Suntem o ţară mică la periferia a două imperii (Uniunea Europeană şi Rusia). Lupta pe care o dau acum în culise diplomaţiile celor două imperii, dar şi diplomaţia celui de-al treilea imperiu de peste Atlantic (SUA), mă fac să cred că, totuşi, "sandwichul" de 33,8 mii km patraţi este important.
Negocierile privind noua coaliţie de guvernare deocamdată nu au început oficial. Sunt doar tatonări de poziţii din partea formaţiunilor parlamentare. Cu toate acestea, marile puteri fac presiuni asupra partidelor, "sugerându-le" cu cine să se alieze. Doar în seara de 30 noiembrie, Vlad Filat a avut patru discuţii telefonice cu oficialităţi europene, care au dat clar de înţeles că trebuie refăcută AIE. Iată, de exemplu, ce se spune în comunicatul de presă al Guvernului despre discuţia cu Comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, Stafan Fule: Comisarul european a urat succese în negocierile privind constituirea unei coaliţii postelectorale de guvernămînt, precizînd că acum mai bine de un an au fost demarate importante procese pentru viitorul ţării, care trebuie să aibă continuitate şi finalitate.. Despre aceiaşi "continuitate şi finalitate", care nu înseamnă nimic altceva decât restabilirea AIE, au mai vorbit cu Filat Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, premierii Italiei şi Ungariei, Silvio Berlusconi şi Viktor Orban. Cu o zi mai târziu, premierul şi liderul PLDM, Vlad Filat a mai purtat discuţii la acelaşi subiect cu Secretarul general al Consiliului Europei Thorbjorn Jagland şi Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş. Şi aceştia au vorbit despre "continuitatea reformelor şi a integrării europene" .
Vineri şi liderul de jure al PD, Marian Lupu s-a întâlnit, cu uşile închise, cu Ambasadorul SUA la Chişinău, Asif Chaudhry. La prima vedere, cei doi ar avea de discutat despre informaţia apărută în presa internaţională, cu referire la Wikileaks, privind "milioanele promise de Voronin lui Lupu în 2009 în schimbul unei coaliţii de centru-stânga". Acesta ar fi însă motivul pentru întâlnirea celor doi, iar scopul este dorinţa diplomatului american de a-l convinge pe Lupu să facă o coaliţie cu Filat şi, cel mai probabil, cu Ghimpu.
Ar fi naiv să credem că doar Occidentul joacă tare în perioada de două alegeri. Cu siguranţă, şi Rusia face presiuni, atât pe cale diplomatică, dar şi prin mass media, ca la CHişinău să fie creată o coaliţie de centru-stânga, din care ar face parte PD şi PCRM. Aceasta a devenit clar încă cu o săptămână până la alegeri, când televiziunile de la Moscova au început să pună pe post reportaje "create în laborator" şi care se finalizau cu ideea că "cele mai bune partide sunt PCRM şi PD".
Fără a reduce din importanţa lobbyului extern, nu voi diminua importanţa factorului intern, adică a intereselor de afaceri şi de grup (nu, nu de partidit). În noul Parlament sunt doi oligarhi (Filat şi Plahotniuc) şi un partid (PCRM) care reprezintă interesele unui al treilea oligarh (Oleg Voronin). Prin urmare, lupta nu e atât politică, cât una economică. Însă şi aceşti oligarhi ar putea fi influenţaţi de factorul extern. Occidentul ar putea folosi în raport cu aceşti oligarhi argumente "de şantaj" sau "motivaţionale" de felul: informaţii despre conturi în bănci străine, afaceri (semilegale) peste hotare; informaţii compromiţătoare; pisiblă finanţare din exterior sub formă de credite sau granturi; deschiderea pieţelor externe; liberalizarea regimului de vize etc.
Regretabil e altceva. În negocierile pe care le vor purta politicienii se va ţine cont de poziţia marilor actori, de interesele oligarhilor şi ale unor grupări şi, doar în ultimul rând, de interesele cetăţenilor. Lume, lume...
PS La noapte vine la Chişinău trimisul lui Medvedev, Serghei Narâşkin (informaţie pentru cei care spun că Rusia nu se implică în negocierile post-electorale din Moldova)
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
vineri, 3 decembrie 2010
vineri, 19 noiembrie 2010
Cine îi sapă groapa lui Voronin ?
În postarea anterioară mă întrebam "De ce a dispărut Voronin din spoturile electorale ale PCRM?". Astfel, din cele 26 de spoturi ale PCRM în limba română pe care le-am vizionat, liderul comuniştilor apare doar pentru câteva clipe într-un singur spot. DOAR 4 (patru) din 780 de secunde ale acestor clipuri. Scriam atunci că se pare că cineva din interiorul PCRM încearcă special să-l scoată pe tuşa politică, pentru a prelua partidul. La fel, spuneam că este o parte a unui scenariu post-electoral, potrivit căruia, o parte din fruntaşii PCRM după alegeri vor părăsi partidul sub "drapelul lui Ştefan cel Mare", dacă PCRM nu va obţine la scrutin peste 51 de mandate (sondajele arată că PCRM nu are nicio şansă să obţină majoritatea simplă în Parlament). Unele reacţii primite din interior PCRM la ceea ce scriam au fost că "lipsa lui Voronin din spoturi este o strategie de campanie". Să fie oare aşa?
Sondajele lansate recent arată un trend negativ destul de puternic pentru liderul PCRM. Citiţi cu atenţie baza de date a Barometrului de Opinie Publică, la capitolul "încredere în liderii politici", dar şi intenţie de vot. Mai mult, sondajul CBS-AXA prezentat astăzi (19 noiembrie) arată că doar în mai puţin de o lună (octombrie-noiembrie), încrederea în Vladimir Voronin a scăzut de la 21& la ]6&. Aceasta se întâmplă în plină campanie electorală, perioadă în care, de regulă, încrederea în politicieni este în creştere. Voronin pică în doar câteva săptămâni cu 5%. Aceasta se datorează inclusiv LIPSEI acestuia din spoturile electorale ale PCRM. Deci, cine îi sapă groapa lui Voronin ?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Sondajele lansate recent arată un trend negativ destul de puternic pentru liderul PCRM. Citiţi cu atenţie baza de date a Barometrului de Opinie Publică, la capitolul "încredere în liderii politici", dar şi intenţie de vot. Mai mult, sondajul CBS-AXA prezentat astăzi (19 noiembrie) arată că doar în mai puţin de o lună (octombrie-noiembrie), încrederea în Vladimir Voronin a scăzut de la 21& la ]6&. Aceasta se întâmplă în plină campanie electorală, perioadă în care, de regulă, încrederea în politicieni este în creştere. Voronin pică în doar câteva săptămâni cu 5%. Aceasta se datorează inclusiv LIPSEI acestuia din spoturile electorale ale PCRM. Deci, cine îi sapă groapa lui Voronin ?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
luni, 8 noiembrie 2010
De ce a dispărut Voronin din spoturile electorale ale PCRM ?
