătat nedumerit de recomandarea preşedintelui Vladimir Voronin adresată Serviciului de Informaţii şi Securitate la recentul colegiu al acestei instituţii, privind controlul asupra finanţărilor ilicite de peste hotare a partidelor şi mass media. Fiind întrebat de jurnalişti dacă e legală acţiunea şefului statului, el a spus că „trebuie să citească Constituţia” pentru a da un răspuns clar, dînd astfel de înţeles că nu este de acord cu astfel de practică. Mai mult, el s-a întrebat de ce această informaţie a fost lansată public, adăugînd că „încă nu se ştie ce scop se urmăreşte” prin aceasta.
Aici vedeţi o postare anterioară despre posibila lansare a unui nou proiect politic cu implicarea lui Marian Lupu. Participaţi şi la sondajul de pe blog, pentru a răspunde dacă va părăsi Lupu PCRM sau nu.
UPDATE 16.00
Potrivit declaraţiei lui Marian Lupu, în 2007 spicherul a obţinut la locul de muncă un venit de 182748 lei, însă a mai câştigat 113420 lei din „valori mobiliare, imobiliare şi cote parte în capitalul agenţilor economici”.
Sursa: suplimentul publicaţiei anticorupţie "Oiectiv" în cadrul acţiunii "Averea la control", lansată de API.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Preşedintele Legislativului a mai făcut „opoziţie” conducerii partidului care l-a promovat. S-a întîmplat aceasta la încheierea precedentei sesiuni legislative, dar şi ieri, 7 februarie, în cadrul unui breafing ţinut înaintea reluării lucrărilor în plen ale Parlamentului. Lupu a dat de înţeles că starea relaţiilor moldo-române trebuie îmbunătăţită la intervenţia salvatoare a Legislativului. „Parlamentul ar putea să contribuie la schimbarea retoricii, tonalităţii, în relaţiile cu România”, a declarat acesta. În unison cu partidele de opoziţie, care acuză şeful statului de „secretomanie” în negocierile privind reglementarea transnistreană, Lupu a evidenţiat că deputaţii „nu sînt satisfăcuţi de gradul implicării” lor în acest proces. El a mai menţionat că orice soluţie trebuie să ţină cont de Legea RM din 2005, care prevede statutul de stat unitar, dar şi retragerea prezenţei militare ruse din estul ţării până la reglementarea definitivă a diferendului. De asemenea, că orice soluţie să fie conformă Legii Supreme a R. M. şi să fie adoptată în format "5+2", deoarece doar participanţii la acest format pot fi garanţi serioşi ai soluţionarii problemei date.
Spicherul a criticat dur iniţiativa unui grup din fracţiunea majoritară, idee care e doar la nivel de discuţii, privind schimbarea principiilor de desemnare a membrilor Comisiei Electorale Centrale. Precizînd că nu există deocamdată niciun proiect de lege în acest sens, Lupu a subliniat că este împotriva unei astfel de iniţiative, „acţiune ce ar putea să vină în contradicţie fragrantă cu normele democratice”, deoarece „nu pot fi făcute astfel de schimbări cu un an pînă la alegeri”.
Cel mai înalt deputat s-a arătat nedumerit de recomandarea preşedintelui Vladimir Voronin adresată Serviciului de Informaţii şi Securitate la recentul colegiu al acestei instituţii, privind controlul asupra finanţărilor ilicite de peste hotare a partidelor şi mass media. Fiind întrebat de jurnalişti dacă e legală acţiunea şefului statului, el a spus că „trebuie să citească Constituţia” pentru a da un răspuns clar, dînd astfel de înţeles că nu este de acord cu astfel de practică. Mai mult, el s-a întrebat de ce această informaţie a fost lansată public, adăugînd că „încă nu se ştie ce scop se urmăreşte” prin aceasta.
Aici vedeţi o postare anterioară despre posibila lansare a unui nou proiect politic cu implicarea lui Marian Lupu. Participaţi şi la sondajul de pe blog, pentru a răspunde dacă va părăsi Lupu PCRM sau nu.
UPDATE 16.00
Potrivit declaraţiei lui Marian Lupu, în 2007 spicherul a obţinut la locul de muncă un venit de 182748 lei, însă a mai câştigat 113420 lei din „valori mobiliare, imobiliare şi cote parte în capitalul agenţilor economici”.
Sursa: suplimentul publicaţiei anticorupţie "Oiectiv" în cadrul acţiunii "Averea la control", lansată de API.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
În Parlamentul de la Chişinău a venit schimbarea!
