Interesele economico-politice subminează AIE-2

Scandalul legat de „rebalansarea tarifelor” la telefonia fixă şi „polemica epistolară” a arătat, o dată în plus, slăbiciunea Alianţei de guvernare. La mai puţin de trei luni de la formarea AIE-2 reprezentanţii acesteea au demonstrat că există mai multe subiecte care îi dezbină, decât lucruri care îi unifică. Chiar dacă încearcă să arate ca un tot întreg, guvernarea deocamdată „cântă” cu voci diferite. Se pare că sub AIE-2 există o „bombă cu efect întârziat”, una mai periculoasă decât cea care a pus în pericol guvernarea precedentă, formată din PL-PLDM-PD-AMN. Iar explicaţia o găsim atât în sfera intereselor politice, dar şi în a celor economice, interese care s-au pronunţat odată cu venirea în arcul guvernamental a unui nou actor, Vlad Plahotniuc. Prin urmare, lupta politică între PLDM şi PD pentru „electoratul de centru” se amplifică şi cu un conflict între interesele ale doi dintre cei mai influenţi oameni de afaceri din Moldova, Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc.
Recenta dispoziţie semnată de Vlad Filat în privinţa tarifelor Moldtelecom este un atac direct la „oamenii lui Plahotniuc”. Premierul liberal-democrat îi vizează, pe un ton destul de dur, pe Valeriu Lazăr (ministru democrat, despre care presa a scris că ar fi unul dintre apropiaţii lui Plahotniuc), pe şeful de la ANCERTI, Sergiu Sâtnic, care se pare că a rămas în funcţie, din perioada comuniştilor, graţie democraţilor lui Lupu-Plahotniuc, dar şi conducerea Moldtelecom, în fruntea căreia este Vitalie Iurcu, o persoană propusă de PD (recent presa a scris că toate conturile Moldtelecom au trecut la Victoriabank, condusă de Plahotniuc). Replica nu s-a lăsat aşteptată şi a venit din partea lui Marian Lupu şi a lui Valeriu Lazăr, dar şi din partea lui Vlad Plahotniuc, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, condusă de Viorica Cărare. Ultima nu ezită să evidenţieze de orice dată că a efectuat controalele „la solicitarea prim-vicepreşedintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc”, ceea ce ne face să credem că speculaţiile din presă că ar fi şi aceasta „omul lui Plahotniuc” sunt motivate.
Acest scandal trebuie privit sub două aspecte: politic şi economic. Pretinsa rebalansare a tarifelor la telefonia fixă loveşte în majoritatea populaţiei cu venituri mici şi medii, care, în mod firesc, este nemulţumită de faptul că va trebui să plătească mai mult pentru aceleaşi servicii. Politicianul care va lua „apărare consumatorilor” va avea doar de câştigat. De aceea, solicitarea lui Filat de a îngheţa tarifele a fost repetată şi de ANPC (care mereu este sesizată de Plahotniuc), şi de Valeriu Lazăr, şi, indirect, de Marian Lupu. Plus de toate, miile de angajaţi ai Companiei pot fi influenţaţi politic de conducerea acesteia şi chiar pot fi transformaţi în „agenţi electorali”. În campania electorală, cele câteva sute de sedii ale Moldtelecom din ţară pot „găzdui” afişaje cu caracter electoral, iar telefonia fixă poate fi folisită eficient drept canal de transmitere a mesajului spre cei peste un milion de mii de abonaţi ai Moldtelecom. Şi televiziunea digitală a Companiei poate difuza spoturi cu caracter electoral în condiţii favorabile pentru anumiţi concurenţi.