Doar 4 (PATRU) secunde din 780 de secunde. Doar ambianţă într-un spot din 26 (pe care le puteţi vedea aici). Este vorba de prezenţa liderului charismatic al PCRM în clipurile cu caracter electoral ale acestei formaţiuni. Nu vi se pare foarte straniu faptul că cel mai popular lider politic din ţară (potrivit ultimelor estimări ale CBS-AXA) să lipsească din campania de comunicare electorală a partidului pe care îl conduce de 17 ani?
Partidul lui Lupu, partidul lui Ghimpu, partidul lui Voronin, partidul lui Filat, partidul lui Urechean, partidul lui Roşca etc. Aşa alegătorii moldoveni identifică formaţiunile politice de pe plaiul nostru mioritc. "În Moldova se votează nu partidul, ci liderul". Auzim acest lucru foarte des. Şi, în mare parte, este adevărat. Atunci, de ce a dispărut Voronin din spoturile PCRM ?
Pentru că scenariul despre care am scris săptămâna trecută este pus deja în aplicare. Şi "lupul bătrân" înţelege foarte bine acest lucru. Dar se pare că nu mai stăpâneşte pe deplin situaţia din interiorul partidului. "Lupii tineri" muşcă din ce în ce mai puternic. Va lua PCRM cel puţin 51 de mandate în viitorul Parlament pentru a-şi păstra unitatea?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Partidul lui Lupu, partidul lui Ghimpu, partidul lui Voronin, partidul lui Filat, partidul lui Urechean, partidul lui Roşca etc. Aşa alegătorii moldoveni identifică formaţiunile politice de pe plaiul nostru mioritc. "În Moldova se votează nu partidul, ci liderul". Auzim acest lucru foarte des. Şi, în mare parte, este adevărat. Atunci, de ce a dispărut Voronin din spoturile PCRM ?
Pentru că scenariul despre care am scris săptămâna trecută este pus deja în aplicare. Şi "lupul bătrân" înţelege foarte bine acest lucru. Dar se pare că nu mai stăpâneşte pe deplin situaţia din interiorul partidului. "Lupii tineri" muşcă din ce în ce mai puternic. Va lua PCRM cel puţin 51 de mandate în viitorul Parlament pentru a-şi păstra unitatea?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
vineri, 5 noiembrie 2010
Rezultatul ultimului sondaj arată că scenariul desrpe schindarea PCRM după alegeri este "foarte probabil"
Scindarea PCRM după alegeri devine tot mai posibilă. Ieri scriam că acest scenariu este gândit în mai multe cercuri (politice şi de business) cu implicarea unor lideri din PCRM. Pentru ca să se întâmple acest lucru, PCRM ar trebui să obţină mai puţin de 51 de mandate. După publicarea rezultatelor sondajului CBS-AXA, potrivit cărora PCRM ar obţine doar 42 de mandate, acest scenariu devine tot mai realizabil. Pentru a evita ruptura, comuniştii ar trebui să depună efort să mai urce în topul popularităţii cu vreo 8%, ceea ce în condiţii normale este extrem de dificil. Spuneam că cei despre care se vorbeşte că vor părăsi comuniştii vor prelua drapelul lui Ştefan cel Mare, cu care PCRM merge acum în alegeri. Acest gest va fi motivat de ei că "nu trădează cauza, dimpotrivă, vor să ducă mai departe lupta lui Ştefan cel Mare pentru păstrarea statalităţii Moldovei, unitatea societăţii şi dezvoltarea ţării".
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
joi, 4 noiembrie 2010
O posibilă surpriză sub drapelul lui Ştefan cel Mare. Secera se desparte de ciocan?
PCRM ar putea să mai treacă printr-o etapă de dezmembrare, iar de această dată "lovitura în spate" s-ar putea să fie mult mai dureroasă decât plecările din 2009-2010. Aceasta se va întâmpla după alegerile parlamentare din 28 noiembrie, în condiţiile în care comuniştii nu vor obţine majoritatea fotoliilor de deputat, ceea ce este aproape exclus. Nu e vorba de un scenariu futurist, ci de nişte semnale care vin din interiorul PCRM, dar şi ...de la alte partide.
Cu vreo săptămână în urmă am primit o informaţie pe care au trecut-o cu uşurinţă la capitolul "zvonuri". Cu atât mai mult că venea de la reprezentantul unui partid "oponent" PCRM. Atitudinea faţă de acest scenariu s-a schimbat după ce aceeaşi informaţie am obţinut-o din rândul comuniştilor. Am decis s-o dau publicităţii doar după ce informaţia a primit confirmare şi din a treia sursă, care poate fi numită "apolitică". E vorba de cineva din cercurile de business.
Potrivit acestui posibil scenariu, dacă PCRM va obţine mai puţin de 51 de mandate, care i-ar asigura alegerea preşedintelui Parlamentului şi numirea Guvernului, atunci varianta de "rezervă" e ca ...un grup de deputaţi aleşi pe listele comuniştilor să participe la guvernare cu alte partide, părăsind PCRM. Din explicaţiile pe care le-am primit, există două argumente ale acestui scenariu: primul e argumentul de facto - businessul, interesele economice; al doilea - argumentul de jure - "interesul naţional (Moldova nu mai poate să reziste crizei politice şi e necesar să trecem peste ambiţiile personale şi ale unor partide, pentru a păşi pe un făgaş normal de dezvoltare a statului)". Puntea de legătură între aceştia sunt...câţiva oameni de afaceri, iar rolul dominant îl are un businessman foarte cunoscut în ultima vreme. Cei despre care se spune că ar putea părăsi PCRM ar putea merge la o formaţiune parlamentară sau să adere la un partid "cu viziuni apropiate", dar care, cel mai probabil, va fi la limita de trecere a pragului electoral (în afara Parlamentului). Şi vor pleca inclusiv cu...drapelul lui Ştefan cel Mare care va fi preluat de către acea formaţiune.
Veţi spune că această variantă este "o prostie". Dar vă mai amintiţi când majoritatea spuneau acelaşi lucru despre informaţia pe care am scris-o în august 2009 despre faptul că PCRM ar putea avea două fracţiuni în Parlament? Cine a crezut atunci şi cine crede acum? Rămâne să vedem.
PS Pe coridoarele Parlamentului (Palatului Republicii) se întâlneau unii deputaţi comunişti care se plângeau "cât de grea e viaţa în opoziţie".