În Parlamentul R. Moldova s-a produs o schibmare, deocamdată, de faţadă. Prima şedinţă a noii sesiuni legislative de primăvară-vară i-a întâmpinat pe deputaţi cu fotolii noi. Dacă până la vacanţa de iarnă sala era dominată de culoarea roşie a fotoliilor, acum toate fotoliile sunt de culoare maro. Deputaţii şi jurnaliştii au lansat diferite presupuneri de ce s-a renunţat la vechile fotolii roşii. Lăsaţi la rubrica "comentarii" opiniile voastre de ce au fost schimbate fotoliile.
Pe parcursul zilei voi plasa o informaţie despre noii paşi făcuţi de spicherul Marian Lupu împotriva PCRM.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Pe parcursul zilei voi plasa o informaţie despre noii paşi făcuţi de spicherul Marian Lupu împotriva PCRM.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
miercuri, 6 februarie 2008
Lecţia Serbiei pentru UE
Europenii trebuie să tragă concluziile de rigoare în urma recentelor rezultate la alegerile prezidenţiale din Serbia. Victoria la limită a prooccidentalului Boris Tadici în faţa naţionalistului prorus Tomislav Nicolici arată că acest stat vest-balcanic este la un pas de a ieşi din cîmpul gravitaţional al Uniunii Europene. Inevitabila recunoaştere a provinciei Kosovo de către unele state-membre ale UE (a fost avansată şi data cînd kosovarii îşi vor declara unilateral independenţa – 17 februarie, cu o zi înainte ca o comisie specială a UE să examineze această chestiune) va alimenta spiritul naţionalist din Serbia. În aceste condiţii, eventualele alegeri parlamentare anticipate, despre care a anunţat premierul Voislav Kostuniţa, ar putea aduce la guvernare forţele radicale, ceea ce nu este în interesul Bruxelles-ului. În schimb, va favoriza Rusia. O parte mare din vină pentru situaţia creată îi aparţine UE şi tot în mîinele ei sînt posibilităţile redresării acesteia.
Este greu de înţeles opacitatea cu care cîteva state europene, alături de SUA, promovează independenţa Kosovo, fără a ceda din aceste poziţii, în pofida împotrivirii Belgradului, susţinut de Rusia. Este firesc că populaţia sîrbă va simpatiza pe cei care susţin integritatea statului şi nu pe cei care doresc dezintegrarea lui. Planul lui Marti Ahtisaari, mediator al ONU pe problema dată, care prevedea acordarea independenţei Kosovo, a apărut cu aproximativ un an în urmă şi este la un pas de a fi realizat. De ce atîta grabă?
Insistînd asupra independenţei acestei provincii, UE nu a făcut nicio cedare serioasă din partea sa, refuzînd să semneze pînă acum un Acord de Asociere şi Stabilizare cu Serbia, care ar fi „îndulcit” viaţa amară a preşedintelui Tadici, dar şi a unei părţi din populaţie. Bruxelles-ul a condiţionat semnarea acestui document cu arestarea şi predarea a doi foşti lideri armaţi, acuzaţi de crime de război, gest perceput de către mulţi sîrbi ca „o înjosire a demnităţii naţionale”.
Declararea unilaterală a independenţei Kosovo, cu recunoaşterea ei ulterioară de către SUA şi UE, ar putea crea un precedent periculos pentru întreaga lume. Bascii şi catalonii (în Spania şi Franţa), corsicanii (Franţa), nord-irlandezii (Marea Britanie), locuitorii Quebeqului (Canada) vor avea tot dreptul să ceară independenţă şi recunoaştere internaţională, la fel ca şi multe republici sau regiuni autonome din Federaţia Rusă ori din alt stat. De altfel, marţi, Serghei Mironov, preşedintele Consiliului Federaţiei, Camera superioară a parlamentului rus, a declarat că Rusia va trebui să îşi reconsidere poziţia faţă de regiunile separatiste Abhazia şi Transnistria în cazul în care Kosovo îşi va proclama independenţa. În aceeaşi zi, chestiunea „recunoaşterii independenţei Transnistriei” a fost examinată în cadrul şedinţei plenare a Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, la propunerea lui Semion Bagdasarov, deputat din „Rusia Dreaptă”.
Este evident că UE ar trebuie să fie mult mai atentă în acţiunile sale şi să dea dovadă de o deschidere mai largă faţă de statele aspirante la integrare, inclusiv faţă de Moldova. În noiembrie 2007, organizaţia neguvernamentală „European Council on Foreign Relations” /ECFR/ (cu sediul la Londra) a prezentat un raport în care se recomandă ca UE să ajute mai mult Moldova, Ucraina şi Georgia pentru a evita revenirea acestora sub controlul total al Moscovei. Se pare că în ultimul timp europenii îşi reconsideră poziţia faţă de statele din această regiune.