Dacă ar exista doar interese politice, retorica în acest caz ar fi mult mai calmă. Moldtelecom este o afacere cu capital de stat foarte profitabilă datorită statutului său de monopolist dominant pe piaţă telefoniei fixe (98,6% în decembrie 2010). Doar anul trecut, Moldtelecom a anunţat investiţii de peste 600 de milioane de lei, o cifră impresionantă pentru ţara noastră. În condiţiile unui control slab din partea instituţiilor statului, este greu să urmăreşti unde se duc aceste fluxuri financiare şi cât de corect se cheltuie (din anumite estimări neoficiale, 30% din suma investită dispare „fără urmă”). Trecerea conturilor Moldtelecom de la o bancă de stat (Banca de Economii) la o bancă privată (Victoriabank) arată cum poţi să faci bani mulţi fără a depune un mare efort. Acum sutele de milioane ai Moldtelecom vor trece prin banca unuia dintre liderii democraţilor. Prin urmare, oricine şi-ar dori să preia controlul acestei Companii, cu atât mai mult Vlad Filat, care ştie ce înseamnă gestionarea banilor datorită afacerilor pe care le are.
Scandalul legat de Moldtelecom a conturat mai multe contradicţii, în special dintre PLDM şi PD, între Filat, pe de o parte, şi Lupu-Plahotniuc pe de altă parte. Astfel, Marian Lupu a criticat „speculaţiile” legate de micşorarea preţurilor la medicamente, declarând că după jumătate de an de la apariţia iniţiativei (lui Filat) preţurile la cele mai solicitate medicamente „au rămas neschimbate”. Lupu a ar[tat cu degetul spre agenţiile statului pentru că au permis creşterea preţurilor la resursele energetice (gaze naturale, energie termică, benzină şi motorină). El încearcă în felul acesta să preia iniţiativa de „apărător al consumatorilor”, folosindu-se şi de lipsa lui Vlad Filat, care se află la odihnă peste hotare.
Un alt domeniu unde se observă o ciocnire de interese economico-politice între Filat şi Lupu-Plahotniuc este cel al carburanţilor. Vlad Plahotniuc este unul dintre acţionarii Petrom, companie care deţine oficial circa 100 de benzinării în toată ţara. În mai multe cercuri se spune că Plahotniuc ar controla şi alte staţii PECO. Şi Filat ar avea interese în acest domeniu prin intermediul Rompetrol, condus de fostul prim-ministru, Ion Sturza, un apropiat al liderului liberal-democraţilor. Rompetrol are 32 de benzinării. Concurenţa pe această piaţă este destul de dură, dat fiind profitul fabulos scos din vânzări. Se pare că Filat şi Plahotniuc nu au împărţit nici această piaţă, iar, ca efect, premierul a solicitat o expertiză externă a metodologiei de formare a preţurilor la combustibil, pentru ca urmare a acesteia să reducă preţul la benzina şi motorina comercializată la pompă.
Interesele celor două grupări din cadrul AIE-2 se mai intersectează în astfel de domenii ca cel imobiliar (Filat este proprietar al unui imobil în centrul Chişinăului, iar Plahotniuc are hoteluri de lux), mass media.
Toate aceste interese economico-politice contribuie la perpetuarea crizei politice şi instituţionale. Deşi deschis PLDM declară că Lupu este candidatul AIE-2 la funcţia de şef al statului, în realitate liberal-democraţii nu sunt încântaţi de posibila alegere a liderului democraţilor în fotoliul prezidenţial. În această logică se înscriu şi întâlnirile între Vlad Filat cu liderul comuniştilor Vladimir Voronin, despre care s-a aflat „din întâmplare”. Filat a dat de înţeles că aceste întâlniri i-au fost utile pentru că a aflat mai multe lucruri despre PD pe care „doar le intuia”. Iar informaţiile aflate de la Voronin sunt cu siguranţă negative, or nu poate să vorbească „de bine” liderul PCRM pe cei care „l-au trădat repetat”.
În concluzie, la temelia AIE-2 sunt multe interese de grup, care se intersectează sau, pe alocuri, intră în conflict. Conflictele din sânul majorităţii pot lua amploare, fapt care poate detona Alianţa şi, ca urmare, crearea unor alianţe conjuncturale, respectiv noi alegeri parlamentare anticipate.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!