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cu vreo săptămână în urmă am primit o informaţie pe care au trecut-o cu uşurinţă la capitolul "zvonuri". Cu atât mai mult că venea de la reprezentantul unui partid "oponent" PCRM. Atitudinea faţă de acest scenariu s-a schimbat după ce aceeaşi informaţie am obţinut-o din rândul comuniştilor. Am decis s-o dau publicităţii doar după ce informaţia a primit confirmare şi din a treia sursă, care poate fi numită "apolitică". E vorba de cineva din cercurile de business.
Potrivit acestui posibil scenariu, dacă PCRM va obţine mai puţin de 51 de mandate, care i-ar asigura alegerea preşedintelui Parlamentului şi numirea Guvernului, atunci varianta de "rezervă" e ca ...un grup de deputaţi aleşi pe listele comuniştilor să participe la guvernare cu alte partide, părăsind PCRM. Din explicaţiile pe care le-am primit, există două argumente ale acestui scenariu: primul e argumentul de facto - businessul, interesele economice; al doilea - argumentul de jure - "interesul naţional (Moldova nu mai poate să reziste crizei politice şi e necesar să trecem peste ambiţiile personale şi ale unor partide, pentru a păşi pe un făgaş normal de dezvoltare a statului)". Puntea de legătură între aceştia sunt...câţiva oameni de afaceri, iar rolul dominant îl are un businessman foarte cunoscut în ultima vreme. Cei despre care se spune că ar putea părăsi PCRM ar putea merge la o formaţiune parlamentară sau să adere la un partid "cu viziuni apropiate", dar care, cel mai probabil, va fi la limita de trecere a pragului electoral (în afara Parlamentului). Şi vor pleca inclusiv cu...drapelul lui Ştefan cel Mare care va fi preluat de către acea formaţiune.
Veţi spune că această variantă este "o prostie". Dar vă mai amintiţi când majoritatea spuneau acelaşi lucru despre informaţia pe care am scris-o în august 2009 despre faptul că PCRM ar putea avea două fracţiuni în Parlament? Cine a crezut atunci şi cine crede acum? Rămâne să vedem.
PS Pe coridoarele Parlamentului (Palatului Republicii) se întâlneau unii deputaţi comunişti care se plângeau "cât de grea e viaţa în opoziţie".
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
duminică, 31 octombrie 2010
Posibile coaliţii post-electorale după o campanie plictisitoare
Exact peste patru săptămâni vom fi chemaţi din nou la urne pentru a alege "Quo vadis Moldova". Deocamdată nu se simte o miză importantă în această campanie. Acesta este unul din motivele de ce actuala campanie este una plictisitoare, în raport cu cea din 2005 sau cele din 2009. O altă caracteristică a acestei electorale este numărul mare al decepţionaţilor, în special printre tineri, inclusiv printre cei care la 7 aprilie 2009 au fost bătuţi în stradă pentru că au ieşit "să obţină schimbarea". De altfel, fenomenul "decepţiei" este un lucru obişnuit în situaţiile în care speranţele au fost prea mari. De exemplu, Barack Obama a fost ales în noiembrie 2008 preşedinte al SUA, primul "afroamerican" în fruntea Casei Albe. Americanii au investit prea multe speranţe în candidatul "de culoare" (nu mă luaţi cu "political correctly"). În vara trecută peste 53% din americani se arătau deja "nemulţumiţi" de activitatea lui Obama. Un alt exemplu este cel al preşedintelui Franţei, Nicolas Sarkozy, ales şef al celei de-a cincea republici în mai 2007, cu peste 53%. Acum popularitatea preşedintelui fancez de origine magheară este de puţin peste 20%. Dacă doriţi, putem da şi exemplul şeful statului român, Traian Băsescu, care, deşi la limită, a fost reales pentru această funcţie acum un an, iar acum are un nivel de încredere sub 10 la sută (potrivit sondajului IMAS din această săptămână). Personal nu fac parte din categoria "decepţionaţilor", din simplu motiv că am anticipat această "decepţie în masă" (care era evidentă şi uşor de intuit).
Eu, în schimb, am simţit o schimbare importantă din vara lui 2009, o schimbare despre care pot să vorbesc cu plăcere deoarece mă vizează direct. E vorba despre revoluţia în sfera informaţională, în spaţiul public. Apariţia a două televiziuni de ştiri (deja putem vorbi de "una şi jumătate", jurnaliştii stiu de ce!) a produs un "boom informaţional", care s-a transformat, pe alocuri, chiar într-o "suprasaturaţie" de ştiri şi dezbateri. Mai multe televiziuni şi-au lansat propriile buletine de ştiri (PRIME, ALT TV etc.). S-a diversificat şi spaţiul informaţional virtual, în care au apărut mai multe portaluri de ştiri, dar şi "bloguri de atitudine" (apropo, cred ca mass media on-line are un viitor foarte bun în Moldova).
O altă schimbare despre care pot să vorbesc cu certitudine ca despre un lucru aşteptat şi binevenit este legată de parcursul nostru european. Rezoluţia Parlamentului European de acum două săptămâni, precum şi Concluziile (,) Consiliului UE la nivel de miniştri de externe de acum o săptămână reprezintă un exemplu că prietenii europeni acordă un sprijin imens actualei guvernări de la Chişinău. Nu neapărat pentru că este mai eficientă în gestionarea treburilor publice, ci pentru că ...nu sunt comunişti (stereotipurile funcţionează foarte bine şi în UE).
Cât priveşte economia şi situaţia în domeniul social, aici e mult mai problematic. Şi starea de spirit a oamenilor de la ţară, a muncitorilor din oraşe arată că AIE nu a reuşit prea multe în aceste domenii. Iar acestea contează. Nu s-au mişcat lucrurile nici în ce priveşte investigarea evenimentelor din aprilie anul trecut. S-au dat "uitării" şi acuzaţiile despre "falsificarea alegerilor din 5 aprilie", iar mulţi oameni conştienţi se întreabă "de ce?". Contrabanda cu ţigări înfloreşte mai ceva decât producţia cocainei în Columbia. Criminalitatea se simte "la ea acasă" (explozii, atentate la comandă, tâlhării şi jafuri, torturi cu fierul de calcat etc.), iar aceasta este o bilă neagră importantă pentru MAI, dar şi pentru AIE la general. Unii militanţi AIE vor spune că Moldova aşteaptă în acest an o creştere economică de 5%, pe fundalul crizei mondiale. Parţial sunt de acord, dar acestea sunt doar nişte cifre, care pot fi explicate "teoretic", dar care nu sunt resimţite de oamenii simpli (prin locuri de muncă, majorări de salarii etc.). Dacă nu exista injecţia financiară puternică din exterior (care e un argument pro-AIE), atunci economia Moldovei nu se ştie cum ar fi rezistat în acest an. Dar datoria va trebui s-o întoarcem...