Zilele acestea, conaţionalul nostru Nicu Popescu, angajat al ECFR a anunţat, pe pagina web personală, că pe culoarele Uniunii Europene se vorbeşte că peste 2-3 ani (după ratificarea şi punerea în practică a Acordului de la Lisabona) se pot relansa discuţiile despre extinderea UE spre Est, val ce va cuprinde Moldova şi Ucraina. Este o noutate îmbucurătoare, confirmată şi de către mai multe semnale venite în ultimul timp. În acest sens putem remarca declaraţia făcută săptămîna aceasta, la Bucureşti, de către preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, care a afirmat că „statele balcanice şi Moldova au vocaţie de a fi în Uniunea Europeană”. În aceiaşi ordine de idei se înscriu şi mesajele de încurajare a mersului european al ţării noastre ce vin, în ultimele luni, din partea unor cancelarii occidentale, care anterior nu au fost printre susţinătorii aspiraţiilor europene ale Moldovei (Londra, Berlin, Madrid etc.).
Deşi pozitive, aceste mesaje nu sînt suficiente. Moldova, ca şi alte state care speră să devină membre ale UE, au nevoie de semnale clare, notate expres în acorduri politice, că sîntem aşteptaţi în această comunitate. Chişinăul tot mai insistent solicită Bruxelles-ului începerea negocierilor asupra unui nou cadru juridic mai avansat, în care să figureze şi „lumina din capătul tunelului”. UE ar trebui să facă paşi în întîmpinarea acestor state, dacă a învăţat ceva din lecţia Serbiei. Pe de altă parte, Moldova trebuie să depună mai multe eforturi pentru a realiza plenar prevederile Planului de Acţiuni. Sperăm ca lecţia Serbiei să fie de învăţătură pentru toţi.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Este greu de înţeles opacitatea cu care cîteva state europene, alături de SUA, promovează independenţa Kosovo, fără a ceda din aceste poziţii, în pofida împotrivirii Belgradului, susţinut de Rusia. Este firesc că populaţia sîrbă va simpatiza pe cei care susţin integritatea statului şi nu pe cei care doresc dezintegrarea lui. Planul lui Marti Ahtisaari, mediator al ONU pe problema dată, care prevedea acordarea independenţei Kosovo, a apărut cu aproximativ un an în urmă şi este la un pas de a fi realizat. De ce atîta grabă?
Insistînd asupra independenţei acestei provincii, UE nu a făcut nicio cedare serioasă din partea sa, refuzînd să semneze pînă acum un Acord de Asociere şi Stabilizare cu Serbia, care ar fi „îndulcit” viaţa amară a preşedintelui Tadici, dar şi a unei părţi din populaţie. Bruxelles-ul a condiţionat semnarea acestui document cu arestarea şi predarea a doi foşti lideri armaţi, acuzaţi de crime de război, gest perceput de către mulţi sîrbi ca „o înjosire a demnităţii naţionale”.
Declararea unilaterală a independenţei Kosovo, cu recunoaşterea ei ulterioară de către SUA şi UE, ar putea crea un precedent periculos pentru întreaga lume. Bascii şi catalonii (în Spania şi Franţa), corsicanii (Franţa), nord-irlandezii (Marea Britanie), locuitorii Quebeqului (Canada) vor avea tot dreptul să ceară independenţă şi recunoaştere internaţională, la fel ca şi multe republici sau regiuni autonome din Federaţia Rusă ori din alt stat. De altfel, marţi, Serghei Mironov, preşedintele Consiliului Federaţiei, Camera superioară a parlamentului rus, a declarat că Rusia va trebui să îşi reconsidere poziţia faţă de regiunile separatiste Abhazia şi Transnistria în cazul în care Kosovo îşi va proclama independenţa. În aceeaşi zi, chestiunea „recunoaşterii independenţei Transnistriei” a fost examinată în cadrul şedinţei plenare a Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, la propunerea lui Semion Bagdasarov, deputat din „Rusia Dreaptă”.
Este evident că UE ar trebuie să fie mult mai atentă în acţiunile sale şi să dea dovadă de o deschidere mai largă faţă de statele aspirante la integrare, inclusiv faţă de Moldova. În noiembrie 2007, organizaţia neguvernamentală „European Council on Foreign Relations” /ECFR/ (cu sediul la Londra) a prezentat un raport în care se recomandă ca UE să ajute mai mult Moldova, Ucraina şi Georgia pentru a evita revenirea acestora sub controlul total al Moscovei. Se pare că în ultimul timp europenii îşi reconsideră poziţia faţă de statele din această regiune.
Zilele acestea, conaţionalul nostru Nicu Popescu, angajat al ECFR a anunţat, pe pagina web personală, că pe culoarele Uniunii Europene se vorbeşte că peste 2-3 ani (după ratificarea şi punerea în practică a Acordului de la Lisabona) se pot relansa discuţiile despre extinderea UE spre Est, val ce va cuprinde Moldova şi Ucraina. Este o noutate îmbucurătoare, confirmată şi de către mai multe semnale venite în ultimul timp. În acest sens putem remarca declaraţia făcută săptămîna aceasta, la Bucureşti, de către preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, care a afirmat că „statele balcanice şi Moldova au vocaţie de a fi în Uniunea Europeană”. În aceiaşi ordine de idei se înscriu şi mesajele de încurajare a mersului european al ţării noastre ce vin, în ultimele luni, din partea unor cancelarii occidentale, care anterior nu au fost printre susţinătorii aspiraţiilor europene ale Moldovei (Londra, Berlin, Madrid etc.).
Deşi pozitive, aceste mesaje nu sînt suficiente. Moldova, ca şi alte state care speră să devină membre ale UE, au nevoie de semnale clare, notate expres în acorduri politice, că sîntem aşteptaţi în această comunitate. Chişinăul tot mai insistent solicită Bruxelles-ului începerea negocierilor asupra unui nou cadru juridic mai avansat, în care să figureze şi „lumina din capătul tunelului”. UE ar trebui să facă paşi în întîmpinarea acestor state, dacă a învăţat ceva din lecţia Serbiei. Pe de altă parte, Moldova trebuie să depună mai multe eforturi pentru a realiza plenar prevederile Planului de Acţiuni. Sperăm ca lecţia Serbiei să fie de învăţătură pentru toţi.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
În perioada 14-15 februarie, la Chişinău va sosi Comisarul European, Benita Ferrero-Walder
Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a convocat o şedinţă la tema procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.
În cadrul şedinţei a fost examinat mersul îndeplinirii Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, avîndu-se în vedere ultimele evoluţii în dialogul purtat cu Comisia Europeană, şi trasate sarcini concrete privitor la acţiunile care urmează a fi realizate, în particular, în sferele democratizării, libertăţii presei şi drepturilor omului, climatului de afaceri şi combaterii corupţiei.
De asemenea, au fost discutate chestiuni legate de pregătirea vizitei în Republica Moldova a Comisarului European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate, Benita Ferrero-Waldner, planificată pentru 14-15 februarie curent.
La şedinţă au participat Preşedintele Parlamentului Marian Lupu, Prim-ministrul Vasile Tarlev, prim-viceprim-ministrul Zinaida Greceanîi, viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, preşedintele fracţiunii parlamentare a PCRM, Eugenia Ostapciuc, preşedintele Comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană, Grigore Petrenco, preşedintele Comisiei parlamentare juridice, pentru numiri şi imunităţi, Vladimir Ţurcan, preşedintele Comisiei pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică, Iurie Stoicov, consilierii prezidenţiali Mark Tkaciuk şi Oleg Reidman, ministrul Justiţiei, Vitalie Pîrlog, ministrul Economiei şi Comerţului, Igor Dodon, alţi factori de decizie din cadrul Guvernului.
Serviciul de presă al Preşedinţiei
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
În cadrul şedinţei a fost examinat mersul îndeplinirii Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, avîndu-se în vedere ultimele evoluţii în dialogul purtat cu Comisia Europeană, şi trasate sarcini concrete privitor la acţiunile care urmează a fi realizate, în particular, în sferele democratizării, libertăţii presei şi drepturilor omului, climatului de afaceri şi combaterii corupţiei.
De asemenea, au fost discutate chestiuni legate de pregătirea vizitei în Republica Moldova a Comisarului European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate, Benita Ferrero-Waldner, planificată pentru 14-15 februarie curent.
La şedinţă au participat Preşedintele Parlamentului Marian Lupu, Prim-ministrul Vasile Tarlev, prim-viceprim-ministrul Zinaida Greceanîi, viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, preşedintele fracţiunii parlamentare a PCRM, Eugenia Ostapciuc, preşedintele Comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană, Grigore Petrenco, preşedintele Comisiei parlamentare juridice, pentru numiri şi imunităţi, Vladimir Ţurcan, preşedintele Comisiei pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică, Iurie Stoicov, consilierii prezidenţiali Mark Tkaciuk şi Oleg Reidman, ministrul Justiţiei, Vitalie Pîrlog, ministrul Economiei şi Comerţului, Igor Dodon, alţi factori de decizie din cadrul Guvernului.