Din mesajele electorale atestăm un lucru aproape că paradoxal. Spre deosebire de "electorala 2005", în 2010 integrarea europeană nu mai este un subiect atât de important. Majoritatea partidelor pun accent pe alte mesaje, în special sociale. Chiar şi partidele din AIE, care în programul de guvernare a Guvernului Filat au anunţat integrarea europeană ca "prioritatea zero", nu mai pun accent pe acest mesaj. PCRM, care în 2005 şi-a axat campania electorală pe "modernizarea Moldovei europene", acum a declarat că "integrarea europeană este un vis irealizabil" şi s-a reorientat spre Rusia şi CSI. De altfel, sondajele arată că eurooptimismul moldovenilor scade. Dacă acum patru ani pentru aderarea Moldovei la UE ar fi votat 70%, acum numărul susţinătorilor este de circa 60%.
În lupta electorală cele mai bune acum sunt miturile şi fobiile, care sunt foarte bine speculate de către anumiţi concurenţi electorali. De exemplu, povestea cu "digul de la Nemţeni bombardat de România pentru a evita inundarea oraşului Galaţi" este o găselniţă extraordinară a PR-iştilor din staff-ul PCRM. Ei mizează pe fobia "imperialismului românesc şi a jandarmului român" (vedeţi titlurile de la Omega despre "cruzimea jandarmilor, care au bătut protestatarii paşnici în Bucureşti" /vă aminteşte despre "cruzimea jandarmilor români" din perioada interbelică?!/ ). Foarte mulţi moldoveni s-au "prins" în această capcană şi discută despre "românii care ne-au inundat satele din centrul şi sudul ţării" :) Cea mai bună apărare este atacul. E o axiomă aplicată şi în sport, şi în relaţiile sociale, inclusiv în politică. După apariţia rapoartelor financiare în care s-au depistat "nereguli" în legătură cu "donatorii fictivi" ai comuniştilor, apar reprezentanţii PCRM cu filmul "Atac asupra Moldovei - 2" :)
Dar cel puţin acest subiect a mai dinamizat un pic campania electorală, care pe mine mă plictiseşte foarte tare. Cu siguranţă, de săptămâna viitoare vom avea o creştere a dinamizmului campaniei, aceasta şi pe motiv că în ultimele două săptămâni se duce cea mai mare luptă pentru cele aproape 30% de indecişi (printre care figurez şi eu).
Campania actuala se remarcă şi prin lipsa ideilor originale. Majoritatea consultanţilor politici ai partidelor trebuie concediaţi. Sau plătiţi nu mai mult decât un simplu jurnalist.
La ce să ne aşteptăm după scrutinul din 28 noiembrie? Un răspuns tranşant este foarte greu de dat. Sunt două cele mai credibile scenarii: crearea unei coaliţii de centru-dreapta (cu implicarea PD-ului, care, de fapt, este de centru-stânga /în realitate este deja un partid de cartel/) sau crearea unei coaliţii de centru-stânga. În cea din urmă variantă, coaliţia poate fi creată între PCRM şi un alt sau alte partide (PD, nu exclud şi PLDM, iar dacă în Parlament ajung PSD şi/sau PUM, cu acest(e) partid(e)). Şansele acestor coaliţii sunt 50 la 50. Deocamdată o să mă opresc aici la acest subiect, pentru a reveni într-o săptămână-două la dezvoltarea acestuia. Atunci voi încerca să fac o prognoză "încotro va merge Moldova".
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Eu, în schimb, am simţit o schimbare importantă din vara lui 2009, o schimbare despre care pot să vorbesc cu plăcere deoarece mă vizează direct. E vorba despre revoluţia în sfera informaţională, în spaţiul public. Apariţia a două televiziuni de ştiri (deja putem vorbi de "una şi jumătate", jurnaliştii stiu de ce!) a produs un "boom informaţional", care s-a transformat, pe alocuri, chiar într-o "suprasaturaţie" de ştiri şi dezbateri. Mai multe televiziuni şi-au lansat propriile buletine de ştiri (PRIME, ALT TV etc.). S-a diversificat şi spaţiul informaţional virtual, în care au apărut mai multe portaluri de ştiri, dar şi "bloguri de atitudine" (apropo, cred ca mass media on-line are un viitor foarte bun în Moldova).
O altă schimbare despre care pot să vorbesc cu certitudine ca despre un lucru aşteptat şi binevenit este legată de parcursul nostru european. Rezoluţia Parlamentului European de acum două săptămâni, precum şi Concluziile (,) Consiliului UE la nivel de miniştri de externe de acum o săptămână reprezintă un exemplu că prietenii europeni acordă un sprijin imens actualei guvernări de la Chişinău. Nu neapărat pentru că este mai eficientă în gestionarea treburilor publice, ci pentru că ...nu sunt comunişti (stereotipurile funcţionează foarte bine şi în UE).
Cât priveşte economia şi situaţia în domeniul social, aici e mult mai problematic. Şi starea de spirit a oamenilor de la ţară, a muncitorilor din oraşe arată că AIE nu a reuşit prea multe în aceste domenii. Iar acestea contează. Nu s-au mişcat lucrurile nici în ce priveşte investigarea evenimentelor din aprilie anul trecut. S-au dat "uitării" şi acuzaţiile despre "falsificarea alegerilor din 5 aprilie", iar mulţi oameni conştienţi se întreabă "de ce?". Contrabanda cu ţigări înfloreşte mai ceva decât producţia cocainei în Columbia. Criminalitatea se simte "la ea acasă" (explozii, atentate la comandă, tâlhării şi jafuri, torturi cu fierul de calcat etc.), iar aceasta este o bilă neagră importantă pentru MAI, dar şi pentru AIE la general. Unii militanţi AIE vor spune că Moldova aşteaptă în acest an o creştere economică de 5%, pe fundalul crizei mondiale. Parţial sunt de acord, dar acestea sunt doar nişte cifre, care pot fi explicate "teoretic", dar care nu sunt resimţite de oamenii simpli (prin locuri de muncă, majorări de salarii etc.). Dacă nu exista injecţia financiară puternică din exterior (care e un argument pro-AIE), atunci economia Moldovei nu se ştie cum ar fi rezistat în acest an. Dar datoria va trebui s-o întoarcem...
Din mesajele electorale atestăm un lucru aproape că paradoxal. Spre deosebire de "electorala 2005", în 2010 integrarea europeană nu mai este un subiect atât de important. Majoritatea partidelor pun accent pe alte mesaje, în special sociale. Chiar şi partidele din AIE, care în programul de guvernare a Guvernului Filat au anunţat integrarea europeană ca "prioritatea zero", nu mai pun accent pe acest mesaj. PCRM, care în 2005 şi-a axat campania electorală pe "modernizarea Moldovei europene", acum a declarat că "integrarea europeană este un vis irealizabil" şi s-a reorientat spre Rusia şi CSI. De altfel, sondajele arată că eurooptimismul moldovenilor scade. Dacă acum patru ani pentru aderarea Moldovei la UE ar fi votat 70%, acum numărul susţinătorilor este de circa 60%.