Serviciul de presă al Preşedinţiei
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Mai apare o formaţiune politică - Partidul "Pentru Renaşterea Moldovei"
Cred că trebuie să deschidem un maraton dedicat creării partidelor politice. În fiecare lună apare câte unul. Astăzi, un grup de cetăţeni în frunte cu Petrul Guţul, mare apărător al drepturilor consumatorilor, a decis să creeze un nou partid politic, care se va numi "Pentru Renaşterea Moldovei". Vedeţi declaraţia grupului de iniţiativă aici în limba rusă.
Formaţiunea va veni cu un mesaj populist pe segmentul de extremă stânga, pişcând parţial din electoratul PCRM. Noul partid, care nu ştiu dacă are şanse să apară deoarece ştiu capacitatea redusă a iniţiatorilor, propune instituirea în R. Moldova a patru limbi de stat: moldovenească, rusă, ucraineană şi găgăuză (de ce nu şi bulgară?). Ei pledeaza pentru aprofundarea relaţiilor de cooperare în cadrul CSI (vectorul estic) şi nu pomenersc Uniunea Europeană. Au un mesaj profund social şi populist. Mai multe cred că nu merită să zic despre ei.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Formaţiunea va veni cu un mesaj populist pe segmentul de extremă stânga, pişcând parţial din electoratul PCRM. Noul partid, care nu ştiu dacă are şanse să apară deoarece ştiu capacitatea redusă a iniţiatorilor, propune instituirea în R. Moldova a patru limbi de stat: moldovenească, rusă, ucraineană şi găgăuză (de ce nu şi bulgară?). Ei pledeaza pentru aprofundarea relaţiilor de cooperare în cadrul CSI (vectorul estic) şi nu pomenersc Uniunea Europeană. Au un mesaj profund social şi populist. Mai multe cred că nu merită să zic despre ei.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
R. Moldova va dispărea ca stat
Cei mai mulţi dintre respondenţii sondajului de pe acest blog (45%) cred că pe viitor, R. Moldova va deveni parte componentă a României, dispărând astfel ca stat. La diferenţă mică (43%) sunt cei care cred că R. Moldova va fi stat independent, suverant şi integru (inclusiv Transnistria). 5% din cei care au participat la sondaj cred că pe viitor Moldova va recăpăta teritoriile istorice, de pe timpul lui Ştefan cel Mare. Tot atâţea nu s-au putut pronunţa. În schimb, nicio persoană care a participat la sondaj nu a indicat că R. Moldova ar putea intra în componenţa unei structuri estice, ceva de felul URSS.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Rusia face alegerile prezidenţiale din Armenia
Peste două săptămâni, în Armenia se vor desfăşura alegeri prezidenţiale. Această ţară este considerată un tradiţional aliat al Rusiei (inclusiv în conflictul armat împotriva Azerbaidjanului, în enclava Karabahului de Munte). Actualul premier al Armeniei, Serj Sarkiseanţ, prieten fidel al Moscovei şi candidat la funcţia supremă în stat, bieneficiază de susţinerea directă a Kremlinului. Astfel, la finele lunii ianuarie la Erevan a fost în vizită spicherul rus, Boris Grâzlov, iar pe 5 februarie, premierul rus, Viktor Zubkov. (Detalii vedeţi aici).
Bineînţeles, acestea sunt nişte simple "coincidenţe", deoarece atât Grâzlov, cât şi Zubkov, au discutat chestiuni foarte importante pentru relaţiile celor două state şi aceasta nu reprezintă un amestec în treburile interne ale altui stat.
Serj Sarkiseanţ este numit "succesorul" actualului preşedinte armean, Robert Kocerean, un alt prieten fidel al Rusie. În felul acesta, Rusia îşi asigură viaţă liniştită în această fostă republică sovietică.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Bineînţeles, acestea sunt nişte simple "coincidenţe", deoarece atât Grâzlov, cât şi Zubkov, au discutat chestiuni foarte importante pentru relaţiile celor două state şi aceasta nu reprezintă un amestec în treburile interne ale altui stat.
Serj Sarkiseanţ este numit "succesorul" actualului preşedinte armean, Robert Kocerean, un alt prieten fidel al Rusie. În felul acesta, Rusia îşi asigură viaţă liniştită în această fostă republică sovietică.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