În lupta electorală cele mai bune acum sunt miturile şi fobiile, care sunt foarte bine speculate de către anumiţi concurenţi electorali. De exemplu, povestea cu "digul de la Nemţeni bombardat de România pentru a evita inundarea oraşului Galaţi" este o găselniţă extraordinară a PR-iştilor din staff-ul PCRM. Ei mizează pe fobia "imperialismului românesc şi a jandarmului român" (vedeţi titlurile de la Omega despre "cruzimea jandarmilor, care au bătut protestatarii paşnici în Bucureşti" /vă aminteşte despre "cruzimea jandarmilor români" din perioada interbelică?!/ ). Foarte mulţi moldoveni s-au "prins" în această capcană şi discută despre "românii care ne-au inundat satele din centrul şi sudul ţării" :) Cea mai bună apărare este atacul. E o axiomă aplicată şi în sport, şi în relaţiile sociale, inclusiv în politică. După apariţia rapoartelor financiare în care s-au depistat "nereguli" în legătură cu "donatorii fictivi" ai comuniştilor, apar reprezentanţii PCRM cu filmul "Atac asupra Moldovei - 2" :)
Dar cel puţin acest subiect a mai dinamizat un pic campania electorală, care pe mine mă plictiseşte foarte tare. Cu siguranţă, de săptămâna viitoare vom avea o creştere a dinamizmului campaniei, aceasta şi pe motiv că în ultimele două săptămâni se duce cea mai mare luptă pentru cele aproape 30% de indecişi (printre care figurez şi eu).
Campania actuala se remarcă şi prin lipsa ideilor originale. Majoritatea consultanţilor politici ai partidelor trebuie concediaţi. Sau plătiţi nu mai mult decât un simplu jurnalist.
La ce să ne aşteptăm după scrutinul din 28 noiembrie? Un răspuns tranşant este foarte greu de dat. Sunt două cele mai credibile scenarii: crearea unei coaliţii de centru-dreapta (cu implicarea PD-ului, care, de fapt, este de centru-stânga /în realitate este deja un partid de cartel/) sau crearea unei coaliţii de centru-stânga. În cea din urmă variantă, coaliţia poate fi creată între PCRM şi un alt sau alte partide (PD, nu exclud şi PLDM, iar dacă în Parlament ajung PSD şi/sau PUM, cu acest(e) partid(e)). Şansele acestor coaliţii sunt 50 la 50. Deocamdată o să mă opresc aici la acest subiect, pentru a reveni într-o săptămână-două la dezvoltarea acestuia. Atunci voi încerca să fac o prognoză "încotro va merge Moldova".
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
duminică, 3 octombrie 2010
Partide, alinierea.. Start ! Alegătorule, acum ai show
În URSS nu doar emisiunile televiziunii unionale erau plictisitoare, ci şi campaniile electorale. La televizor ne arătau balet jumătate de zi, iar în timpul aşa-numitor alegeri, mulgătoarele-candidate ne plictiseau cu poveşti despre "viitorul luminos al comunismului". Acum Moldova are televiziune, chiar mai multe televiziuni, cu "Fabrici" "DA" sau "NU", "Asfalt de Chişinău", cu gânduri "În PROfunzime" etc. Aşa că putem afirma cu multă siguranţă: "Las' că-i ghini" la capitolul TV, dar la fel de vesel este şi în alegeri. Ne veselim în campania electorală, pentru ca după scrutin să continuăm să tânjim până la o nouă perioadă de alegeri.
De luni, 4 octombrie, partidele şi câţiva cetăţeni activi se vor îmbulzi la uşile Comisiei Electorale Centrale să depună documente pentru a se înregistra în cursa pentru fotoliul comod de deputat. Şi nu doar pentru comoditatea fotoliului (acum, ce-i drept, sunt cam tari la Palatul Republicii), ci pentru comodităţile pe care şi le trag "slugile poporului" odată ajunşi în jilţul parlamentar. Vorba lui Gheorghe Urschi despre "bogăţia naţiunii": cetăţeni, treceţi toţi prin Parlament şi ve-ţi trăi bine! (umoristul a repetat atât de des înţelepciunea că s-a decis să-şi tragă şi el un partid).
Deja câteva formaţiuni politice şi-au anunţat intenţia de a-şi depune dosarele de înregistrare la CEC chiar din prima zi, adică de luni. E vorba de PD, AMN (care spune că va fi la CEC la ora 7.00 în condiţiile când uşile se deschid la 8.00, iar primirea documentelor începe la 9.00), PL şi, probabil, PCRM. PLDM mai aşteaptă. Ei vor "exclusivitate" în ziua când vor aduce listele electorale la Comisia şeful căreia este Eugen Ştirbu. Luni vom afla şi cine va fi primul în buletinul de vot, cifră care îi poate aduce până la câteva mii de voturi în plus pentru simplu motiv că unii votează "cu primul".
Doar trei partide şi-au anunţat mesajele cu care merg în alegeri. PCRM crede că "Moldova alege Victoria!". Comuniştii încearcă astfel să exploateze percepţia opiniei publice că referendumul constituţional a fost invalidat datorită boicotului PCRM, iar Mihai Ghimpu a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului "ca urmare a presiunilor comuniştilor". Iluziile se vând bine. Cu atât mai mult că psihologia umană îl face pe "hommo sapiens" să prefere "victorioşii". Aceasta nu-i garantează însă PCRM o "victorie detaşată", adică cel puţin 51 de mandate. PCRM este dezavantajat de câteva "apariţii noi" pe eşichierul de centru-stânga: Moldova Unită (condus de fostul semi-comunist Vladimir Ţurcan), Partidul Umanist (condus de filorusul ex-securist nr.1, Valeriu Pasat), Partidul Republican (condus de ex-ministrul de Exetrne al Guvernului comunist), de PSD (condus de rusul Viktor Şelin) dar şi de "Ravnopravie" şi PD. PCRM mai este dezavantajat de modalitatea nouă de repartizare a mandatelor, care va "costa" această formaţiune câteva fotolii de deputat (pentru a obţine ceşl puţin 51 de mandate, PCRM ar trebui să obţină cel puţin 45-47%, ceea ce este aproape de fantastic). PL va merge cu mesajul "Schimbarea până la capăt!". Mesajul "schimbării" se identifica iniţial cu Dorin Chirtoacă, începând cu 2005, apoi 2007. Mai mult, Dorin Chirtoacă nu figurează în lista electorală a PL. Deocamdată. Din 2009 "schimbarea" devine "marcă Ghimpu" datorită unor decrete şi iniţiative, de altfel controversate. Mulţi din alegătorii care au votat în 2009 pentru "schimbare" şi chiar au ieşit în stradă la 7 aprilie sunt "dezamăgiţi" de efectele "schimbării". Părerea mea e că PL ar avea nevoie de un alt mesaj, cu care să se identifice (de exemplu: Suntem demni. Alegem neamul. Votăm ferm!). Mesajul AMN e unul care atrage cea mai multă critică pentru că...nu se reţine uşor şi nici nu se identifică cu această formaţiune. AMN e formaţiunea "cea mai palidă" din AIE, prin urmare "Noi ne facem datoria. Mergem înainte!" (că înainte era mai bine :))) nu reprezintă chintesenţa Moldovei Noastre. "Partidul care nu a trădat niciodată" cred că ar fi un mesaj mai credibil, chiar dacă şi preluat din electorala precedentă. PD deocamdată nu a formulat un mesaj clar. Mă tem că nici nu-l va formula până la alegeri.
În actuala campanie electorală s-ar putea înregistra vreo 20 de partide şi cam tot atâţea candidaţi independenţi. În Parlament vor ajunge însă, ca de obicei, vreo 4-6 partide. Şansele ca în viitorul Parlament să fie creată o alianţă de genul AIE sunt la fel de mari ca şi şansele apariţiei unei alianţe de centru-stânga, cu implicarea PCRM.
PS Mai mulţi foşti (le zic foşti pentru că demult nu mai scriu) cititori ai blogului meu m-au îndemnat, în repetate rânduri, să mai scriu. Dacă mai găsesc timp liber pe parcursul campaniei electorale, voi face o analiză mai detaliată a mesajelor electorale ale concurenţilor importanţi.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
De luni, 4 octombrie, partidele şi câţiva cetăţeni activi se vor îmbulzi la uşile Comisiei Electorale Centrale să depună documente pentru a se înregistra în cursa pentru fotoliul comod de deputat. Şi nu doar pentru comoditatea fotoliului (acum, ce-i drept, sunt cam tari la Palatul Republicii), ci pentru comodităţile pe care şi le trag "slugile poporului" odată ajunşi în jilţul parlamentar. Vorba lui Gheorghe Urschi despre "bogăţia naţiunii": cetăţeni, treceţi toţi prin Parlament şi ve-ţi trăi bine! (umoristul a repetat atât de des înţelepciunea că s-a decis să-şi tragă şi el un partid).
Deja câteva formaţiuni politice şi-au anunţat intenţia de a-şi depune dosarele de înregistrare la CEC chiar din prima zi, adică de luni. E vorba de PD, AMN (care spune că va fi la CEC la ora 7.00 în condiţiile când uşile se deschid la 8.00, iar primirea documentelor începe la 9.00), PL şi, probabil, PCRM. PLDM mai aşteaptă. Ei vor "exclusivitate" în ziua când vor aduce listele electorale la Comisia şeful căreia este Eugen Ştirbu. Luni vom afla şi cine va fi primul în buletinul de vot, cifră care îi poate aduce până la câteva mii de voturi în plus pentru simplu motiv că unii votează "cu primul".
Doar trei partide şi-au anunţat mesajele cu care merg în alegeri. PCRM crede că "Moldova alege Victoria!". Comuniştii încearcă astfel să exploateze percepţia opiniei publice că referendumul constituţional a fost invalidat datorită boicotului PCRM, iar Mihai Ghimpu a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului "ca urmare a presiunilor comuniştilor". Iluziile se vând bine. Cu atât mai mult că psihologia umană îl face pe "hommo sapiens" să prefere "victorioşii". Aceasta nu-i garantează însă PCRM o "victorie detaşată", adică cel puţin 51 de mandate. PCRM este dezavantajat de câteva "apariţii noi" pe eşichierul de centru-stânga: Moldova Unită (condus de fostul semi-comunist Vladimir Ţurcan), Partidul Umanist (condus de filorusul ex-securist nr.1, Valeriu Pasat), Partidul Republican (condus de ex-ministrul de Exetrne al Guvernului comunist), de PSD (condus de rusul Viktor Şelin) dar şi de "Ravnopravie" şi PD. PCRM mai este dezavantajat de modalitatea nouă de repartizare a mandatelor, care va "costa" această formaţiune câteva fotolii de deputat (pentru a obţine ceşl puţin 51 de mandate, PCRM ar trebui să obţină cel puţin 45-47%, ceea ce este aproape de fantastic). PL va merge cu mesajul "Schimbarea până la capăt!". Mesajul "schimbării" se identifica iniţial cu Dorin Chirtoacă, începând cu 2005, apoi 2007. Mai mult, Dorin Chirtoacă nu figurează în lista electorală a PL. Deocamdată. Din 2009 "schimbarea" devine "marcă Ghimpu" datorită unor decrete şi iniţiative, de altfel controversate. Mulţi din alegătorii care au votat în 2009 pentru "schimbare" şi chiar au ieşit în stradă la 7 aprilie sunt "dezamăgiţi" de efectele "schimbării". Părerea mea e că PL ar avea nevoie de un alt mesaj, cu care să se identifice (de exemplu: Suntem demni. Alegem neamul. Votăm ferm!). Mesajul AMN e unul care atrage cea mai multă critică pentru că...nu se reţine uşor şi nici nu se identifică cu această formaţiune. AMN e formaţiunea "cea mai palidă" din AIE, prin urmare "Noi ne facem datoria. Mergem înainte!" (că înainte era mai bine :))) nu reprezintă chintesenţa Moldovei Noastre. "Partidul care nu a trădat niciodată" cred că ar fi un mesaj mai credibil, chiar dacă şi preluat din electorala precedentă. PD deocamdată nu a formulat un mesaj clar. Mă tem că nici nu-l va formula până la alegeri.
În actuala campanie electorală s-ar putea înregistra vreo 20 de partide şi cam tot atâţea candidaţi independenţi. În Parlament vor ajunge însă, ca de obicei, vreo 4-6 partide. Şansele ca în viitorul Parlament să fie creată o alianţă de genul AIE sunt la fel de mari ca şi şansele apariţiei unei alianţe de centru-stânga, cu implicarea PCRM.
PS Mai mulţi foşti (le zic foşti pentru că demult nu mai scriu) cititori ai blogului meu m-au îndemnat, în repetate rânduri, să mai scriu. Dacă mai găsesc timp liber pe parcursul campaniei electorale, voi face o analiză mai detaliată a mesajelor electorale ale concurenţilor importanţi.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
sâmbătă, 29 mai 2010
Moldova, ai alegeri ! Scrutine la pachet
Circul revine în Moldova ! Cetăţeni, aşezaţi-vă comod în fotolii (scaune, în şa sau căruţe, sprijiniţi-vă în sape, hârleţe, pluguri) şi admiraţi cum actorii politici fac scamatorii. Vom avea din nou alegeri. Şi multe. Deci, distracţia este asigurată pentru un an încolo. Gratis ! Sau aproape gratuit, pentru că se duc banii din bugetul de stat, pe care tot noi îl umplem, puţin, câte puţin. Până în vara lui 2010 am putea avea trei-patru sau chiar cinci-şase scrutine. Democraţie autistă, pardon, autentică.
În loc să discutăm cum să scăpăm de sărăcie şi mizerie, noi de aproape 20 de ani dezbatem cum trebuie să alegem preşedintele, cum se numeşte limba pe care o vorbim, ce istorie trebuie să învăţăm şi să scoatem sau nu comuniştii în afara legii. Mentalitate capitalist-comunistă (cacofonie inevitabilă). Discuţiile despre faptul că 95% din drumurile ţării sunt mai proaste decât după bombardamentele din al doilea război mondial le lăsăm pentru generaţiile posterioare, care sper să fie mai deştepte.
Acum despre circul nostru. Adică despre alegeri non-stop, cu capoero politic. Fiecare dansează şi loveşte cum poate. Am scris de multe ori că ne lipseşte cultură de a comunica şi empatia. Suntem extremişti prin definiţie (aici am scris despre fundamentalismul moldovenesc). Doar că mămăligari prin esenţă. Facem "revoluţii" accidentale, iar rezultatul este deja "cum dă Domnul". Că vom intra într-un cerc vicios, care ne va readuce la anticipate era clar din august-septembrie anul trecut. La mijlocul lui septembrie 2009 am scris un articol (vezi aici), în care am propus ca alegerile parlamentare anticipate să aibă loc în primăvara lui 2011, odată cu alegerile locale generale şi...prezidenţiale. Era uşor de anticipat că vom ajunge în această situaţie. Însă am fost criticat de către militanţii partidelor care...acum propun aproape acelaşi lucru (MAE a propus exact acelaşi scenariu, iar PLDM, alegeri prezidenţiale şi parlamentare anticipate în toamnă). Apropo, PLDM a venit cu propunerea de a organiza referendum pentru modificarea art. 78 din Constituţie şi prezidenţiale în toamnă doar după ce liderul liberal-democraţilor, Vlad Filat l-a depăşit în sondaje pe liderul democraţilor, Marian Lupu. Acum şansele celor doi la alegerile prezidenţiale directe sunt aproximativ egale. Doar că tendinţele sunt favorabile lui Filat. Paradoxal, democratul Lupu, care a tot vorbit despre alegerea directă a şefului statului, acum spune că trebuie să ascultăm Consiliul Europei. La fel de paradoxal, liberal-democratul, care acum o lună susţinea că vom respecta exact recomandările Comisiei de la Veneţia (care ne spunea să modificăm Constituţia în Parlament), acum a propus referendum. Voi încheia aici gândul incoerent. Pentru a fi la pas cu politica moldovenească.
PS Despre numărul scrutinilor pomenite: posibil referendum constituţional, posibil referendum legislativ (cu predarea religiei în şcoală), posibil scrutin prezidenţial, scrutin pentru alegerile parlamentare anticipate şi două scrutine la alegerile locale generale.
Moldova, ai alegeri ! :)
Expuneţi-vă părerea despre acest materi
al la secţiunea "comentarii"!
În loc să discutăm cum să scăpăm de sărăcie şi mizerie, noi de aproape 20 de ani dezbatem cum trebuie să alegem preşedintele, cum se numeşte limba pe care o vorbim, ce istorie trebuie să învăţăm şi să scoatem sau nu comuniştii în afara legii. Mentalitate capitalist-comunistă (cacofonie inevitabilă). Discuţiile despre faptul că 95% din drumurile ţării sunt mai proaste decât după bombardamentele din al doilea război mondial le lăsăm pentru generaţiile posterioare, care sper să fie mai deştepte.
Acum despre circul nostru. Adică despre alegeri non-stop, cu capoero politic. Fiecare dansează şi loveşte cum poate. Am scris de multe ori că ne lipseşte cultură de a comunica şi empatia. Suntem extremişti prin definiţie (aici am scris despre fundamentalismul moldovenesc). Doar că mămăligari prin esenţă. Facem "revoluţii" accidentale, iar rezultatul este deja "cum dă Domnul". Că vom intra într-un cerc vicios, care ne va readuce la anticipate era clar din august-septembrie anul trecut. La mijlocul lui septembrie 2009 am scris un articol (vezi aici), în care am propus ca alegerile parlamentare anticipate să aibă loc în primăvara lui 2011, odată cu alegerile locale generale şi...prezidenţiale. Era uşor de anticipat că vom ajunge în această situaţie. Însă am fost criticat de către militanţii partidelor care...acum propun aproape acelaşi lucru (MAE a propus exact acelaşi scenariu, iar PLDM, alegeri prezidenţiale şi parlamentare anticipate în toamnă). Apropo, PLDM a venit cu propunerea de a organiza referendum pentru modificarea art. 78 din Constituţie şi prezidenţiale în toamnă doar după ce liderul liberal-democraţilor, Vlad Filat l-a depăşit în sondaje pe liderul democraţilor, Marian Lupu. Acum şansele celor doi la alegerile prezidenţiale directe sunt aproximativ egale. Doar că tendinţele sunt favorabile lui Filat. Paradoxal, democratul Lupu, care a tot vorbit despre alegerea directă a şefului statului, acum spune că trebuie să ascultăm Consiliul Europei. La fel de paradoxal, liberal-democratul, care acum o lună susţinea că vom respecta exact recomandările Comisiei de la Veneţia (care ne spunea să modificăm Constituţia în Parlament), acum a propus referendum. Voi încheia aici gândul incoerent. Pentru a fi la pas cu politica moldovenească.
PS Despre numărul scrutinilor pomenite: posibil referendum constituţional, posibil referendum legislativ (cu predarea religiei în şcoală), posibil scrutin prezidenţial, scrutin pentru alegerile parlamentare anticipate şi două scrutine la alegerile locale generale.
Moldova, ai alegeri ! :)
Expuneţi-vă părerea despre acest materi
al la secţiunea "comentarii"!
duminică, 18 aprilie 2010
Moldova, ai televiziune ! Serios?
Televiziunile cu cele mai tari show-ri din lume sunt cele din Rusia. Cu toate acestea, nu putem vorbi despre un spaţiu public dezvoltat în Federaţia Rusă, pentru că ştirile sunt cenzurate. Unicul post TV care are ştiri critice la adresa Kremlinului (nu din alea permise de cenzură) este RTVI, dar care difuzează din...Israel şi lipseşte din eterul rusesc, fiind prezent doar în puţine reţele prin cablu.
Moldova, ai televiziune ! Cu acest slogan mai mult decât pretenţios s-a lansat, pe 7 aprilie, Publika TV. Unii au spus că este arogant mesajul. Cei care luni de zile au fost în traning pentru a fi pregătiţi să lucreze la acest post TV de ştiri nu sunt la fel de categorici, deoarece cunosc bucătăria internă. După lucru aproape non-stop şi experienţa preluată de la numeroasa echipă de profesionişti de la Realitatea TV ne-am dat seama care este calitatea jurnalismului şi a televiziunii moldoveneşti. Nu vrem să ofensăm pe nimeni. Dimpotrivă, vrem să contribuim la dezvoltarea mass media din ţara noastră. Acum putem să vorbim că Moldova are televiziune de ştiri, de altfel, chiar două.Opiniile referitoare la calitatea produsului Publika TV sunt diferite. Multe critici le împărtăşim şi noi. Mai este loc pentru perfecţiune. Totuşi, suntem doar în a 10-a zi de emisie. Cele mai multe critici vizează numărul mare al spoturilor promo. Nici mie nu îmi place publicitatea la TV, în special atunci când întrerupe un film în cel mai interesant moment. Dar acestea sunt reguli de marketing la orice televiziune privată. Iar promo-urile sunt elemente NECESARE la posturile noi. De doar câteva zile Publika TV a apărut şi în câteva reţelele de cablu din CHişinău (Satelit TV; Alfa TV; Alternativ TV, Domino TV; Elechservice Grup; Dic TV, Larom TV, Avanti TV), aşa că au apărut telespectatori noi, care nu cunosc prea multe despre produsul noii televiziuni.
Alte critici numeroase se referă la prezenţa emisiunilor în limba rusă. Eu continui să susţin că aceste emisiuni sunt binevenite, iar argumente sunt foarte multe şi au motivaţie diferită. Moderatoarea emisiunii Fabrica, Natalia Morari este ţinta multor critici. Ea este vorbitoare de limbă rusă, un jurnalist, de altfel, foarte bun. Se simte accentul rusesc şi, deoarece mai gândeşte în rusă, îi este greu să reacţioneze la timp pentru a dinamiza emisiunea. Însă, ea face lecţii de română câte patru ore în fiecare zi. A progresat mult (dacă aţi fi auzit-o cum vorbea româna cu două luni în urmă, aţi observa diferenţa). Mai sunt şi alte critici, precum că am fi parţiali. Şi aici se întâmplă un lucru ciudat. Am fost acuzaţi iniţial că am fi un proiect comunist. PCRM boicotează deocamdată Publika TV (sper că îşi vor revizui atitudinea, pentru că nu câştigă nimic prin acest comportament). Am fost acuzaţi că atacăm PLDM pentru a promova interesele lui Ghimpu, ca ulterior să se spună că am fi un "proiect al lui Filat". Unii susţin că am promova interesele PD-ului, deşi reprezentanţii acestei formaţiuni nu sunt cei mai deşi oaspeţi la noi. O altă ipoteză care mă uimeşte şi mai mult e că Publika TV este un "proiect al lui Roşca", pentru că mulţi jurnalişti de la noi au venit de la EU TV (oamenii noştri râd cel mai mult când aud aşa ceva). Sunt sigur că în scurt timp vor spune că suntem, de fapt, al lui Victor Şelin (noul preşedinte al PSD). Mulţi politicieni s-au supărat pe noi (şi din AIE, şi din partidele extraparlamentare). Pe mine mă bucură existenţa tuturor acestor ipoteze. Înseamnă că ne facem meseria bine. Suntem echidistanţi (ştiu că vor exista reacţii critice la această părere, dar permiteţi-mi să cred ceea ce ştiu şi vreau).
Mulţi scriu pe forumuri că Jurnal TV este mai bun. Voi evita să mă pronunţ pe marginea acestui subiect, pentru că cred că nu e bine să dau note colegilor. Noi nu concurăm cu nimeni, doar cu standardele proprii. Repet acest lucru, inclusiv în contextul a ceea ce spune jurnalistul Petru Terguţă. El (care are suficiente motive să nu aibă la inimă Publika TV) scrie azi pe Facebook: "Raportul de calitate dintre televiziunile de stiri de la Chisinau este net inferior celui de la Bucuresti." şi "Buletinele de stiri de la JurnalTV si Publika sunt total diferite, incepand cu prima stire si terminand cu sport si meteo". Este şi asta o părere. În final, fiecare telespectator este alegător. El votează cu butoanele de la telecomandă. Măsurările arată că ....nu voi spune, doar voi exprima bucuria mea în legătură cu tendinţele care devin evidente. Şi site-ul www.publika.md devine tot mai popular. La doar o săptămână de la lansare, acesta a înregistrat 8000 de utilizatori unici pe zi şi circa 50 de mii de accesări. Nu e rău, dar nici foarte bine. Voi spune că suntem ok la acest capitolul doar când vom avea cel puţin 40-50 de mii de utilizatori unici pe zi. E un obiectiv realizabil şi sper să fie atins în câteva luni.
Cât despre produsul TV la care lucrează foarte mult echipa noastră, eu cred că e destul de bun, deşi, bineînţeles, există loc şi de mai bine. Ştiri din oră în oră, chiar dacă multe se repetă. Dar asta este caracterul unei televiziuni de ştiri, care, pe parcursul zilei, dizvoltă ştirea. Privesc cu plăcere un jurnal Publika. Nu pentru că aş lucra aici. Ci pentru că îmi prezintă un tablou de ansamblu la ce s-a întâmplat în ţară şi peste hotare. Ştirile sunt strâns legate de emisiunile de dezbateri, care pun în discuţie cele mai importante evenimente ale zilei. Doar în 10 zile, prin studioul Publika TV au trecut câteva zeci de invitaţi, foarte diferiţi (politicieni, experţi în diferite domenii, diplomaţi, cetăţeni simpli).
Săptămâna trecută am avut trei Breaking News-uri în trei zile consecutive. Vinerea trecută s-a aflat despre arestarea jurnalistului Ernest Vardanean (noi am fost cei care am adus în atenţia publică acest subiect). Sâmbăta trecută - tragedia de la Smolensk, în care şi-au pierdut viaţa preşedintele Poloniei şi o parte din conducerea acestei ţări. Duminica trecută - omorul din Grozeşti (Nisporeni). Şi am făcut faţă acestei tensiuni. (O persoană era în probe la noi şi a rămas extrem de surprinsă să vadă ceea ce se făcea şi cum...apăreau informaţiile la noi, telefoane în direct din Polonia, din Moscova, Smolensk etc.).
Mecanismul a pornit. Fiecare element al acestuia funcţionează în aşa mod ca sistemul să dea rezultate. Rezultatele sunt cele pe care le vedeţi voi la TV. (Timpul meu liber s-a încheiat, sunt chemat deja la discuţii :)))
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
